Episcopul Atanasie Anghel va fi deshumat jpeg

Episcopul Atanasie Anghel va fi deshumat

Biserica Rom├ón─â Unit─â cu Roma, Mitropolia Greco-Catolic─â din Blaj ├«n parteneriat cu Muzeul Na┼úional de Istorie a Transilvaniei din Cluj-Napoca, organizeaz─â ├«n ziua de miercuri, 2 octombrie 2013, ac┼úiunea de deshumare pe cale arheologic─â a osemintelor fostului episcop greco-catolic, Atanasie Anghel. Opera┼úiunea se desf─â┼čoar─â ├«n colaborare cu Muzeul Na┼úional al Unirii din Alba Iulia.

          Atanasie Anghel s-a n─âscut ├«n satul Bob├ólna din jude┼úul Hunedoara unde tat─âl s─âu, Ioan Popa, era preot. Familia sa f─âcea parte din categoria micii nobilimi ardelene, p─ârintele s─âu fiind nobil de Ciugud. A fost hirotonit preot ├«n vremea p─âstoriei lui Varlaam, care a fost mitropolit al rom├ónilor din Ardeal ├«ntre anii 1685 ┼či 1692. La intrarea ├«n cinul c─âlug─âresc a primit numele de Atanasie. Nu se cunoa┼čte anul na┼čterii sale, ├«ns─â pe baza unor informa┼úii documentare cu privire la data sfin┼úirii sale ca preot, se poate presupune c─â ├«n anul 1697 Atanasie ar fi fost deja ├«n v├órst─â de vreo 30 de ani.

          Atanasie Anghel a fost ales mitropolit al rom├ónilor din Transilvania ├«n toamna anului 1697, dup─â moartea mitropolitului Teofil Seremi, care a ocupat scaunul vl─âdicesc de la Alba Iulia ├«n perioada 1692-1697. ├Än 22 ianuarie 1698 Atanasie este sfin┼úit la Bucure┼čti de c─âtre mitropolitul ┼ó─ârii Rom├óne┼čti, Teodosie, ├«n prezen┼úa patriarhului Dositei al Ierusalimului. Atanasie Anghel a fost ierarhul care a des─âv├ór┼čit unirea religioas─â a unei mari p─âr┼úi a rom├ónilor din Transilvania cu Biserica Romei, proces care a ├«nceput sub predecesorul s─âu, Teofil Seremi. Ca urmare a acestui fapt, Atanasie Anghel este considerat ca fiind cel care a pus bazele Bisericii Rom├óne Unite cu Roma sau a Bisericii Greco-Catolice, el fiind introdus oficial ├«n func┼úia de episcop unit printr-o ceremonie desf─â┼čurat─â la Alba Iulia ├«n 25 iunie 1701. Aceast─â institu┼úie bisericeasc─â a reprezentat ├«nc─â de la ├«nfiin┼úare un factor important ├«n dezvoltarea culturii ┼či educa┼úiei rom├óne moderne, fiind considerat─â una dintre cele dou─â biserici na┼úionale rom├óne┼čti.

         Atanasie Anghel a murit de boal─â la 19 august 1713 ├«n re┼čedin┼úa episcopal─â din Alba Iulia ┼či a fost ├«nmorm├óntat dup─â tipicul prescris pentru arhierei ├«n Biserica Oriental─â. Se cunoa┼čte c─â trupul s─âu a fost ├«nhumat ├«n una dintre cele dou─â biserici care existau atunci la sediul fostei Mitropolii Ortodoxe din Alba Iulia, devenit─â ├«ntre timp Episcopie Greco-Catolic─â. Fostul complex edilitar mitropolitan a fost demolat c├óndva ├«n intervalul de timp cuprins ├«ntre aprilie 1714 ┼či octombrie 1715, odat─â cu majoritatea cl─âdirilor ora┼čului care se aflau ├«n afara zidurilor vechii cet─â┼úi medievale. Acest lucru s-a impus deoarece pe locul astfel eliberat s-a construit fortifica┼úia bastionar─â ridicat─â de c─âtre autorit─â┼úile habsburgice ├«n perioada 1715-1738. Drept desp─âgubire pentru edificiile pierdute, Episcopia Greco-Catolic─â a primit ├«n compensa┼úie un teren ├«n cartierul Maieri ┼či o sum─â de bani pentru a se construi o nou─â biseric─â. Lucr─ârile la acest l─âca┼č de cult au fost ├«ncepute ├«n vara lui 1714 ┼či au fost terminate ├«n cursul anului urm─âtor. Atunci au fost transferate ┼či r─âm─â┼či┼úele p─âm├ónte┼čti ale r─âposatului episcop Atanasie Anghel, care au fost re├«nhumate ├«n apropierea noii biserici rom├óne┼čti ridicate ├«n Maierii B─âlgradului.

2  EP  ATANASIE ANGHEL Bust jpg jpeg

Investiga┼úiile vor avea loc ├«n curtea bisericii Sf├ónta Treimecare deserve┼čte parohia Maieri II din Alba Iulia, situat─â pe str. Ia┼čilor la nr. 69. Acestea vor fi realizate de o echip─â specializat─â de arheologi coordonat─â de c─âtre d-nul Gheorghe Petrov, arheolog expert la Muzeul Na┼úional de Istorie a Transilvaniei din Cluj, al─âturi de care se vor afla Gabriel Rustoiu, director general al Muzeului Na┼úional al Unirii din Alba Iulia, Paul Scrobot─â, directorul Muzeului de Istorie din Aiud ┼či Hora┼úiu Groza de la Muzeul de Istorie din Turda.

Informaţii suplimentare despre această acţiune se pot obţine la tel. 0721400396.