De ce Papa Francisc va vizita ┼×umuleu Ciuc? jpeg

De ce Papa Francisc va vizita ┼×umuleu-Ciuc?

­čôü Istoria Religiilor
Autor: Pr. Alois Moraru

Ne apropiem cu pa┼či repezi de ultima zi a lunii Florar ┼či de primele dou─â ale lunii lui Cire┼čar, c├ónd Sanctitatea sa Papa Francisc, ├«nt├ói-st─ât─âtorul ├«ntregii Biserici Catolice ┼či conduc─âtorul statului Vatican, va vizita Rom├ónia. Aceast─â vizit─â are loc la invita╚Ťiile primite din partea pre╚Öedintelui, a autorit─â╚Ťilor statului rom├ón ╚Öi a Bisericii Catolice din Rom├ónia. A┼ča cum s-a anun┼úat pe 11 ianuarie ┼či pe 25 martie a.c., c─âl─âtoria apostolic─â a Papei Francisc din zilele de 31 mai ┼či 1-2 iunie 2019 va cuprinde patru etape: Bucure╚Öti, Ia╚Öi, ╚śumuleu-Ciuc ╚Öi Blaj. Dac─â este u┼čor de g─âsit argumente pentru vizitele din Bucure┼čti, Ia┼či ┼či Blaj, nu la fel de simplu este a afla un r─âspuns la ├«ntrebarea pe care am pus-o ├«n titlu: de ce Papa Francisc va vizita ┼×umuleu-Ciuc?

Mul┼úi ar fi optat pentru Alba Iulia ÔÇô sediul celei mai mari episcopii catolice de pe teritoriul actual al Rom├óniei ÔÇô sau pentru Sibiu ÔÇô ora┼č european renumit pentru multe obiective ÔÇô sau pentru Timi┼čoara, Oradea sau Satu Mare, sediile celorlalte episcopii romano-catolice din ┼úara noastr─â. A┼ča cum nota publica┼úia oficial─â a Vaticanului, ÔÇ×cea de-a doua c─âl─âtorie apostolic─â a unui Pap─â ├«n Rom├ónia marcheaz─â o serie de premiere care, p├ón─â nu demult, p─âreau s─â r─âm├ón─â pentru totdeauna ├«n domeniul dorin┼úelor: prima vizit─â a unui Pap─â care ├«mbr─â┼úi┼čeaz─â at├ót capitala, c├ót ┼či fostele principate istorice ale Rom├óniei ÔÇô cu etape la Bucure┼čti, Ia┼či, ┼×umuleu-Ciuc ┼či Blaj ÔÇô, prima ├«nt├ólnire a unui Pap─â cu reprezentan┼úii comunit─â┼úii rome, precum ┼či prima prezen┼ú─â a unui Pap─â, chiar ┼či numai pentru o escal─â tehnic─â, la Bac─âu ┼či Sibiu. ├Än ciuda v├órstei octogenare ┼či a efortului fizic pe care ┼či l-a asumat pentru cele trei zile, Papa Francisc se face pelerin ├«n ┼úara numit─â cu afec┼úiune de Sf├óntul Ioan Paul al II-lea ┬źGr─âdina Maicii Domnului┬╗. Un pelerin care, ├«n cele din urm─â, nu-┼či propune dec├ót s─â ├«nt├ólneasc─â ┼či s─â cunoasc─â al┼úi pelerini de la periferia geografic─â a unui spa┼úiu european ├«n c─âutare de speran┼ú─â, credin┼ú─â ┼či unitateÔÇŁ (Vatican News, 25 martie 2019).

1 H 208 intreg jpg jpeg

Conferin╚Ťa episcopilor catolici din Rom├ónia a difuzat, ├«n ziua de 11 ianuarie 2019, un comunicat de pres─â ├«n care a explicat semnifica╚Ťia logo-ului ales ╚Öi mesajul simbolic al acestuia: ÔÇ×Poporul lui Dumnezeu din Rom├ónia ├«╚Öi duce existen╚Ťa sub ocrotirea Maicii Domnului. Rom├ónia este numit─â adesea gr─âdina Maicii Domnului, expresie drag─â tuturor credincio╚Öilor, folosit─â ┼či de Sf├óntul Ioan Paul al II-lea ├«n timpul vizitei sale din 1999. Vizita Papei Francisc preia aceast─â amprent─â tipic marian─â, invit├ónd la unirea tuturor sub mantia ocrotitoare a Maicii Domnului, a╚Öa cum indic─â mottoul ┬źS─â mergem ├«mpreun─â!┬╗. Sf├óntul P─ârinte ├«nsu╚Öi a ├«ndemnat adesea la unirea diferitelor for╚Ťe, la renun╚Ťarea la egoism ╚Öi la acordarea priorit─â┼úii binelui comun. Urma╚Öul Sf├óntului Petru vine ├«n Rom├ónia pentru a invita la unitate, pentru a ├«nt─âri ├«n credin╚Ť─â. ├Äntr-un context confesional divizat, apelul la unitate prime╚Öte o important─â dimensiune ecumenic─âÔÇŁ.

├Än aceste comunicate oficiale putem deslu┼či de ce a fost aleas─â ┼či localitatea ┼×umuleu-Ciuc: centrul celui mai mare pelerinaj catolic din Europa Central─â ┼či de Est, la care particip─â cre┼čtini de diferite rituri, limbi ┼či origini, din ┼úar─â ┼či str─âin─âtate; o veche ┼či frumoas─â catedral─â gotic─â, ├«n centrul c─âreia a fost plasat─â cea mai mare statuie din lemn dedicat─â Maicii Domnului etc.

Pelerinajul de Rusalii

├Änceputurile pelerinajului trebuie c─âutate ├«n secolul al XV-lea, c├ónd Papa Eugen al IV-lea a aprobat, ├«n anul 1444, un pelerinaj de dona╚Ťie pentru terminarea bisericii ├«n construc╚Ťie. Mai t├órziu s-a datorat statuii f─âc─âtoare de minuni, care a ├«nzestrat pe secuii din zon─â cu for╚Ť─â ╚Öi curaj, reu╚Öind s─â ├«nving─â, ├«n s├ómb─âta dinaintea Rusaliilor din anul 1567, oastea protestant─â a lui Ioan Sigismund. Acesta a atacat regiunile Ciuc, Gheorgheni ┼či Casin, pentru a impune religia unitarian─â. Poporul secuiesc din aceste trei regiuni, condus de preotul paroh Istv├ín din Joseni, ┼či-a ap─ârat credin┼úa prin lupt─â. Reformatorii au fost a╚Ötepta┼úi la pasul Tolvajos, din Mun┼úii Harghita (loc marcat ast─âzi cu trei cruci uria┼če din lemn), ├«n timp ce femeile ╚Öi copiii s-au rugat ├«n biserica din ╚śumuleu. B─ât─âlia s-a sf├ór╚Öit cu bine, Reforma a e╚Öuat, iar biruitorii au fluturat crengi de mesteac─ân. ├Än amintirea acestor evenimente, ├«n fiecare an se organizeaz─â la ╚śumuleu un pelerinaj de mare amploare. La ├«nceput au venit doar locuitorii din Gheorgheni, Ciuc ╚Öi Casin, dar cu trecerea timpului au venit la ╚śumuleu ╚Öi enoria╚Öi din alte regiuni: Trei Scaune (Covasna), Odorhei, Mure╚Ö ╚Öi ceang─âi din Moldova. Pelerinii veneau spre ╚śumuleu cu steaguri specifice, pe jos, ├«n sunetele ritmice ale clopo┼úeilor. La sosire, pelerinii erau ├«nt├ómpina┼úi de c─âlug─ârii franciscani, dup─â care participau la Liturghie, se spovedeau, se ├«mp─ârt─â╚Öeau, venerau statuia Maicii Domnului ┼či apoi organizau o procesiune spre Capela Salvator. La 7 mai 1936, Sf├óntul Scaun a aprobat ca aceia care particip─â la pelerinaj s─â ob┼úin─â indulgen┼úa plenar─â, cu condi┼úia s─â se spovedeasc─â, s─â se ├«mp─ârt─â┼čeasc─â, s─â viziteze biserica ┼či s─â se roage pentru inten┼úia papei.

Ultimul pelerinaj ├«n perioada comunismului a avut loc ├«n 1949, ├«naintea arest─ârii episcopului M├írton ├üron. Apoi, au existat diferite presiuni pentru a ├«mpiedica pelerinajul de Rusalii. ├Äncep├ónd cu anul 1990 s-au reluat pelerinajele, iar din anul 1993 Liturghiile solemne au fost celebrate ├«n poiana dintre mun┼úii ╚śumuleu-Mic ╚Öi ╚śumuleu-Mare. Alaiul festiv, preo┼úii ╚Öi pelerinii parcurg ╚Öi ├«n zilele noastre acela╚Öi traseu de procesiune ca ├«n trecut.

Anticip├ónd cu o s─âpt─âm├ón─â acest pelerinaj, zeci de mii de cre┼čtini, din ┼úar─â ┼či str─âin─âtate, s-au ├«nscris deja pentru a participa la Liturghia prezidat─â de Papa Francisc pe dealul de l├óng─â sanctuarul marian din ┼×umuleu-Ciuc. Este un gest al credin┼úei ┼či al p─âstr─ârii tradi┼úiei istorice ├«n acest ┼úinut binecuv├óntat de Dumnezeu ┼či pres─ârat cu at├ótea haruri ┼či minuni.

Acest text este un fragment din articolul ÔÇ×De ce Papa Francisc va vizita ┼×umuleu-Ciuc?ÔÇŁ, publicat ├«n num─ârul 208 al revistei Historia, disponibil la toate punctele de difuzare a presei, ├«n perioada 15 mai ÔÇô 14 iunie 2019, ╚Öi ├«n format digital pe paydemic.com