florii jpeg

Floriile - ce semnifica┼úie are la rom├óni cea mai important─â s─ârb─âtoare care veste┼čte Pa┼čtele?

­čôü Istoria Religiilor
Autor: Redac╚Ťia

Ortodoc┼čii pr─âznuiesc ast─âzi Floriile sau Duminica St├ólp─ârilor, cea mai important─â s─ârb─âtoare care veste┼čte Pa┼čtele, rememor├ónd intrarea lui Iisus ├«n Ierusalim ┼či s─ârb─âtorindu-i, totodat─â, pe cei cu nume de flori.

 Duminica Floriilor sau a St├ólp─ârilor (ramurile de palmier sau finic, cu care a fost ├«nt├ómpinat Iisus la intrarea ├«n Ierusalim, n.r.) este una dintre cele 12 s─ârb─âtori ├«mp─âr─âte┼čti din cursul anului bisericesc. Men┼úionat─â, pentru prima dat─â, ├«n secolul al IV-lea, s─ârb─âtoarea Intr─ârii Domnului ├«n Ierusalim, ora┼čul unde a ┼či ├«nceput s─â fie celebrat─â, a cuprins, ├«n scurt timp, ├«ntreaga lume cre┼čtin─â, fiind celebrat─â cu mare fast. Str├óns legat─â de minunea ├«nvierii lui Laz─âr din Betania, aceast─â duminic─â ├«i preg─âte┼čte pe credincio┼čii ortodoc┼či pentru bucuria pe care o aduce biruin┼úa lui Hristos asupra mor┼úii din duminica urm─âtoare, cea a ├Änvierii.

Totodat─â Floriile deschid s─âptam├óna cea mai important─â pentru preg─âtirile de Pa┼čti, cunoscut─â sub numele de "S─âpt─âm├óna Mare", dup─â cele 40 de zile de post. Din punct de vedere liturgic, din aceasta zi ├«ncepe S─âpt─âm├óna Patimilor, ├«n amintirea c─ârora ├«n biserici se oficiaz─â ├«n fiecare sear─â Deniile, slujbe prin care credincio┼čii ├«l petrec pe Hristos pe drumul Crucii, p├ón─â la moarte ┼či ├Änviere, a explicat pentru MEDIAFAX, p─ârintele Constantin Stoica.

De Florii se m─ân├ónc─â pe┼čte, fiind a doua dezlegare din postul Pa┼čtelui, dup─â cea din ziua Bunei Vestiri.

Duminica Floriilor este precedat─â de S├ómb─âta lui Laz─âr. ├Än aceast─â zi, Iisus Hrisos ├«┼či arat─â din nou minunile, ├«nviindu-l pe Laz─âr, la patru zile de la moarte. Dup─â aceast─â minune, mul┼úimile str├ónse la por┼úile cet─â┼úii l-au ├«nt├ómpinat cu flori ┼či l-au aclamat pe M├óntuitor, la intrarea ├«n Ierusalim.

 S├ómb─âta din ajunul s─ârb─âtorii este cunoscut─â ┼či ca Mo┼čii de Florii, c├ónd se fac pomeniri pentru sufletele celor deceda┼úi, ├«ncheindu-se acum S─ârindarele, adic─â pomenirea mor┼úilor f─âcut─â ├«n fiecare s├ómb─ât─â din Postul Mare.

S─ârb─âtoarea Floriilor este una de bucurie pentru ├«ntreaga cre┼čtin─âtate, dar cu ├«n┼úelegerea faptului c─â zilele ce urmeaz─â sunt unele ale triste┼úii.

├Än fiecare an de Florii se fac procesiuni, acestea rememor├ónd intrarea triumfal─â a lui Iisus Hristos ├«n Ierusalim, dup─â ce cu o zi ├«nainte ├«l ├«nviase pe Laz─âr din mor┼úi. Mul┼úimea era at├ót de uimit─â de minune, ├«nc├ót era convins─â c─â a venit vremea regelui prevestit de profe┼úi. "Osana!", ├«i strigau pruncii, iar oamenii to┼úi aduna┼úi pe drum a┼čterneau ├«n fa┼úa Domnului hainele lor ┼či veneau s─â-L ├«nt├ómpine cu ramuri de finic. Bl├ónd ┼či smerit, Iisus a intrat ├«n cetate pe m├ónzul asinei. Acum, peste veacuri, pelerinii refac, pe jos, drumul triumfal, cu triste┼úea care premerge Patimile Domnului, dar ┼či cu bucuria care preveste┼čte ├Änvierea Sa, mai spune p─ârintele Stoica.

image

├Än prescrip┼úiile iudaice se ar─âta c─â fiecare evreu trebuie s─â mearg─â m─âcar o dat─â pe an la Templul din Ierusalim, pentru a aduce jertfe lui Dumnezeu. Venirea lui Iisus cu o s─âpt─âm├ón─â ├«nainte de patimile sale ┼či de ├Änvierea sa din mor┼úi au fost profe┼úite cu mai bine de patru sute de ani ├«nainte de sf├óntul proroc Zaharia, prin cuvintele "Bucur─â-te foarte fiica Sionului, vesele┼čte-te fiica Ierusalimului, c─âci iat─â ├Ämp─âratul t─âu vine drept ┼či biruitor, smerit ┼či c─âlare pe asin, pe m├ónzul asinei".

La ├«nceput, Duminica St├ólp─ârilor a fost ┼úinut─â numai de comunitatea cre┼čtin─â din Ierusalim. Av├ónd un caracter local, nefiind cunoscut─â ┼či de alte biserici, s─ârb─âtoarea nu figureaz─â ├«n r├óndul celorlalte enumerate ├«n "Constitu┼úiile Apostolice"-document elaborat spre sf├ór┼čitul secolului al IV-lea. Este men┼úionat─â ├«ns─â de Sf├óntul Ioan Gur─â de Aur (407), de Sf├óntul Epifanie de Salamina (403), de Sf├óntul Chiril al Alexandriei (444), care au scris omilii la aceast─â s─ârb─âtoare, precum ┼či de pelerina spaniol─â, Egeria, care o descrie ├«n jurnalul s─âu de c─âl─âtorie la Locurile Sfinte.

Din Ierusalim, s─ârb─âtoarea Duminicii St├ólp─ârilor a trecut mai ├«nt├ói ├«n Egipt, apoi ├«n Siria ┼či ├«n Asia Mic─â. ├Än secolul al V-lea era celebrat─â deja ├«n capitala imperiului, Constantinopol, c├ónd ├«mp─âratul ┼či curtea sa participau la procesiunea solemn─â ce avea loc ├«n Duminica Intr─ârii ├«n Ierusalim. Cu acest prilej, mul┼úimea credincio┼čilor purta at├ót ramuri de finic, c├ót ┼či de m─âslin ┼či de liliac. Pe tot parcursul procesiunii care se desf─â┼čura pe str─âzile ora┼čului, credincio┼čii intonau frumoase c├ónt─âri compuse de imnografi precum Andrei Criteanul, Teodor Studitul sau Iosif Studitul. Obiceiul ca ├«nsu┼či conduc─âtorul s─â participe la procesiunea din Duminica Floriilor a fost urmat ┼či de cur┼úile domne┼čti din ┼ó─ârile Rom├óne.

├Än timpul secolelor al VI-lea ┼či al VII-lea, s─ârb─âtoarea se r─âsp├ónde┼čte ┼či ├«n Occident, fiind men┼úionat─â de Isidor de Sevilia (636). Tot ├«n aceast─â perioad─â, se introduce ┼či binecuv├óntarea ramurilor de finic, aduse de credincio┼či la biseric─â, iar procesiunea se mut─â diminea┼úa.

Intrarea lui Iisus ├«n Ierusalim este relatat─â de to┼úi cei patru evangheli┼čti, Ioan, Luca Matei ┼či Marcu. Noul Testament relateaz─â faptul c─â apostolii au ├«ntins hainele lor pe asin, pe ele ┼čez├ónd M├óntuitorul ├«n timpul acestei procesiuni. Acest gest a fost interpretat de Sfin┼úii P─ârin┼úi ca fiind m─ârturisirea faptului c─â ├«nv─â┼ú─âtura apostolilor va aduce la ascultare toate neamurile de pe p─âm├ónt. Hainele Sfin┼úilor Apostoli simbolizeaz─â noua hain─â pe care o ├«mbrac─â oamenii, haina Sf├óntului Botez.

Dup─â modelul mul┼úimii din cetatea Ierusalimului, care l-a ├«nt├ómpinat pe M├óntuitor cu frunze de palmier, Biserica Ortodox─â a r├ónduit ca, dup─â s─âv├ór┼čirea Sfintei Liturghii, s─â se sfin┼úeasc─â ramurile de salcie aduse de credincio┼či. Slujitorii Bisericii citesc rug─âciuni de sfin┼úire a salciei, ┼úin├ónd ├«n m├óini aceste ramuri ├«nmugurite, cu lum├ón─âri aprinse, ca simbol al biruin┼úei vie┼úii asupra mor┼úii, fiind cunoscut faptul c─â salcia are o putere mare de regenerare.

Semnifica┼úia cre┼čtin─â a acestei zile este una foarte puternic─â, reprezent─âri ale lui Hristos intr├ónd ├«n ora┼č c─âlare pe un m─âgar fiind ├«nt├ólnite frecvent ├«n pictur─â.

S─ârb─âtoarea intr─ârii Domnului ├«n Ierusalim a fost suprapus─â peste cea a zei┼úei romane a florilor, Flora, de unde ┼či denumirea popular─â pe care a primit-o. Astfel, pe l├óng─â s─ârb─âtoarea cre┼čtin─â a intr─ârii M├óntuitorului ├«n Ierusalim au ap─ârut ┼či nenum─ârate obiceiuri ┼či tradi┼úii, at├ót ├«n mediul rural, c├ót ┼či ├«n cel urban, cele mai multe de sorginte p─âg├ón─â.

De exemplu, de Florii se obi┼čnuie┼čte s─â se fac─â "de ursit─â", astfel c─â fetele aflau, prin diverse procedee, dac─â se vor c─âs─âtori sau nu ├«n acel an. Tot de Florii, m─âr┼úi┼čorul purtat p├ón─â ├«n aceast─â zi se pune pe ramurile unui pom ├«nflorit sau pe un m─âce┼č, iar zestrea se scoate din cas─â pentru aerisire.

├Änaintea s─ârb─âtorii, fetele nem─âritate din Banat ┼či Transilvania obi┼čnuiesc s─â pun─â o oglind─â ┼či o c─âma┼č─â curat─â sub un p─âr altoit. Dup─â r─âs─âritul soarelui, aceste obiecte sunt folosite ├«n farmece pentru noroc ├«n dragoste ┼či s─ân─âtate.

De asemenea, la miezul nop┼úii se fierbe busuioc ├«n ap─â, iar diminea┼úa fetele se spal─â pe cap cu aceast─â fiertur─â, ca s─â le creasc─â p─ârul frumos ┼či str─âlucitor. Ce r─âm├óne se toarna la r─âd─âcina unui p─âr, ├«n speran┼úa c─â b─âie┼úii se vor uita dup─â ele, ca dup─â un copac ├«nflorit.

├Än popor se mai spune c─â cine ├«ndr─âzne┼čte s─â se spele pe cap ├«n ziua de Florii f─âr─â ap─â desc├óntat─â ┼či sfin┼úit─â risc─â s─â albeasc─â.

La toate popoarele cre┼čtine pot fi ├«nt├ólnite diferite obiceiuri, unele chiar similare celor de la noi, majoritatea av├ónd ├«n prim-plan palmierul sau salcia. Aceste tradi┼úii nu au nimic ├«n comun cu spiritul cre┼čtinesc al praznicului Intr─ârii M├óntuitorului ├«n Ierusalim.

Cre┼čtinii pr─âznuiesc Intrarea M├óntuitorului ├«n Ierusalim particip├ónd la Sf├ónta Liturghie, ├«mpodobind cu ramuri de salcie sfin┼úit─â icoanele, u┼čile ┼či ferestrele gospod─âriilor lor ┼či p─âstr├ónd r├ónduiala postului. Aceste ramuri sfin┼úite se p─âstreaz─â peste an, fiind folosite cu credin┼ú─â la t─âm─âduirea diferitelor boli. Oamenii obi┼čnuiesc ┼či s─â ├«nfig─â aceste ramuri ├«n straturile proasp─ât sem─ânate, s─â le pun─â ├«n hrana animalelor sau s─â le a┼čeze pe morminte. Ramurile verzi simbolizeaz─â castitatea, dar ┼či rena┼čterea vegeta┼úiei, amintind totodat─â de ramurile cu care a fost ├«nt├ómpinat Iisus la intrarea ├«n Ierusalim, ├«n aceast─â zi.

├Än s├ómb─âta dinaintea Floriilor, femeile din unele zone ale ┼ú─ârii aduc ofrand─â de pomenire a mor┼úilor ├«mp─âr┼úind pl─âcinte de post. Tot ├«n s├ómb─âta Floriilor se mai f─âcea un ceremonial complex numit Laz─âri┼úa, dup─â modelul colindelor, la care participau doar fetele. Una dintre fete, numit─â "Laz─âri┼úa", se ├«mbraca ├«n mireas─â ┼či colinda, ├«mpreun─â cu celelalte, ├«n fa┼úa ferestrelor caselor unde erau primite. Laz─âri┼úa se plimba cu pa┼či domoli, ├«nainte ┼či ├«napoi, ├«n cercul format de colind─âtoarele care povestesc, pe o melodie simpl─â, drama lui Lazar sau "Laz─ârica":plecarea lui Laz─âr de acas─â cu oile, urcarea ├«n copac pentru a da animalelor frunz─â, moartea nea┼čteptat─â prin c─âderea din copac, c─âutarea ┼či g─âsirea trupului ne├«nsufle┼úit de c─âtre surioarele lui, aducerea acas─â, sc─âldatul ritual ├«n lapte dulce, ├«mbr─âcarea mortului cu frunze de nuc ┼či aruncarea scaldei mortului pe sub nuci.

├Än trecut, ramura de salcie sfin┼úit─â era folosit─â ┼či ├«n scopuri terapeutice. Oamenii ├«nghi┼úeau m├ó┼úi┼čori de pe ramura de salcie pentru a fi feri┼úi de diferite boli, iar b─âtr├ónele se ├«ncingeau cu salcia ca s─â nu le mai doar─â ┼čalele.

De asemenea, exista ┼či obiceiul ca p─ârin┼úii ├«i loveasc─â pe copii cu nuielu┼ča de salcie c├ónd veneau de la biseric─â, pentru a cre┼čte s─ân─âto┼či ┼či ├«n┼úelep┼úi.

De Florii, arabii aprind candele, ├«mpodobite cu flori, pe care le pun printre frunze de palmier, iar grecii ├«mpletesc cruci din tulpini. La popoarele slave este obiceiul ca cei apropia┼úi s─â ├«┼či d─âruiasc─â ramuri de salcie ├«n aceast─â zi.

sursa:descopera.ro