Gara Ploiești, cinematograful neinventat al anului 1872, împlinește 140 de ani jpeg

Gara Ploiești, cinematograful neinventat al anului 1872, împlinește 140 de ani

­čôü Istorie Urban─â
Autor: Dana Mihai

Dup─â 13 septembrie 1872, prima gar─â a Ploie╚Ötiului a fost locul unde omul obi┼čnuit ├«i vedea live pe oamenii despre care citise ├«n gazete sau auzise vorbindu-se ├«n pia┼ú─â, un spa┼úiu al socializ─ârii, care a schimbat obiceiurile, moda, limba, loisir-ul.

La 13 septembrie 1872, scrie Dana Mihai pentru Adev─ârul, linia Bucure╚Öti-Ploie╚Öti-Buz─âu-Gala╚Ťi-Roman a fost  inaugurat─â oficial  ╚Öi, odat─â cu ea, ╚Öi g─ârile de pe traseu:Bucure╚Öti, Ploie╚Öti, Buz─âu.

Calea ferată și rolul ei în istoria orașului Ploiești

Majoritatea cercet─âtorilor istoriei  c─âilor  ferate consider─â c─â, ├«n secolul al XIX-lea, acestea au  ├«nsemnat pentru contemporanii lor ceea ce ast─âzi reprezint─â pentru noi computerul.

C─âile ferate au avut principalul merit c─â au ├«nvins tirania distan╚Ťelor, iar prin ele, Europa a inventat viteza. Dac─â, la 1796, de la Ploie╚Öti la Bucure╚Öti, diligen╚Ťele po╚Ötei f─âceau 13 ore, ├«n 1872, trenul parcurgea aceea╚Öi rut─â ├«n doar 2-3 ore. Acesta era marele merit al c─âilor ferate, al trenurilor, care deveniser─â dintr-o dat─â un adev─ârat vehicul de inginerie social─â. Prin intermediul c─âilor ferate, totul devenise mai accesibil, iar progresul ╚Öi beneficiile lui erau palpabile pentru omul de r├ónd.

Ploie╚Ötiul a fost unul dintre  primele ora╚Öe rom├óne╚Öti  privilegiate de construc╚Ťia c─âilor ferate.  Decizia construirii c─âilor ferate, aici, a fost dictat─â ├«n primul r├ónd de factorul amplas─ârii geografice, la ├«ntret─âierea drumurilor spre Ardeal ╚Öi Moldova, iar ├«n al doilea r├ónd, de lobby-ul unei genera╚Ťii extraordinare de ploie╚Öteni, posesori ai unui spirit civic ie╚Öit din comun.

Amplasarea favorabil─â ╚Öi spiritual civic ploie╚Ötean au f─âcut ca atunci, ├«n 1868, c├ónd s-a luat decizia construirii coloanei vertebrale a c─âilor ferate din vechiul regat, linia Bucure╚Öti-Gala╚Ťi-Roman, Ploie╚Ötiul s─â fie inclus pe traseul acesteia.

Ploie╚Ötiul datoreaz─â  c─âilor ferate schimbarea de paradigm─â economic─â de la o economie preponderent bazat─â pe comer╚Ť ╚Öi agricultur─â-a╚Öa cum a fost pe ├«ntreg parcursul secolului al XIX-lea, economia local─â-la o economie bazat─â pe industria petrochimic─â, pe comer╚Ť ╚Öi agricultur─â, a╚Öa cum a fost cea a secolului trecut. 

Nu întâmplător, marile rafinării ploieștene au fost construite în preajma căilor ferate, a gărilor orașului.

Construirea Gării Ploieștiului

Procesul decizional, cel de proiectare ╚Öi construire a c─âii ferate Bucure╚Öti-Ploie╚Öti, a fost unul de durat─â, dezbaterile politice fiind pornite ├«n 1859 ╚Öi finalizate abia ├«n 1868.  Proiectarea  a fost ├«nceput─â ├«n 1865 ╚Öi terminat─â ├«n 1867, iar construc╚Ťia efectiv─â a liniei ╚Öi a g─ârilor de pe traseu s-a derulat ├«ntre 1868 -1872. La 13 septembrie 1872, linia Bucure╚Öti-Ploie╚Öti-Buz─âu-Gala╚Ťi-Roman a fost inaugurat─â oficial  ╚Öi odat─â cu ea ╚Öi g─ârile de pe traseu:Bucure╚Öti, Ploie╚Öti, Buz─âu etc.  Linia ├«ncepuse a fi folosit─â ├«nc─â din toamna anului 1870.

image

Click pe imagini pentru o fotogalerie cu gara de atunci și de acum

Construc╚Ťia liniei a fost ├«ncredin╚Ťat─â lui Henry Bethel Strousberg, iar acesta a ├«mp─âr╚Ťit unor subcontractori  diferite segmente ale liniei. Studiul amplasamentului liniei, efectuat de inginerul francez, Henry Gavand,   a fost publicat sub forma unei  lucr─âri intitulate ÔÇ×Chemins de fer Roumains. Lignes de Bucarest a Pitesti et a Ploiesti", ├«n 1867. La Ploie╚Öti, linia a fost subcontractat─â de Jean Marie et Compagnie,   lucr─âtorii  fiind italieni ╚Öi austrieci. Se poate spune, cit├ónd un titlu al unui autor ploie╚Ötean, Ioan  Gro╚Öescu, c─â prin  intermediul c─âii ferate, Europa venise la Ploie╚Öti.

La data construirii ei, Gara Ploie╚Ötiului - a╚Öa cum i se spunea actualei G─âri de Sud - era una dintre cele mai mari cl─âdiri ale ora╚Öului, doar sediul prim─âriei fiind, se pare, de acelea╚Öi dimensiuni. Arhitectura monumental─â sublinia ideea, larg r─âsp├óndit─â ├«n epoc─â, a g─ârii v─âzut─â drept catedral─â a progresului ╚Öi ╚Ötiintei, iar  dimensiunile faraonice ale g─ârilor transmiteau clar acest mesaj contemporanilor.

De-a lungul timpului, gara a suferit c├óteva transform─âri substan╚Ťiale p├ón─â s─â ajung─â la aspectul din zilele noastre. Cre╚Öterea traficului de m─ârfuri ╚Öi c─âl─âtori au condus ╚Öi la primele modific─âri  realizate ├«n 1886, iar ├«n 1892-1894, gara a intrat ├«ntr-un amplu proces de extindere. Lucr─ârile, conduse de arhitectul N. Mih─âescu, au dat ora╚Öului o nou─â gar─â, care sem─âna izbitor cu gara  din Verona. Aceast─â form─â a fost p─âstrat─â p├ón─â ├«n 1944, c├ónd gara a fost bombardat─â. Chipul de azi al g─ârii de sud a fost realizat dup─â r─âzboi, ├«ntre anii 1956-1959,  fiind conceput─â de arhitectul Titu Elian.

Gara Ploiesti a fost martora unor evenimente  din istoria noastr─â na╚Ťional─â: aici a sosit, la 1877, ╚Ťarul Rusiei, Alexandru al II-lea, a locuit  Constantin Dobrogeanu Gherea, ├«ntre 1882-1920,   restaurantul de╚Ťinut de el ├«n gar─â, fiind cel mai bun restaurant al ora╚Öului unde,   adeseori, Caragiale ╚Öi alte nume mari ale literaturii noastre  se opreau pentru a  discuta cu Gherea. G─ârii ╚Öi liniilor ferate li se datoreaz─â expresia , , a ├«ntoarce ca la Ploie╚Öti".

Gara ca tribun─â politic─â

Spectacolul  g─ârii era unic ┼či de neimaginat  cu c├óteva decenii ├«n urm─â, ├«ntruc├ót prin intermediul g─ârii, c─âilor ferate, ├«n secolul al XIX-lea, via┼úa politic─â s-a  schimbat, a devenit  accesibil─â  ┼či na┼úional─â, pentru c─â spre deosebire de epoca anterioar─â, c├ónd numai elita local─â avea privilegiul de a asista la acest gen de ceremonii, acum sunt implicate ┼či prezente ┼či masele, atunci c├ónd personalit─â┼úile sosesc ├«n spa┼úiul g─ârii, sau sus┼úin discursuri. Reducerea tiraniei distan┼úelor a╚Öa cum bine au numit-o Jean Michel Gaillard ╚Öi Anthony Rowley permitea oamenilor politici s─â acopere un spa┼úiu mai mare ├«ntr-un interval de timp sensibil ├«mbun─ât─â┼úit comparativ cu deceniile anterioare.

Ca atare gara prime╚Öte o nou─â valen╚Ť─â, aceea de tribun─â politic─â, am spune una inedit─â  ╚Öi inovatoare pentru secolul al XIX-lea. ├Än cadrul ceremonialurilor desf─â╚Öurate ├«n spa╚Ťiul g─ârii, actorii politici de prim rang, partide politice transmit mesaje politice cu impact, dup─â caz, intern sau interna╚Ťional.  Peste tot ├«n Europa, inaugur─ârile liniilor ferate, vizitele suveranilor str─âini, ale membrilor guvernului, transform─â gara ├«n tribun─â  politic─â la cel mai ├«nalt nivel, contribuind ├«n acela╚Öi timp la democratizarea vie╚Ťii politice ╚Öi la educarea cet─â╚Ťenilor care  particip─â masiv ╚Öi curios la aceste evenimente, iar ├«n unele cazuri gara, vecin─ât─â╚Ťile ei sunt percepute ╚Öi delimitate ca spa╚Ťii ale unei anumite ideologii, sau ca mediu de propagare a unor idei politice.

├Än fond, c─âile ferate prin  tehnologia uzitat─â ╚Öi prin arhitectura monumental─â a g─ârilor transmit un mesaj politic:m─âre╚Ťia, grandoarea imperiilor, aspira╚Ťiile de afirmare ╚Öi progres ale statelor mici ╚Öi mijlocii, consacr├ónd astfel locul g─ârilor ca spa╚Ťiu, tribun─â politic─â. Iar gara Ploie╚Ötiului nu face excep╚Ťie.  Construc╚Ťia g─ârii, reflecta ├«n sine, mesajul de modernizare ╚Öi europenizare al spa╚Ťiului rom├ónesc.   

Loc de pelerinaj pentru vedetele vremii

Gara, dintr-o dat─â, a devenit un loc al festivit─â┼úilor ┼či sunt destul de abundente dosarele din arhive ale autorit─â┼úilor vremii ┼či ziarele de relat─âri privind festivit─â┼úile organizate cu prilejul trecerii ilu┼čtrilor oaspe┼úi.

Dac─â am folosi o metafor─â, am putea spune, f─âr─â s─â exager─âm, c─â gara este cinematograful ├«nc─â neinventat din anii '70 ai secolului XIX, locul unde omul obi┼čnuit, locuitor urban sau rural, ├«i vede livepe oamenii despre care cite┼čte ├«n gazete sau aude vorbindu-se ├«n pia┼ú─â;este un spa┼úiu al socializ─ârii, care schimb─â obiceiurile, moda, limba, loisir-ul.

Dup─â ce iese de la ceremonia religioas─â s─âpt─âm├ónal─â, unde tocmai au fost condamnate uneltele diavole╚Öti ale progresului, care tulbur─â lini╚Ötea patriarhal─â, el se duce la gar─â s─â vad─â ╚Öi s─â miroas─â fumul iadului promi╚Ť─âtor adus de  fascinantele locomotive.  Se poate spune c─â  spa┼úiul g─ârii era locul unei adev─ârate expozi┼úii, un loc de confluen╚Ť─â, unde Europa occidental─â se ├«nt├ólnea cu cea oriental─â:se puteau vedea tehnologia feroviar─â avansat─â a timpului-locomotive din toate marile fabrici ale Europei sau Americii, impun─âtoarele uniforme feroviare calchiate dup─â cele germane, decorurile somptuoase ale g─ârilor imit├ónd pe cele fran┼úuze┼čti.

Peste ele se suprapunea spectacolul v├ónz─âtorilor de dulciuri turce┼čti, l─âutarilor, c─âl─âtorilor ┼či marginalilor, pe fondul aromelor emanate de  restaurantele cu ┼úuic─â fiart─â ┼či sarmale, dar ╚Öi al inconfortului oferit de praful de pe str─âzile nepavate. Totul era fascinant pentru rom├ónul de r├ónd, dar ┼či pentru occidentalul venit aici pentru prima oar─â.

File din viitorul volum al monografiei Ploieștiului

Informa╚Ťiile ne-au fost puse la dispozi╚Ťie de profesorul ╚Öi istoricul Dorin St─ânescu ╚Öi sunt file inedite din viitorul volum II din ÔÇ×Marea Carte a Ploie╚Ötilor", aflat ├«n preg─âtire la ÔÇ×Societatea Cultural─â Ploie┼čti - Mileniul III".

La 74 de ani de la apari╚Ťia primei monografii a ora╚Öului Ploie╚Öti, realizat─â de Mihail Sevastos, ╚Öi dup─â o munc─â titanic─â, de un deceniu, 16 istorici, profesori, arheologi ╚Öi cercet─âtori au d─âruit ploie╚Ötenilor ÔÇ×Marea Carte" a ora╚Öului.

├Än 1937, prozatorul ╚Öi gazetarul Mihail Sevastos publica monumentala lucrare ÔÇ×Monografie a ora╚Öului Ploie╚Öti", singura de asemenea propor╚Ťii ╚Öi tinut─â grafic─â ap─ârut─â ├«n Rom├ónia p├ón─â la acea dat─â. Evolu╚Ťiile economice, politice ╚Öi sociale explozive, ├«nregistrate ├«n tot acest timp impuneau o nou─â monografie care s─â fac─â cunoscute ploie╚Ötenilor trecutul ╚Öi prezentul ora╚Öului ├«n care locuiesc.

Lucrarea este conceput─â ├«n trei mari volume, ├«n format A4, fiecare de c├óte aproximativ 1.000 de pagini. Primul trateaz─â istoria ╚Öi popula╚Ťia ╚Öi este dedicat lui Mihai Viteazul. Al doilea este dedicat petroli╚Ötilor ╚Öi trateaz─â via╚Ťa economic─â, iar al treilea, un tratat despre via╚Ťa cultural─â, este ├«nchinat lui Caragiale.

Sursa:www.adevarul.ro