Cum au ajutat arabii la perfecţionarea tehnicilor de luptă americane
Înainte ca realitatea dramatică a evenimentelor tragice ale celor patru ani ai războiului de secesiune (1861-1865) să atingă vieţile soldaţilor americani, aceştia au căutat odihna şi compania colegilor în cadrul companiilor de soldaţi. Aceste companii se bucurau de un larg succes în cadrul populaţiei americane, numeroşi spectatori asistând la dificilele exerciţii ale soldaţilor.
Nimic nu ilustra mai bine liniştea acelor timpuri decât turneul organizat de către Elmer Ellsworth şi echipa sa de zuavi (Acest nume era dat unor anumite regimente de infanterie franceză, ca şi unor unităţi ale altor state, care copiau uniforma şi echipamentul militar al zuavilor francezi. Unităţile de zuavi erau localizate în special în Algeria, iar uniforma zuavilor imita portul arab).
Elmer Ellsworth – pasiune pentru manevrele militare
Ellsworth, funcţionar în Rockford, Illinois, nu era câtuşi de puţin interesat de viaţa si grijile cotidiene, preferând viaţa de soldat. Va deveni deosebit de cunoscut in regiune în urma cutezanţei cu care a condus o trupă de soldati, aşa-numiţii Rockford City Greys, soldaţi care executau exerciţii deosebit de dificile care combinau manevrele prevăzute de manualele ofiţerilor americani cu cele atletice si flamboaiante ale zuavilor algerieni. În urma faimei câştigate, Garda Naţională de Cadeţi din Chicago va decide să-i ofere comanda lui Ellsworth.
În urma eforturilor depuse de către Ellsworth, din cenuşa vechii Gărzi a Cadeţilor din Chicago a răsărit o nouă companie de soldaţi, Cadeţii Zuavi ai Statelor Unite. Numărul de soldaţi a crescut semnificativ, aceştia fiind deosebit de loiali faţă de comandantul lor. Un ziar din Chicago evidenţia faptul că „Maiorul Ellsworth şi-a făcut bine datoria şi a primit aplauzele meritate”.
Eşec sau glorie eternă – demonstraţiile efectuate de zuavi
În septembrie 1859, Chicago a fost gazda celui de-al şaptelea Târg Agricol Anual al Statelor Unite, în cadrul căruia toate miliţiile americane au fost invitate să concureze. La acest concurs au asistat peste 70 000 de persoane, oamenii lui Ellsworth fiind desemnaţi în final campioni naţionali. Totuşi, succesul acestora a fost contestat de unele companii militare, care au fost de părere că Societatea Agricolă nu reprezenta întreaga Uniune, iar Cadeţii Zuavi au concurat numai împotriva unei singure alte trupe.
Zuavii săi vor participa ulterior la numeroase demonstraţii şi concursuri, demonstrându-şi de fiecare dată valoarea. Cu toate acestea, Ellsworth a realizat faptul că regulametul strict şi numeroasele angajamente pe care soldaţii trebuiau să şi le asume vor micşora drastic numărul acestora. Într-adevăr, 12 bărbaţi au fost excluşi în urma consumului de alcool, iar alţii au renunţat din cauza dificultăţii sporite a exerciţiilor. În total, au fost excluşi aproximativ 50 de bărbaţi.
Cadeţii zuavi au constituit o sursă de inspiraţie şi pentru alte unităţi. După demonstraţia din Albany din 13 iulie, un grup de tineri a cerut o audienţă generalului Frederick Townsend, cerându-i să fie antrenaţi în acelaşi mod ca şi zuavii lui Ellsworth. Townsend însă nu era un admirator al zuavilor, considerând manevrele executate de către aceştia drept “manevre de circ”. Cu toate acestea, ar fi răspuns delegaţiei de tineri:“Va trebui să aveţi o condiţie fizică bună. Vă voi ajuta să fiţi la fel de buni ca şi Zuavii, însă veţi avea parte de cele mai groaznice exerciţii pe care le-aţi văzut până acum – pur şi simplu va trebui să le executaţi”. Astfel s-a format trupa de Zuavi Cadeţi din Albany. Pe lângă acest grup, au mai fost formate trupe similare celei a lui Ellsworth în New York, Salem, etc.
Zuavii lui Ellsworth au executat faimoasele lor manevre nu numai în aer liber, ci şi în interior, un exemplu în acest sens fiind demonstraţia din incinta Academiei de Muzică din New York, aceasta find prima dată când a fost percepută şi o taxă de intrare. Ellsworth a ordonat executarea rapidă a numeroase manevre, cadeţii formând cruci, dreptunghiuri, cercuri si pătrate, simulând totodată şi atacuri la baionetă. De asemenea au executat manevre având ca semnal bătaia unei tobe şi nu comanda verbală.
După câteva demonstraţii executate la Boston, zuavii au executat celebrele manevre şi în faţa locotenentului general Winfield Scott şi a comandanului de cadeţi William Hardee, ca urmare a unei cereri a Academiei Militare Americane. În urma reprezentaţiei, William Hardee a concluzionat că manevrele soldatilor nu erau nicidecum practice, iar Ellsworth a ordonat trupei sale să execute mişcările precizate de manualele scrise de Hardee şi Scott, execuţia fiind deosebit de apreciată de către cei doi.
Pe 5 august, zuavii au fost invitaţi de către preşedintele James Buchanan pentru o demostraţie la Casa Albă. Buchanan a comentat ulterior “oamenii din această ţară trebuie să fie pregătiţi să-şi apere propriile libertăţi şi drepturi, propriile lor cămine;orice act care ar putea să inducă spiritul militar în oameni, făcându-i capabili să reziste în faţa unei lumi înarmate – acesta este cu siguranţă patriotic-este evident benefic pentru naţiune, pentru întreaga ţară”.
Impactul cadeţilor lui Ellsworth asupra manevrelor militare
Turul realizat de către zuavi prin statele americane a oferit un puternic argument celor care contestau titlurile câştigate de aceştia. Mai mult decât atât, turneul lor a modificat dramatic modul în care au fost instruite alte unităţi americane. Regimente de zuavi au fost create pe tot cuprinsul teritoriului american în urma vizitelor Cadeţilor. Pickeney, colonelul Unităţii de Miliţie nr. 6 din New York a preconizat faptul că unitatea din Chicago va revoluţiona sistemul militar de pe tot cuprinsul teritoriului american.
Turneul din 1860 a motivat mii de bărbaţi, care vor participa la război în anul următor. Exerciţiile practicate în mod constant de către zuavi au reamintit americanilor importanţa pregătirii militare, americanii fiind o naţiune care s-a bazat în special pe voluntari, nu pe o armată permanentă. Unitatea din Chicago a oferit un exemplu pentru aceşti soldaţi amatori, determinându-i să depună eforturi pentru a-şi forma o conduită morală şi pentru a-şi perfecţiona eficacitatea.
În ceea ce-l priveşte pe Elmer Ellsworth, acesta s-a întors în toamna anului 1860 în Springfield, Illinois pentru a participa în campania lui Abraham Lincoln. În februarie 1861 l-a însoţit pe Lincoln la Washington, după căderea Fortului Sumter, devenind colonel. Va fi împuşcat letal pe 24 mai 1864 în timp ce dădea jos un steag secesionist arborat într-un hotel din Alexandria.