Cum s a făcut istoria lumii în sandale jpeg

Cum s-a făcut istoria lumii în sandale

­čôü Istoria Modei
Autor: Daniela ┼×erb

Acest accesoriu vestimentar a r─âmas cel mai popular obiect de ├«nc─âl┼ú─âminte din Antichitate p├ón─â ast─âzi.Decupate,  din piele, p├ónz─â sau lemn, zecile de perechi de sandale din colec┼úia actri┼úei Jessica Alba, eroina filmului american ÔÇ×Cei patru fantasticiÔÇŁ, nu sunt cu mult diferite de cele purtate de c─âl─âtorii ┼či militarii din Antichitate p├ón─â ├«n Evul Mediu.

├Änc─â de acum 500.000 de ani, forme primitive de ├«nc─âl┼ú─âminte protejau picioarele de pietre ┼či m─âr─âcini. ├Än pe┼čterile spaniole au fost descoperite desene de acum peste 10.000 de ani ├«nf─â┼úi┼č├ónd oameni cu picioarele acoperite cu piei de animale. Marele dezavantaj al acestui tip de ├«nc─âl┼ú─âminte era acela c─â pielea nearg─âsit─â se degrada repede, prin urmare, sandalele nu erau durabile.

Se crede c─â sandalele sunt primele ├«nc─âl┼ú─âri fabricate dup─â tipare simple ┼či practice. Existau dou─â modele de baz─â. Primul era constituit din chingi care treceau printre degetele de la picior, iar cel ┬şde-al doilea, mai sofisticat, avea bucle ┼či g─âuri pe marginea t─âlpii, pentru a putea lega baretele de picior. Talpa sandalei era f─âcut─â din orice material, inclusiv frunze ┼či lemn.

Chipurile du┼čmanilor, desenate pe talp─â

├Än Egiptul Antic, sandalele erau confec┼úionate din papirus. ├Ämpletit─â ┼či uscat─â, frunza acestei plante era folosit─â at├ót pentru talpa sandalei, c├ót ┼či pentru curele. Forma piciorului imprimat─â ├«n nisipul ud servea drept calapod. Potrivit lui Herodot, sandalele din papirus erau o parte obligatorie ┼či caracteristic─â a ├«mbr─âc─âmintei preo┼úilor egipteni. Cea mai veche pereche de sandale din papirus p─âstrat─â p├ón─â ast─âzi se afl─â la British Museum ┼či dateaz─â, cu  aproxima┼úie, din anul 1.500 ├«.Hr.

Pentru c─â bijuteriile erau la mare pre┼ú ├«n Egiptul Antic, pietrele pre┼úioase erau ├«ncastrate p├ón─â ┼či pe ├«nc─âl┼ú─âminte. Cu c├ót pozi┼úia pe scara social─â era mai ├«nalt─â, cu at├ót sandalele erau mai bogate ├«n pietre pre┼úioase ┼či scarabei.

Sandalele din aur care au fost ┬şg─âsite ┬ş├«n mormintele egiptene nu par a fi foarte confortabile la purtat. ├Än morm├óntul lui Tutankhamon se aflau 93 de piese de ├«nc─âl┼ú─âminte printre care sandale din lemn, pictate cu chipurile inamicilor sau du┼čmanilor pe talp─â, pe care regele ar fi c─âlcat cu fiecare pas. Dup─â cum spune istoricul W.M. Flinders Petrie, ├«n cartea sa ÔÇ×Kahun, Gurob ┼či HawaraÔÇŁ, sandalele erau frumos ├«mpletite din trestie, av├ónd de obicei talpa din piele. Una dintre schimb─ârile petrecute ├«n via┼úa de zi cu zi ├«n timpul Regatului de Mijloc ┼či a Noului Regat a fost tot mai intensa folosire a sandalelor, iar cei care le-au utilizat cel mai mult au fost solda┼úii ┼či c─âl─âtorii. ├Än povestea ÔÇ×Cei doi fra┼úiÔÇŁ, Anubis a pornit ├«ntr-o c─âl─âtorie ├«n care, spune legenda, ┼či-a luat oamenii ┼či sandalele, hainele ┼či armele, ┼či a plecat s─â h─âl─âduiasc─â prin Valea Pinilor.

Simbol al puterii

Sandalele aveau o importan┼ú─â care ast─âzi ne scap─â. Ele simbolizau prosperitatea ┼či autoritatea. Tutmes al III-lea se referea la ┼ú─ârile cucerite, c├ót ┼či la restul lumii, spun├ónd:ÔÇ×Toate p─âm├ónturile au fost sub sandalele meleÔÇŁ. Printre cele mai vechi imagini ale perioadei dinastice sunt ┼či imagini ale purt─âtorului de sandale al faraonului. ┼×i pentru a ┼časea dinastie, ├«n autobiografia lui Weni, important general ┼či guvernator al Egiptului de Sus, func┼úia de purt─âtor de sandale a fost o important─â etap─â ├«n cariera lui ┼či o pomene┼čte chiar de dou─â ori cu mult─â m├óndrie. ├Än India, sandalele erau confec┼úionate din lemn, iar ├«n China ┼či Japonia, din paie de orez.

Cureaua sau banda a devenit semnul distinctiv al acestui obiect de ├«nc─âl┼ú─âminte. Grecii, de pild─â, preferau s─â petreac─â aceast─â curea a sandalei peste degetul mare, romanii, peste cel de-al doilea, ├«n timp ce popoarele Mesopotamiei, peste cel de-al treilea. Grecii f─âceau distinc┼úie ├«ntre sandala numit─â baxeae, f─âcut─â din frunze de salcie, nuiele ┼či purtat─â de actorii comici ┼či filosofi, ┼či cothurnus, un tip de sandale care aveau curele ridicate p├ón─â la mijlocul piciorului ┼či erau purtate de actorii tragici, c─âl─âre┼úi, v├ón─âtori ┼či aristocra┼úi. Talpa acestui din urm─â tip de ├«nc─âl┼ú─âminte era mai groas─â ┼či avea inser┼úii de plut─â, pentru a ├«n─âl┼úa statura purt─âtorului ┼či a-i sublinia astfel importan┼úa social─â.

Pentru romani, cel mai comun tip de ├«nc─âl┼ú─âminte pentru exterior era calceus, variant─â de sandal─â roman─â care se mai poart─â ┼či ast─âzi. Aceasta acoperea ├«n ├«ntregime piciorul ┼či era ┼úinut─â str├óns cu ajutorul unor ┼čireturi din piele. Crepida era un alt tip de sandal─â roman─â care acoperea laterala ┼či spatele piciorului ┼či putea fi purtat─â ├«n multe feluri.

├Än Japonia se purtau a┼ča-numitele zori, un tip de sandal─â cu o curea petrecut─â printre degetele de la picioare. Tot zori poart─â ┼či muncitorii japonezi de ast─âzi, cu men┼úiunea c─â ├«nc─âl┼ú─âmintea modern─â este confec┼úionat─â dintr-o talp─â din cauciuc provenit─â ┬şdintr-o camer─â de biciclet─â, acoperit─â de obicei cu o bucat─â de p├ónz─â.

guliver 50691121 jpg jpeg

Sandalele lui Iisus

Dou─â f├ó┼čii de material petrecute una dup─â degetul mare, iar cealalt─â peste laba piciorului, prinse de o talp─â. Simple, comode ┼či rezistente, metoda de confec┼úionare a acestui tip de ├«nc─âl┼ú─âminte cunoscute ├«n istorie drept sandalele lui Iisus nu s-a schimbat deloc ├«n ultimii 2 000 de ani. Realizate manual, din piele de bou, acest accesoriu vestimentar se mai vinde ├«nc─â la Ierusalim. Chiar ┼či ├«nainte de apari┼úia lui Hristos, romanii foloseau acest tip de ├«nc─âl┼ú─âminte pentru a-┼či proteja picioarele.

Modelul sandalelor lui Iisus a fost preluat de designerii moderni de ├«nc─âl┼ú─âminte f─âr─â ca el s─â fie alterat, ci doar ├«mbun─ât─â┼úit. Caracteristicile sale de simplitate ┼či confort au fost p─âstrate. Printre celebrit─â┼úile momentului ├«nc─âl┼úate cu acest tip de sandale se num─âr─â actri┼úele americane Reese Witherspoon ┼či Jessica Alba.

Modelul gladiatorului

Sandalele purtate de gladiatori au invadat moda Republicii Romane. Gladiatorii erau antrena┼úi pentru a ucide spre deliciul mul┼úimii, iar sandalele lor erau proiectate s─â reziste luptelor pe care le aveau de purtat. De forma literei T, ridicate pe picior p├ón─â aproape de genunchi, printr-o re┼úea de curele, ├«nc─âl┼ú─âmintea le oferea maximum de confort ┼či de libertate de mi┼čcare. Sandalele gladiatorilor au reprezentat un simbol al triumfului ├«nving─âtorului, simbol care s-a p─âstrat p├ón─â ast─âzi.

Imperiul Roman a c─âp─âtat o imens─â for┼ú─â ├«n Antichitate. Armata sa a cucerit teritorii ├«ntinse, de unde s-a ├«ntors cu sclavi pe care i-a v├óndut ├«n pie┼úele publice. Prizonierii care aveau o constitu┼úie atletic─â au fost antrena┼úi ca gladiatori. O alt─â categorie a lupt─âtorilor era aceea a voluntarilor pl─âti┼úi ┼či antrena┼úi ├«n ┼čcoli de gladiatori cu o disciplin─â de fier. Femeile ├«n acea perioad─â erau ┼či ele acceptate s─â lupte ├«n aren─â.Dresa┼úi s─â ucid─â, gladiatorii aveau o durat─â de via┼ú─â medie de 27 de ani. Rar ajungeau la 30. Un gladiator tipic lupta de trei ori pe an, ┼či de fiecare dat─â nu mai mult de 10-15 minute. Numai o m├ón─â de noroco┼či reu┼čea s─â supravie┼úuiasc─â mai mult de 10 b─ât─âlii. Chiar dac─â fiecare lupt─â putea fi ┼či ultima, ei puteau gusta gloria ┼či puteau fi considera┼úi eroi pentru o lupt─â spectaculoas─â. Libertatea chiar era garantat─â pentru cei care supravie┼úuiau trei sau cinci ani ├«n aren─â.

Popularitatea luptelor de gladiatori era ├«n cre┼čtere, fapt care ducea la o prosperitate a afacerilor pentru antrenorii ┼či st─âp├ónii lor. Politicienii sponsorizau la r├óndul lor astfel de spectacole ├«n speran┼úa cre┼čterii popularit─â┼úii proprii ┼či a ob┼úinerii de voturi. Pentru ┼čapte secole aceste spectacole brutale au umplut amfiteatrele de s├ónge ┼či spectatori, tradi┼úie care a devenit una dintre simbolurile definitorii ale culturii romane.

Ast─âzi, de┼či nu mai ├«n┼úelegem s├óngeroasele lupte ale gladiatorilor romani, sandalele lor au r─âmas un simbol al curajului ┼či puterii. Designerii moderni nu au r─âmas insensibili ┼či au creat astfel de ├«nc─âl┼ú─âri pentru costuma┼úia de scen─â a c├ónt─âre┼úilor Michael Jackson ┼či Rihanna.   

Mult─â vreme, raportul dintre ├«n─âl┼úimea ├«nc─âl┼ú─ârilor ┼či statutul social a fost direct propor┼úional, mai ales pentru femei.Vene┼úiencele au mers p├ón─â acolo ├«nc├ót s-au coco┼úat pe platforme ├«nalte de 30 de cm. Acest fapt le transforma ├«n statui ├«nsufle┼úite care aveau nevoie de ajutor pentru a se sui sau a se da jos din barc─â. Obiceiul lor de a se afla mereu la ├«n─âl┼úime avea ┼či o alt─â explica┼úie. ├Äntr-o Vene┼úie care se inunda mereu, femeile ┼úineau s─â-┼či p─âstreze picioarele uscate. Desele c─âz─âturi soldate cu spargeri de capete ┼či pierderi de sarcin─â i-au determinat ├«ns─â pe mai-marii vene┼úieni s─â interzic─â prin lege ├«nc─âl┼ú─âmintea excesiv de ├«nalt─â.

Dac─â istoria este s─ârac─â ├«n informa┼úii privitoare la apari┼úia ├«nc─âl┼ú─âmintei cu toc, ce se ┼čtie cu certitudine este faptul c─â prima femeie care, scund─â fiind, i-a trecut prin minte s─â se foloseasc─â de acest accesoriu vestimentar pentru a p─ârea mai ├«nalt─â, a fost Caterina de Medici. ├Än 1533, cu pu┼úin ├«nainte de a se m─ârita cu Ducele de Orl├ęans, italianca ┼či-a comandat la Floren┼úa o pereche de pantofi cu toc, special pentru acest eveniment. Caterina avea atunci 14 ani. Francezii au ┬şur├ót-o, dar fran┼úuzoaicele au admirat-o ┼či au copiat-o.