Cum a fost reconstruită Varșovia după Al Doilea Război Mondial jpeg

Cum a fost reconstruită Varșovia după Al Doilea Război Mondial

­čôü Istorie Urban─â
Autor: Redac╚Ťia

Reconstruc╚Ťia Var╚Öoviei ├«n 1945 a fost prima ├«ncercare din istorie de a reface nu doar monumente individuale, ci ╚Öi de a recrea ├«ntreaga structur─â istoric─â a unui ora╚Ö. Ani mai t├órziu, ideea va aduce Var╚Öovia pe lista patrimoniului mondial UNESCO, de╚Öi ├«n primele zile ale lui 1945, ideea reconstruc╚Ťiei p─ârea a fi de-a dreptul fantezist─â. 

├Än ianuarie 1945, Var╚Öovia era o mare de ruine. Devastarea ora╚Öului unde locuiser─â c├óndva, ├«nainte de r─âzboi, peste un milion de oameni, era aproape complet─â, iar noile autorit─â╚Ťi comuniste au luat ├«n considerare ideea mut─ârii capitalei ├«ntr-un alt ora╚Ö. S-a vehiculat chiar ideea l─âs─ârii Var╚Öoviei ├«n acea stare de distrugere total─â ÔÇô ca un memorial menit s─â arate viitoarelor genera╚Ťii ce poate aduce un r─âzboi.

Ce-a însemnat războiul pentru Varșovia

Ora╚Öul a fost distrus treptat ├«n Al Doilea R─âzboi Mondial. Numai ├«n prima lun─â de r─âzboi au fost distruse 10% din cl─âdiri. Devast─ârile au continuat ├«n 1941, c├ónd Var╚Öovia a fost bombardat─â de sovietici. ├Än 1943, distrugerile au atins un nivel ├«nc─â ╚Öi mai mare odat─â cu lichidarea ghetoului din ora╚Ö. Dup─â r─âscoala din ghetou, ├«ntrega zon─â de Nord a ora╚Öului a fost practic ╚Ötears─â de pe fa╚Ťa p─âm├óntului. Ultima faz─â a distrugerilor a venit ├«n 1944, odat─â cu Revolta din Var╚Öovia, c├ónd p─âr╚Ťi importante din Ora╚Öul Vechi, centrul ora╚Öului ╚Öi Wola au fost nimicite. Ceea ce a mai r─âmas apoi din ora╚Ö a fost pr─âdat ╚Öi distrus ├«n ├«ntregime de germani ├«n ultimele luni de st─âp├ónire a ora╚Öului.

Drept urmare, la ├«nceputul anului 1945, pierderile din arhitectura urban─â a Var╚Öoviei erau estimate la circa 84%:cl─âdirile reziden╚Ťiale erau distruse ├«n propor╚Ťie de 72%, iar infrastructura industrial─â ╚Öi monumentele istorice, ├«n propor╚Ťie de 90%. Astfel, ceea ce fusese c├óndva un ora╚Ö ├«nfloritor r─âm─âsese doar o ruin─â, ├«n care mai locuiau doar c├óteva mii de oameni.

Varșovia a fost reconstruită pentru că Stalin avea nevoie de asta

├Än aceste condi╚Ťii, reconstruirea ora╚Öului p─ârea atunci un proiect imposibil. De altfel, la ├«nceputul lui 1945, autorit─â╚Ťile comuniste se g├óndeau chiar s─â mute capitala la ┼üod┼║, ╚Öi s─â lase Var╚Öovia a╚Öa, ├«n ruine, ca un fel de memorial de r─âzboi.

╚śi atunci:de ce a fost Var╚Öovia reconstruit─â? Dou─â motive ies ├«n eviden╚Ť─â. ├Än primul r├ónd, factorul uman:├«ncep├ónd cu ianuarie 1945 au ├«nceput s─â soseasc─â ├«n Var╚Öovia valuri de oameni:fo╚Öti locuitori, dar ╚Öi refugia╚Ťi care c─âutau s─â-╚Öi refac─â via╚Ťa undeva. ├Än al doilea r├ónd, politica:Stalin se preg─âtea pentru conferin╚Ťa interaliat─â de la Yalta ╚Öi avea nevoie de recunoa╚Ötere interna╚Ťional─â. Asta cerea o Polonie cu capitala la Var╚Öovia. Astfel, ├«n 3 februarie 1945, Consiliul Na╚Ťional a adoptat o rezolu╚Ťie privind reconstruc╚Ťia capitalei. C├óteva zile mai t├órziu, ├«n 14 februarie, era ├«nfiin╚Ťat Oficiul pentru Reconstruc╚Ťia Capitalei (BOS).

Proiectul în sine

Odat─â cu ├«nfiin╚Ťarea BOS s-a n─âscut unul dintre cele mai ambi╚Ťioase proiecte din istorie. Nimeni nu mai ├«ncercase p├ón─â atunci s─â reconstruiasc─â, la o asemenea scar─â, monumentele unui ora╚Ö distrus de r─âzboi. Decizia de a face lucrul ─âsta era ╚Öi ├«n contradic╚Ťie cu doctrina de conservare urban─â existent─â ├«n acele vremuri. Dup─â r─âzboi, c├ónd s-au confruntat cu problema reconstruirii unor ora╚Öe distruse ├«n totalitate, ╚Ť─âri precum Germania, Marea Britanie, Olanda, Fran╚Ťa sau Itaaia au reconstruit doar c├óteva cl─âdiri istorice importante. ├Äns─â reconstruc╚Ťia Var╚Öoviei a mers exact pe varianta opus─â. 

Arhitectul acestei idei? Profesorul Jan Zachwatowicz, ╚Öeful Departamentului Arhitecturii Monumentale al BOS, cel care a ├«ncercat s─â conving─â autorit─â╚Ťile politice c─â singura variant─â viabil─â, ├«n cazul monumentelor poloneze distruse, este reconstruc╚Ťia lor ├«n ├«ntregime.

poland6 jpg jpeg

Motiva╚Ťia lui Zachwatowicz era ├«n principal una patriotic─â:o na╚Ťiune ╚Öi monumentele sale culturale sunt o singur─â entitate, considera el. ├Äns─â opinia sa nu era ├«mp─ârt─â╚Öit─â de to╚Ťi membrii echipei de reconstruc╚Ťie. ├Än anii ├«n care s-a desf─â╚Öurat acest imens proiect (p├ón─â ├«n 1952), ├«n activit─â╚Ťile BOS au existat ╚Öi conflicte aprige ├«ntre ÔÇ×monumentali╚ÖtiiÔÇŁ din jurul lui Jan Zachwatowicz ╚Öi ÔÇ×moderni╚ÖtiiÔÇŁ condu╚Öi de liderul BOS, Roman Piotrowski, ╚Öi adjunctul s─âu, J├│zef Sigalin. Aceast─â divizare oglindea ╚Öi ├«nclina╚Ťiile politice ale arhitec╚Ťilor:grupul monumentali╚Ötilor avea leg─âturi cu mi╚Öcarea de rezisten╚Ť─â, ├«n timp ce moderni╚Ötii erau adep╚Ťii noii ordini. 

Ideea lui Zachwatowicz ├«nsemna c─â foarte multe cl─âdiri ╚Öi monumente trebuiau reconstruite de la zero ÔÇô ├«n baza documenta╚Ťiei existente, a memoriei oamenilor sau a oric─âror altor surse, precum desenele lui Caneletto. Astfel, o mare parte din ora╚Ö avea s─â fie reconstruit ca replic─â a ceea ce fusese ├«nainte. 

Zona pe care Zachwatowicz a vrut s─â o reconstruiasc─â a fost redus─â drastric la un perimetru mai restr├óns. Cu toate acestea, mare parte din Ora╚Öul Vechi ╚Öi Ruta Regal─â au fost meticulos ref─âcute. 

GALERIE FOTO Rena╚Öterea Var╚Öoviei, un ora╚Ö reconstruit de la zero

warsaw poland in 1950 1 0 jpg jpeg

Noua capital─â socialist─â 

Reconstruc╚Ťia zonelor istorice a fost doar o parte a eforturilor de refacere a ora╚Öului. Var╚Öovia avea neovie ╚Öi de o nou─â planificare urban─â, de str─âzi noi ╚Öi cl─âdiri noi pentru a face fa╚Ť─â popula╚Ťiei ├«n cre╚Ötere.

Primii ani postbelici au fost martorii lans─ârii ╚Öi finaliz─ârii c├ótorva proiecte importante, precum Trasa W-Z (ruta Est-Vest), o reu╚Öit─â extraordinar─â a inginerilor, inaugurat─â ├«n 1949, sau Mariensztat, primul cartier postbelic de locuin╚Ťe, unde unele cl─âdiri au fost ridicate ├«n timp record.

├Än primii ani ai reconstruirii, arhitec╚Ťii ├«nc─â se bucurau de libertatea artistic─â ╚Öi puteau propune foarte multe idei noi. ├Än 1949, ├«ns─â, a fost impus noul stil oficial:Realismul Socialist. Unele proiecte construite ├«n acea vreme, planificate ├«nainte de introducerea realismului socialist ├«n Polonia, nu au fost modificate ╚Öi sunt ast─âzi exemple ale viziunii moderniste ale arhitec╚Ťilor vremii (Cinema Moskwa, spre exemplu). Palatul Culturii ╚Öi Stiin╚Ťelor, ├«n schimb, este cel mai important proiect ├«n stilul realismului socialist.  

Prima etap─â a reconstruc╚Ťiei s-a sf├ór╚Öit ├«n 1952, odat─â cu dizolvarea BOS, dar multe proiecte au continuat s─â se desf─â╚Öoare ╚Öi ├«n anii '60, chiar ╚Öi mai t├órziu (reconstruc╚Ťia Castelului regal s-a ├«ncheiat ├«n 1974).

├Äntreaga na╚Ťiune construie╚Öte capitala

├Än acest context, ne ├«ntreb─âm cum de a fost posibil─â o campanie de o asemenea amploare ├«ntr-o ╚Ťar─â distrus─â economic de r─âzboi. ├Än plus, Polonia nu a primit deloc fonduri ├«n baza Planului Marshall ╚Öi niciun fel de asisten╚Ť─â financiar─â occidental─â. Singura surs─â de finan╚Ťare a fost un fond de dona╚Ťii:Fondul Social pentru Reconstruirea Capitalei, ├«nfiin╚Ťat ├«n 1945, a fost singura institu╚Ťie de stat legitim─â care s-a ocupat de sponsorizarea eforturilor de reconstruc╚Ťie. 

Astfel, se poate spune c─â Var╚Öovia a fost, dup─â cum spunea ╚Öi un slogan socialist, (re-)construit─â de ├«ntreaga na╚Ťiune:dona╚Ťiile ╚Öi muncitorii veneau din ├«ntreaga ╚Ťar─â ╚Öi mul╚Ťi se ofereau chiar voluntar. Entuziasmul general nu poate fi atribuit ├«ns─â propagandei comuniste, el a izvor├ót chiar de la polonezi.

Vechiul, lăsat în urmă

Construc╚Ťia noii capitale socialiste a ├«nsemnat totodat─â ╚Öi distrugerea chipului vechi al Var╚Öoviei (ce mai r─âm─âsese din el). Capitala comunist─â a fost conceput─â ca un ora╚Ö socialist model, conform cu ideologia impus─â de puterea str─âin─â, astfel c─â terenurile au fost na╚Ťionalizate ╚Öi multe din cl─âdirile care au supravie╚Ťuit totu╚Öi r─âzboiului au fost d─âr├ómate, inclusiv multe cl─âdiri de locuin╚Ťe de sf├ór╚Öit de secol XIX ÔÇô  ├«nceput de XX, ele f─âc├ónd loc noilor locuin╚Ťe colective.

BOS a luat unele decizii foarte controversate cu privire demolarea cl─âdirilor de secol XIX, inclusiv a unora care fuseser─â deja reconstruite. Acest gen de decizii erau luate frecvent pentru ca aceste cl─âdiri s─â nu fie restituite proprietarilor de drept.

├Än plus, pentru comuni╚Öti, arhitectura de la cump─âna secolelor XIX-XX era considerat─â a fi una pur burghez─â, iar pentru arhitec╚Ťii moderni╚Öti, ea era un obstacol ├«n calea construirii unui mediu urban mai bun. Urbani╚Ötii ╚Öi arhitec╚Ťii care ├«nainte de r─âzboi nu concepeau dec├ót cl─âdiri individuale sau, cel mult, grupuri de cl─âdiri, puteam acum s─â-╚Öi dea fr├óu imagina╚Ťiei ╚Öi s─â proiecteze cartiere ├«ntregi.

Sursa:http://culture.pl/