Dezvoltarea transporturilor în lagărul socialist, conform Planului Valev

Anul 1964 a rămas în atenția istoriografiei românești prin lupta înverșunată împotriva Planului Vale, un document prin care Moscova ar fi dorit să distrugă economia României populare în favoarea agriculturii și toate ideile ar fi pornit de la economistul Emil Borisovici Valev de la Universitatea Lomonosov din Moscova.

Unii autori români au venit cu explicații savante că se dorea chiar destrămarea României în vederea realizării unor raioane economice în care să fie exploatate mai eficient resursele unor regiuni ale lagărului socialist. Fiecare autor a fost mai virulent la adresa savantului sovietic trecut la cele veșnice și noile argument au fost publicate inclusive în manualele elevilor de gimnaziu și de liceu. Se face totul pentru a cultiva ideea de vitejie din partea regimului comunist de la București.

Fiecare istoric încearcă să găsească informații prin care să demonstreze că Valev a dorit nenorocirea României și că totul s-a făcut cu acordul Kremlinului. Cum Rusia a adus multe dezastre în spațiul carpatic, tezele lansate în spațiul științific au fost crezute și par a fi adevăruri de valoare.

Dacă se citește textul scris de Valev, se va vedea imediat că regomul de la București a mai lansat un val de minciuni din ordinul lui Gheorghe Gheorghiu-Dej și cu ajutorul lui Costin Murgescu, cel ce încă este onorat ca mare economist. Specialistul sovietic era foarte supărat că autoritățile riverane n-au dezvoltat în timp transportul pe un fluviu de importanță europeană precum Dunărea și articolul este construit în jurul acestei idei. Este lăudat și podul de la Giurgiu prin care se făcea legătura directă cu Bulgaria pentru un trafic feroviar rapid.

Autorul a mai scris că ridicarea de baraje de-a lungul cursului de apă ar putea să asigure o dezvoltare deosebită a transporturilor în zona Dunării inferioare. A văzut posibile baraje la Islaz, Cernavodă și Tulcea pentru o integrare a economiilor din Bulgaria, România și Uniunea Sovietică.

O altă variantă era să fie dezvoltat un baraj la Isaccea pentru obținerea de energie electrică prin valorificarea volumului de apă al fluviului. Dezvoltarea unui sistem de transport feroviar sau rutier în regiune ar fi dus la o creștere a traficului de mărfuri în era în care viteza conta în afaceri în vederea atingerii prosperității. Un pod care să lege cele două state în regiune n-ar fi fost rău, dar conducerea de la Moscova privea lumea prin alți ochi și nici măcar România populară nu era de încredere. Nu este de mirare că navigația pe brațul Chilia nu era accesibilă vapoarelor românești decât cu acordul părții sovietice și acesta se obținea greu sau deloc.

Dunărea a fost un obstacol în dezvoltarea economică a statelor din regiune

Emil Borisovici Valev a constatat, ceea ce nu era greu de văzut, că fluviul Dunărea a fost un adevărat obstacol în dezvoltarea economică a statelor din regiune și acestea au neglijat regiunea de frontieră. Podurile permanente au fost considerate căi de invazie ușoară și n-au mai fost ridicate de pe timpul împăratului Constantin cel Mare până la apariția sistemului de poduri feroviare din timpul regelui Carol I. Dobrogea era însă în continuare izolată de restul României și geograful sovietic ar fi dorit realizarea de poduri la Vadu Oii, ceea ce s-a făcut în perioada comunistă, și la Brăila, operă de artă inginerească realizată cu mari dificultăți după căderea regimului totalitar. Este mult de investit în rețeaua rutieră pentru a realiza o legătură rapidă a Moldovei cu portul Constanța și astfel să fie degajată Autostrada Soarelui.

Podurile și barajele de peste Dunăre ar fi avut și valoare militară în perioada existenței Uniunii Sovietice prin asigurarea unui flux neîntrerupt de mașini de luptă în cazul unui conflict pe direcția Grecia – Turcia. Teoretic, calea ferată ce se oprea la Tulcea avea o valoare redusă dacă nu era conectată la rețeaua sovietică și ar fi trebuit modernizată în vederea creșterii capacității de transport armament și muniții. Cele două conduceri de partid și de stat aveau însă alte treburi și n-au fost interesate în mod real de dezvoltarea rețelei de transport din zona Dunării românești.

Valev estima că vapoare cu un deplasament de 5 – 6.000 t se puteau deplasa pe toată lungimea fluviului regularizată prin ridicarea de baraje. Orașul Giurgiu ar fi devenit astfel un mare port al Bucureștiului și mărfurile ar fi fost deplasate cu ajutorul trenurilor. Este interesant de observat că autoritățile comuniste de pe malurile Dâmboviței n-au dezvoltat rețeaua feroviară din partea sudică a capitalei și astfel s-a limitat progresul regiunii. S-ar fi putut realiza un port adevărat și la Oltenița pentru importuri și exporturi, dar a rămas o singură linie veche și neelectrificată. Nicolae Ceaueșescu s-a apucat să viseze canale și a distrus practic viitorul regiunii.

Autorul articolului de Geografie, nici vorbă de un plan de destrămare a României, a vrut să dezvolte economia socialistă prin ideile emise și n-a avut curaj să scrie un plan de destrămare a statului din lagărul comunist. Kremlinul avea ziare cu tiraje mari pentru a lansa campanii împotriva oricui și lumea capitalistă suporta zilnic critici dure. Ideile cuprinse în publicația moscovită au fost analizate de către Mihail Suslov, un stalinist înverșunat, și acesta n-a identificat ceva ostil la adresa statului aliat. E. B. Valev avea experiență de pe timpul lui Iosif Vissarionovici Stalin, epocă în care orice cuvânt se putea lăsa cu ceva lagăr de concentrare pe perioade lungi.

De ce mai există astăzi o cumplită înverșunare împotriva celor scrise de Valev și care nici măcar nu sunt citite în original? Explicația este una foarte simplă. Autorii nu fac diferența între lumea științifică și artistică adevărată și realizările politrucilor aflați în slujba centrului de putere de la Kremlin. Există creații ale savanților ruși contemporani sau din trecut ce pot fi utilizate din punct de vedere științific în combinație cu cele scrise în alte centre de gândire în vederea realizării de cercetări aprofundate pe diferite teme. Un om de știință nu trebuie să fie dominat de ură și prejudecăți.

_{Foto sus: Dunărea la Cazane (© iMAGO Romaniae)}