„Dubletul seismic“ din mai 1990 - Ultimele cutremure majore care au afectat România în secolul XX
Pe 30 și 31 mai 1990, la doar câteva zile după primele alegeri libere (20 mai 1990), în România s-au produs alte două cutremure puternice. Fenomenul de la sfârșitul lunii mai a anului 1990 este cunoscut sub numele de „dublet seismic”, fiind o manifestare destul de comună a activității seismice subcrustale din Vrancea.
Primul seism s-a produs pe 30 mai, la ora 13:40 și 6 secunde, având o durată de aproape 50 de secunde. Epicentrul cutremurului a fost localizat în nord-estul Munților Vrancei, la o adâncime de 89 km, zguduind puternic jumătatea estică a României. Undele seismice s-au simțit și în Republica Moldova, și Bulgaria.
Acest prim cutremur a avut o magnitudine de 6,9 grade pe scara Richter, intensitatea în zona epicentrală fiind de VII grade pe scara Mercalli. Cutremurul a fost urmat de mai multe replici, care s-au produs în după-amiaza și în seara zilei de 30 mai, cu magnitudini cuprinse între 3-4,5 grade pe scara Richter.
Al doilea cutremur
Al doilea șoc principal s-a produs în dimineața zilei de 31 mai, la ora locală 3 și 17 minute, la o adâncime de 79-86 km. Magnitudinea celui de-al doilea cutremur, care s-a resimțit destul de puternic în Dobrogea, a fost de 6,4 pe scara Richter, iar intensitatea în zona epicentrală de VII grade pe scara Mercalli.
Cele două cutremure, produse la diferență de 13 ore, au provocat panică în România, iar majoritatea populației din marile orașe a ieșit pe străzi, refuzând să se mai întoarcă în locuințe, de frica unor noi replici. Inspectoratul General de Poliție a întocmit un bilanț din care a rezultat că opt oameni și-au pierdut viața: doi în București, doi în Brăila și câte unul în județele Ialomița, Brașov, Buzău și Prahova. Numărul victimelor a fost completat cu un total de 296 de răniți, dintre care 75 cu răni grave, și de încă patru morţi, înregistrați în țările vecine: trei în Republica Moldova și un bulgar, care a făcut atac de cord.
Singurele pagube mai însemnate s-au înregistrat la Călărași, unde cele două cutremure au fisurat coșurile centralei termice de la Combinatul de Celuloză și Hârtie și au prăbușit tavanul unei întreprinderi de creștere a porcilor.
În București s-au produs și situații hilare: manifestanții care mai rămăseseră în Piaţa Universității pentru a încerca să țină în viață fenomenul „Golaniadei” au luat primele vibrații produse de cutremur drept semnele unei represiuni necruțătoare. Ziarul „Adevărul” scria că, simțind cum trepidează asfaltul, o parte a protestatarilor s-au aruncat la pământ şi au strigat: „Vin tancurile!”.
După cutremurele produse în mai 1990, secolul XX nu a mai consemnat alte seisme majore, specialiștii concluzionând că tensiunile din adâncuri, fiind eliberate, un mare cutremur va mai apărea în România abia după anul 2000.
Acest text este un fragment din articolul „Cele mai mari cutremure de pământ care au afectat spațiul românesc în secolele XV-XIX”, publicat în numărul 42 al revistei „Historia Special“, disponibil la toate punctele de distribuție a presei, în perioada 29 martie - 25 iunie 2023, și în format digital pe paydemic.com.
Foto sus: Prima pagină a ziarului „Adevărul” din 31 mai și 1 iunie 1990, în care erau relatate cele două cutremure produse la sfârșitul lunii mai
