Cum s au încheiat cele mai grave pandemii din istorie?  jpeg

Cum s-au încheiat cele mai grave pandemii din istorie?

Dezvoltarea civiliza╚Ťiilor umane a oferit un mediu propice r─âsp├óndirii bolilor infec╚Ťioase. Tot mai mul╚Ťi oameni au tr─âit al─âturi de animale domestice, adesea ├«n condi╚Ťii precare de salubritate, furniz├ónd un teren fertil epidemiilor de tot felul. Leg─âturile comerciale pe distan╚Ťe mari au contribuit la r─âsp├óndirea acestor epidemii pe spa╚Ťii largi ╚Öi transformarea lor ├«n pandemii. 

Dup─â ce au f─âcut zeci de milioane de victime, aceste pandemii au disp─ârut ├«n cele din urm─â. Cum s-au ├«ncheiat cele mai grave pandemii din istorie? Cele mai vechi pandemii au disp─ârut de la sine, dup─â ce au f─âcut ravagii ├«n r├óndul popula╚Ťiei. ├Än timp, progresul medicinei, ├«mbun─ât─â╚Ťirea condi╚Ťiilor de igien─â ╚Öi programele de s─ân─âtate public─â au reu╚Öit s─â opreasc─â r─âsp├óndirea multor boli infec╚Ťioase, noteaz─â history.com.

Ciuma lui Iustinian: A disp─ârut de la sine?

ciuma iustinian 2 jpg jpeg

Prima pandemie consemnat─â ├«n istorie a fost cauzat─â de Yersinia pestis, bacteria care provoac─â ciuma sau pesta, o boal─â infec╚Ťioas─â deosebit de contagioas─â. Trei dintre cele mai mortale pandemii din istorie au fost provocate de aceast─â bacterie. Yersinia pestis infecteaz─â unele animale, ├«n special roz─âtoarele, ╚Öi este transmis─â la oameni de purici.

Ciuma lui Iustinian a ajuns la Constantinopol ├«n 541. Bacteria a fost transportat─â peste Marea Mediteran─â din Egipt de vasele care aduceau cereale ├«n capitala Imperiului Bizantin. Ciuma a decimat Constantinopolul ╚Öi s-a r─âsp├óndit rapid ├«n Europa, Asia, Africa de Nord ╚Öi Arabia, ucig├ónd ├«ntre 25 ╚Öi 50 de milioane de oameni, conform estim─ârilor istoricilor moderni. De╚Öi num─ârul victimelor este imposibil de stabilit cu precizie, mul╚Ťi istorici estimeaz─â c─â Ciuma lui Iustinian a ucis aproape 50% din toat─â popula╚Ťia planetei la acea dat─â.

Aceast─â prim─â pandemie de cium─â a lovit periodic mai multe zone ale Lumii Vechi ╚Öi disp─ârut la jum─âtatea secolului al VIII-lea, cel mai probabil de la sine, av├ónd ├«n vedere c─â oamenii nu ├«n╚Ťelegeau cum se transmite boala ╚Öi nu puteau s─â ia nicio m─âsur─â pentru oprirea ei, ├«n afar─â de a ├«ncerca s─â-i evite pe cei bolnavi.

Moartea neagr─â: Inventarea carantinei

ciuma florenta jpg jpeg

A doua pandemie de cium─â, provocat─â de aceea╚Öi bacterie, Yersinia pestis, a lovit Europa ├«n 1347. Boala a ajuns ├«n portul Messina din Sicilia, fiind adus─â de o corabie genovez─â din ora╚Öul Caffa, o colonie genovez─â din Crimeea. De aici, molima s-a r─âsp├óndit fulger─âtor ├«n toat─â Europa. ├Än numai patru ani, aproximativ o treime din popula╚Ťia continentului a fost ucis─â de aceast─â boal─â.

Nici de aceast─â dat─â oamenii nu ╚Ötiau cum se transmite boala, dar au ├«n╚Ťeles c─â este contagioas─â. Autorit─â╚Ťile din ora╚Öul Ragusa (ast─âzi Dubrovnik) aflat la vremea respectiv─â sub control vene╚Ťian, au instituit o perioad─â de izolare de 30 de zile pentru marinarii care soseau ├«n port, pentru a demonstra c─â nu sunt bolnavi. Ulterior, vene╚Ťienii au m─ârit perioada de izolare for╚Ťat─â la 40 de zile (quarantino), aceasta fiind originea carantinei.

Probabil că această măsură, care se practică și în prezent în timpul epidemiilor, a contribuit la stoparea primului asalt al ciumei asupra Europei Medievale. Ulterior, molima a reapărut cu regularitate până la sfârșitul secolului al XV-lea, apoi din ce în ce mai rar până în secolul al XIX-lea.

Marea Cium─â din Londra: Izolarea bolnavilor

Ultima mare epidemie de cium─â care a lovit Anglia a avut loc ├«n anii (1665-1666). Molima f─âcea deja ravagii pe continent, a╚Öa c─â englezii au impus carantina pentru marinarii care veneau din porturile afectate. Aceast─â m─âsur─â nu a fost ├«ns─â ├«ndeajuns. Bacteria a fost adus─â cel mai probabil din Olanda. Epidemia s-a declan╚Öat ├«n Anglia ├«n prim─âvara anului 1665. ├Än numai 18 luni, epidemia a ucis 100.000 de oameni, aproximativ un sfert din popula╚Ťia Londrei la acea dat─â.

ciuma Londra jpg jpeg

├Än timp ce aristocra╚Ťia a fugit din Londra, inclusiv regele Carol al II-lea al Angliei ╚Öi familia sa, autorit─â╚Ťile locale au ├«ncercat s─â ia diferite m─âsuri pentru a stopa r─âsp├óndirea molimei. De╚Öi la acea dat─â nu se ╚Ötia cum se transmite ciuma, mul╚Ťi b─ânuiau c─â animalele ar contribui la transmiterea bolii. A╚Öa c─â autorit─â╚Ťile au ordonat uciderea tuturor c├óinilor ╚Öi pisicilor din ora╚Ö. Aceast─â m─âsur─â s-a dovedit foarte neinspirat─â, av├ónd ├«n vedere c─â ciuma era transmis─â prin intermediul ╚Öobolanilor, iar c├óinii ╚Öi pisicile puteau s─â ╚Ťin─â sub control r─âsp├óndirea acestor roz─âtoare.

Alte m─âsuri s-au dovedit ceva mai inspirate. Autorit─â╚Ťile au interzis toate evenimentele publice ╚Öi au luat m─âsuri pentru izolarea bolnavilor ├«n locuin╚Ťele lor. Pe u╚Öile caselor ├«n care locuiau persoane contaminate era pictat─â o cruce ro╚Öie, iar noaptea treceau c─âru╚Ťe care colectau cadavrele. Victimele ciumei erau ├«nhumate ├«n gropi comune.

Variola: Inventarea vaccin─ârii

vaccin jpg jpeg

Variola sau v─ârsatul este o boal─â contagioas─â provocat─â de un virus. Deci ciuma a provocat c├óteva dintre cele mai ├«nsp─âim├ónt─âtoare pandemii din istorie, variola a fost probabil boala infec╚Ťioas─â care a f─âcut cele mai mule victime de-a lungul istoriei, estim├óndu-se c─â numai ├«n secolele al XIX-lea ╚Öi al XX-lea a ucis peste 250 de milioane de oameni.

De aceast─â boal─â se leag─â primele ├«ncerc─âri de vaccinare a popula╚Ťiei, ├«nc─â din secolul al XVIII-lea (cite╚Öte aici mai multe am─ânunte). Organiza╚Ťia Mondial─â a S─ân─ât─â╚Ťii a ├«nceput la sf├ór╚Öitul anilor ÔÇś60 ai secolului trecut o campanie de vaccinare la scar─â global─â. Un deceniu mai t├órziu, variola a devenit prima boal─â infec╚Ťioas─â care a fost total eradicat─â. De la sf├ór╚Öitul anilor ÔÇś70 nu a mai fost semnalat niciun caz.

Holera: ├Ämbun─ât─â╚Ťirea condi╚Ťiilor de igien─â prin politici publice ├«n domeniul sanitar

holera jpg jpeg

Prima pandemie de holer─â a ├«nceput ├«n 1817, ├«n regiunea indian─â Bengal. Boala care a f─âcut ravagii ├«n secolul al XIX-lea, r─âsp├óndindu-se rapid pe toat─â planeta. Molima este provocat─â de o bacterie care afecteaz─â ├«n mod deosebit intestinul sub╚Ťire. Bacteria se transmite prin ap─â sau alimente contaminate cu fecale.

Metoda de transmitere a bolii a fost descoperită de medicul britanic John Snow, care a reușit în 1854 să identifice sursa epidemiei care făcea ravagii în cartierul londonez Soho: o fântână publică de pe strada Broad. Închiderea acestei surse de apă a condus la oprirea epidemiei.

Descoperirea lui John Snow a stat la baza a numeroase politici publice ├«n domeniul sanitar. Construirea sistemelor de canalizare moderne, accesul la ap─â potabil─â ╚Öi ├«mbun─ât─â╚Ťirea condi╚Ťiilor de igien─â public─â au eradicat holera din ╚Ť─ârile dezvoltate, ├«ns─â aceast─â bacterie uciga╚Ö─â face ╚Öi ├«n prezent victime ├«n ╚Ť─ârile s─ârace.