De la Ulise la Robin Hood: figuri legendare ale istoriei jpeg

De la Ulise la Robin Hood: figuri legendare ale istoriei

Regele Arthur, regele Solomon, Robin Hood, Ulise ÔÇô sunt personaje a c─âror faim─â nu va pieri niciodat─â, ├«n ciuda extrem de pu┼úinelor dovezi care le atest─â istoricitatea. C├ót de mult adev─âr rezid─â ├«n legendele, basmele ┼či zvonurile despre misterio┼čii eroi ai trecutului?

Wilhelm Tell a existat cu adev─ârat! Un sondaj arat─â c─â nu mai pu┼úin de 58% dintre elve┼úieni sunt convin┼či de asta. Dar eroul na┼úional, care ├«n 1307 ar fi refuzat s─â se ├«nchine la p─âl─âria contelui Gessler ┼či prime┼čte drept pedeaps─â ordinul de a trage cu arcul ├«ntr-un m─âr a┼čezat pe capul fiului s─âu, are corespondent ├«ntr-o legend─â viking─â din secolul al X-lea. ┼×i asta se ┼čtia ├«nc─â din secolul al XVIII-lea. Dar elve┼úienii nu par a fi prea interesa┼úi de adev─âr:┼či ├«n ziua de azi ├«l onoreaz─â pe Wilhelm Tell printr-o gam─â larg─â de produse comerciale. Eroi ca el sunt admira┼úi ┼či populariza┼úi mai mult dec├ót personajele istorice. Ei tr─âiesc de mult ├«n mituri ┼či legende care au furnizat materialul necesar pentru poe┼úii ┼či prozatorii care le-au ├«nt─ârit ┼či mai mult imaginea ├«n mentalul colectiv.

Marile fapte ale trecutului, istorice sau nu, constituie o inepuizabil─â surs─â de fascina┼úie pentru contemporanii ce caut─â refugiu ├«n m─âre┼úii apuse. Var─â de var─â mii de oameni vin la Worms pentru a lua parte la s─ârb─âtorile Nibelungilor, l─âs├óndu-se captiva┼úi de figurile fantomatice ale unui trecut ├«ntunecat despre care prea multe nu se ┼čtiu. Poate c─â Siegfried uciga┼čul de dragoni a fost la origini un personaj real, sau poate c─â este doar produsul imagina┼úiei care a ├«nflorit odat─â cu circula┼úia pove┼čtilor, genera┼úie de genera┼úie. De fantomele trecutului se ├«ndoiesc mul┼úi, ba au fost chiar voci care s-au ├«ndoit de ├«nsu┼či trecutul ├«ndep─ârtat.

Germanistul Heribert Illig propunea ├«ntr-o carte cu titlul ÔÇťEvul Mediu inventatÔÇŁ o teorie care, dorind s─â lupte ├«mpotriva fanteziilor, devine chiar ea o fantezie. Conform acestei teorii a timpului-fantom─â, perioada dintre 614 ┼či 911 nu ar fi existat a┼ča cum o ┼čtim. Germanistul este de p─ârere c─â izvoarele scrise ┼či arheologice sunt pu┼úine ┼či cronologia este neclar─â, de aceea consider─â c─â evul mediu timpuriu ar fi fost o falsificare dictat─â de motive politice. ├Än secolul al X-lea se renun┼úa la scrierile cu majuscul─â ┼či ar fi fost distruse vechile documente.

Dar teoria nu rezist─â ├«n fa┼úa a nu mai pu┼úin de 7000 de surse demne de crezare, analizate ┼či r─âsanalizate de istoricii care se ocup─â de aceast─â perioad─â. Desigur, asta nu ├«nseamn─â c─â toate lucrurile sunt l─âmurite. Adesea grani┼úa dintre legend─â ┼či adev─âr este mult prea fin─â, iar uneori faptele eroice ale unor indivizi din regiuni ┼či epoci diferite se topesc ├«n poeme unitare, ├«ngreun├ónd considerabil cercetarea. Cu toate acestea, mereu se mai afl─â c├óte ceva care aduce o nou─â lumin─â asupra unor personaje ┼či ├«nt├ómpl─âri celebre. Iat─â c├óteva exemple.

odysseus jpg jpeg

Ulise

Se presupune c─â nu ar fi fost numai un fragment din bogata imagina┼úie a lui Homer. Personajul s-a remarcat ├«n contextul r─âzboiului troian (1194-1184? a.Hr.) ┼či ├«l cunoa┼čtem foarte bine ┼či din marea sa aventur─â a ├«ntoarcerii acas─â. Vicle┼čugul cu calul de lemn, pe care el l-a pus la cale, ar fi adus sf├ór┼čitul r─âzboiului. C├ót adev─âr g─âsim aici? ┼×i putem afla dac─â a petrecut 10 ani c─âl─âtorind spre Ithaka, acolo unde era rege? O prim─â remarc─â:topografia muntoas─â a insulei ionice nu corespunde descrierii din epopei.

De aceea se crede c─â, dac─â ar fi existat, sediul s─âu ar fi fost mai degrab─â insula Paliki, ast─âzi parte din insula Cefalonia, dar separat─â de aceasta acum 3000 de ani. Cercet─âtorul sco┼úian John Underhill de la Universitatea din Edinburgh a s─âpat acolo la o ad├óncime de 122 de metri, d├ónd peste depuneri aluvionare ┼či fosile marine care sus┼úin teoria cu insula Paliki. De Troia ┼čtim c─â a existat ├«nc─â din 1871, c├ónd Schliemann s─âpa colina Hisarl├«k ├«n Turcia, scot├ónd la iveal─â anticul ora┼č.

Dar dovezile privind un mare r─âzboi, ┼či cu at├ót mai pu┼úin un cal troian, ├«nc─â se las─â a┼čteptate. O c─âl─âtorie ca cea a lui Ulise nu pare totu┼či chiar at├ót de fantezist─â. Englezul Ernle Bradford (1922-1986) a ├«ndr─âznit s─â mearg─â pe calea descris─â de Homer folosind o mic─â ambarca┼úiune, la finele c─âreia fostul ofi┼úer conchide c─â distantele ┼či curentii nu sunt deloc departe de relat─ârile din Odiseea.

Mai g─âsim indicii cum c─â ce ni se poveste┼čte aici ar avea un s├ómbure de adev─âr. ├Än c├óntul al 20-lea, Ulise deja este acas─â ┼či ├«i ucide pe pretenden┼úi ├«ntr-o atmosfer─â foarte sumbr─â:soarele disp─âruse ┼či in locul lui domnea ├«ntunericul. S-ar putea oare face referire la eclipsa de soare din 16 aprilie 1178? Fizicienii Marcelo Magnasco de la Universitatea Rockefeller ┼či Constantino Baikouzis de la Observatorul din La Plata, pe baza a patru descrieri de astfel de evenimente cere┼čti din epopei, ajung la concluzia c─â data eclipsei are ┼čanse mari s─â coincid─â cu r─âzbunarea lui Ulise!

solomon jpg jpeg

Regele Solomon

Avem din p─âcate doar un izvor despre el:Biblia. Judecata lui Solomon ÔÇô de aceast─â expresie se leag─â intrarea ├«n istorie a a numelui marelui conduc─âtor. ├Än spatele acesteia se afl─â o parabol─â:dou─â femei pretind c─â sunt mama aceluia┼či copil. Pentru a descoperi cine are dreptate, Solomon porunce┼čte ca pruncul s─â fie t─âiat ├«n dou─â cu o sabie. Pentru a preveni tragedia, una dintre femei renun┼ú─â la preten┼úie ┼či astfel regele ├«┼či d─â seama c─â a spus adev─ârul. Solomon, fiul lui David, nu a r─âmas cunoscut doar pentru ├«n┼úelepciunea sa, ci ┼či pentru c─â ar fi domnit ├«n jurul anului 900 a.Hr. peste un mare regat, care se ├«ntindea de la Eufrat p├ón─â ├«n Egipt.

Bog─â┼úiile sale erau imense, iar haremul s─âu aduna nu mai pu┼úin de 700 de so┼úii ┼či 300 de concubine. Se spune c─â el ar fi ordonat construc┼úia colosalului templu de la Ierusalim. 80.000 de lucr─âtori au muncit la ridicarea casei Domnului, acolo unde s-ar fi ad─âpostit chivotul legii. Despre marele rege nu afl─âm dec├ót din Vechiul Testament. Deocamdat─â dovezile arheologice ┼či epigrafice lipsesc. Cu alte cuvinte, istoric vorbind, existen┼úa regelui st─â serios sub semnul ├«ntreb─ârii. Profesorul Michael Niemann de la Universitatea Rostock caut─â de zor ├«n anticul sit de la Tel Meggido urme ale impun─âtoarelor edificii, dar deocamdat─â ├«n zadar.

king arthur tapestry jpg jpeg

Regele Arthur

Poate c─â niciun alt erou nu se bucur─â de o asemenea popularitate ┼či un num─âr impresionant de pove┼čti ├«nc─ârcate de romantism ca regele Arthur. Din legendele medievale afl─âm c─â a fost crescut de vr─âjitorul Merlin ┼či c─â la v├órsta de 15 ani scoate din piatr─â sabia Excalibur, cea care ├«l va legitima ca rege al Angliei. ├Än cetatea Camelot domne┼čte al─âturi de cei 12 credincio┼či ┼či bravi cavaleri care vor r─âm├óne cunoscu┼úi sub numele de Cavalerii Mesei Rotunde.

De c├ónd istoricul medieval Geoffrey de Monmouth ├«l pomene┼čte ├«n cronica sa din 1136 printre conduc─âtorii insulei britanice, eroul a fost nelipsit din pleiada de pove┼čti, legende, romane, piese de teatru ┼či filme cu iz romantico-medieval. Dar exist─â pentru regele din Camelot un corespondent real? Dac─â ar fi tr─âit cu adev─ârat, cel mai probabil ar fi fost un comandant militar. Istoricii au mai mul┼úi candida┼úi ├«n minte pentru aceast─â identificare, s├ómburele mitului care se va dezvolta sim┼úitor p├ón─â ast─âzi.

De exemplu ar putea fi vorba de un anume Riothamus, un r─âzboinic din neamul britonilor care ar fi luptat al─âturi de ├«mp─âratul Anthemius ├«n secolul al V-lea. Modele pentru viitorul personaj legendar g─âsim ┼či ├«n pielea comandantului Flavius Aetius, celtului romanizat Ambrosius Aurelianus sau Enniaun Girt. Dar parc─â numele s─âu aminte┼čte mai degrab─â de ofi┼úerul Lucius Artorius Castus, care ar fi servit armata roman─â din Britannia ├«n secolul al II-lea. Astfel de indicii ┼úin ├«ns─â de t─âr├ómul specula┼úiilor. Arheologia modern─â ├«nc─â nu a oferit un fundament istoric clar pentru neumuritoarea poveste a lui Arthur ┼či a cavalerilor s─âi.  

nibelungs jpg jpeg

Nibelungii

Burgunzii au existat, dar Siegfried? Soartea lor o poveste┼čte c├óntecul Nibelungilor, redactat la ├«nceoutul secolul al XIII-lea, o epopee cu multe ├«ncurc─âturi familiale. La ├«nceputul secolului al V-lea, Siegfried, ucig─âtorul dragonului, c─âsatorit cu Kriemhilda, sora regelui burgund Gunther, este ucis mi┼čele┼čte de c─âtre Hagen din Tronje. V─âduva, pentru a se razbuna, ├«i ademene┼čte pe burgunzi la curtea lui Attila, cel de-al doilea so┼ú al ei, unde are loc un adev─ârat m─âcel. Dar Hagen ascunsese legendara comoar─â a Nibelungilor care ├«i apar┼úinuse lui Siegfried undeva ├«n zona Rinului ┼či ia secretul ├«n morm├ónt. Nucleul istoric al pove┼čtii:neamul germanic al brugunzilor stabile┼čte ├«n timpul migra┼úiilor o structur─â statal─â pe malul Rinului.

├Än anul 436 generalul Flavius Aetius ├«mpreun─â cu alia┼úii huni ├«i zdrobesc pe burgunzii care lupt─â pentru ├«nt├óietate. Liderul lor se numea Gundahar, aluzie la Gunther. Burgunzii ├«nvin┼či se ├«ndreapt─â spre sud, ├«ntre Geneva ┼či Lyon, unde ├«┼či stabilesc un alt regat. Despre vechiul lor regat de la vest de Rin avem doar m─ârturii sporadice. Arheologii se str─âduiesc f─âr─â prea mare succes sa afle ce s-a petrecut cu burgunzii acestui vechi regat, c─âci exist─â un hiatus de documenta┼úie care cuprinde nu mai pu┼úin de 30 de ani. Dar mormintele din zon─â sunt atribuite ├«ndeosebi alamanilor. Unii cercet─âtori sunt de p─ârere ca liderul cheruscilor, Arminius, din primul secol, cel care le-a provocat romanilor lui Varus marea ├«nfr├óngere, ar fi un model viabil pentru Siegfries.

Al┼úii cred ca un candidat mai bun este soldatul roman Viktor din Xanten, care de altfel era celebrat ├«n evul mediu ca uciga┼čul de balauri. ├Än ceea ce prive┼čte comoara, care conform legendei cuprinde 144 de care pline cu aur ┼či pietre pre┼úioase, aceasta r─âm├óne o prezen┼ú─â fantomatic─â. Niciun radar nu a detectat p├ón─â acum o astfel de cantitate de metal ├«n regiunea renan─â. Dar c─âut─âtorii de comori nu se vor da b─âtu┼úi prea cur├ónd. Chiar fanaticul Hermann G├Âring se folosea cu zel de excavatoare ┼či izbute┼čte s─â scoat─â din Rin 300 de grame de aur, din care ├«┼či face un inel al Nibelungilor...

robin jpg jpeg

Robin Hood

├Än acest erou se ├«ncropesc mai multe personaje. Cu to┼úii ┼čtim cu ce se ├«ndeletnice┼čte onorabilul, care are de altfel r─âd─âcini nobile. ├Ämpreun─â cu tovar─â┼čii s─âi micu┼úul John ┼či p─ârintele Tuck ├«i p├ónde┼čte ┼či pr─âdeaz─â pe cei boga┼úi ├«n p─âdurea Nottingham ┼či ├«mparte prada celor s─âraci. Aceasta este clasica imagine a unei figuri care a devenit arhetipul binef─âc─âtorului. Dar legendele timpurii ├«l descriu ca pe om nemilos, brutal, care ├«┼či decapiteaz─â du┼čmanii ┼či care se f─âle┼čte ├«n public cu capul ┼čerifului din Nottingham.

Exist─â ├«n jur de opt personaje care ar fi putut sta la baza legendelor. Cel pu┼úin cinci dintre acestea sunt proscri┼či care au f─âcut ravagii ├«n secolele XII-XIII.  De pild─â ├«n rapoartele administrative ale ora┼čului York apare un anume Robert Hod, care tr─âia prin codri ├«n jurul anului 1226. ├Än acela┼či tip de surse mai apare ┼či ┼čeriful din Nottingham. S─â fie doar o coinciden┼ú─â? ├Än anul 1261 este judecat un proscris care are porecla ÔÇťRobehodÔÇŁ. Prin anul 1361 este judecat un alt Robert Hood, unul care de data aceasta ├«┼či ucide tat─âl vitreg cu un topor.

Prima versiune a unei saga care va face istorie o reg─âsim ├«n secolul al XV-lea, dar dup─â cum vedem, r─âd─âcinile ne poart─â ad├ónc ├«n timp. Arheologii de la Universitatea din Sheffield ne propun ├«nc─â un model de erou na┼úional:lordul de Huntingdon pune la cale dou─â revolte ├«mpotriva st─âp├ónirii normande pentru care va pl─âtin cu via┼úa in 1076. Fiul s─âu, Robert Fitzwalter, era un arca┼č des─âv├ór┼čit. Iar ├«n anul 2009, un istoric al artei pe nume Julian Luxford de la Universitatea St. Andrews face o descoperire de senza┼úie studiind o istorie compus─â ├«n 1340, ÔÇťPolychroniconÔÇŁ. Aici se men┼úioneaz─â faptul c─â, dup─â spusele poporului ar fi tr─âit ├«n aceste timpuri un nelegiuit care ├«┼či zice Robin Hood ├«mpreun─â cu complicii s─âi ├«n p─âdurea Sherwood ┼či nu numai, care se ocupa cu pr─âd─âciunile. S─â fie o dovad─â c─â Robin Hood chiar a fost real ┼či ├«┼či avea sediul, la fel ca mul┼úi al┼úi proscri┼či, ├«ntr-o p─âdure care se ├«ntindea atunci pe nu mai pu┼úin de 40.000 de hectare?

john JPG jpeg

Preotul Ioan

Este una dintre fantomele trecutului care a avut o influen┼ú─â cov├ór┼čitoare asupra religiei ┼či a stimulat descoperirile geografice. Cine a fost misteriosul lider spiritual? ├Än anul 1165 apar ni┼čte scrisori ├«n Europa, semnate de acest ÔÇťregeÔÇŁ care ├«┼či descrie marea st─âp├ónire.avea ├«n subordine al┼úi 42 de suverani ┼či poseda comori extraordinare, iar supu┼čii s─âi nu sufereau niciodat─â de lipsuri. Reagtul s─âu era ┼či patria eroilor olimpieni ┼či aici se g─âsea ┼či f├ónt├óna tinere┼úii. Regele Ioan avea de g├ónd s─â cucereasc─â ┼či Ierusalimul, eliber├óndu-l de sub jugul du┼čmanilor lui Dumnezeu.

La Roma era bucurie mare. Papa Alexandru al III-lea ordon─â ├«n 1177 organizarea unei expedi┼úii care s─â-l localizeze pe Ioan, care datorit─â principiilor sale cre┼čtine prime┼čte titlul de preot. Mul┼úi aventurieri ├«ndr─âzne┼úi au pornit peste m─âri ┼či ┼ú─âri├«n c─âutarea sa ┼či nu s-au mai ├«ntors niciodat─â. ┼×i Marco Polo, c├ónd ajunge ├«n 1275 la Peking, nutre┼čte speranta c─â a g─âsit ┼úinutul despre care se vorbea la cur┼úile Europei. C├ónd vorbe┼čte despre liderul mongolilor, st─âp├ón asupra ├«ntregii Asii, crede c─â chiar acesta ar putea fi preotul Ioan. Abia din secolul al XVI-lea ├«┼či dau seama c─ârturarii c─â au de-a face cu o mistificare, c─â vreme de secole au alergat dup─â o fantasm─â. Dar de┼či preotul Ioan nu a existat niciodat─â, povestea sa a foat un veritabil imbold spre c─âl─âtorie, descoperire ┼či extindere de orizonturi.

Sursa:pm-magazin.de