Cum a ap─ârut, la Bucure╚Öti, o copie dup─â Columna lui Traian, ┬źacel nemuritor document al istoriei noastre┬╗ jpeg

Cum a ap─ârut, la Bucure╚Öti, o copie dup─â Columna lui Traian, ┬źacel nemuritor document al istoriei noastre┬╗

Columna lui Traian a interesat din punct de vedere artistic nu numai Occidentul, dar ┼či societatea rom├óneasc─â. Ideea ┼či originea proiectelor de a avea o copie integral─â a pre┼úiosului monument ┼či pe t─âr├óm autohton dateaz─â ├«nc─â din secolul al XIX-lea.

Ziarele italiene, despre Badea C├ór┼úan: ÔÇ×Un dac a cobor├ót de pe Column─âÔÇŁ

Un prim pas ├«n aceast─â direc┼úie l-a f─âcut ÔÇô am putea spune ÔÇô chiar celebrul Badea C├ór┼úan (Gheorghe C├ór┼úan, 1848-1911), patriot, iubitor de carte ┼či istorie, ┼či lupt─âtor pentru ├«ntregirea neamului. Acesta pleac─â ├«n anul 1896 pe jos, din satul s─âu natal C├ór┼úi┼čoara (Sibiu), ├«n c─âl─âtorie documentar─â p├ón─â la Roma, s─â vad─â cu ochii lui dacii de pe Columna lui Traian; el merge timp de 45 de zile ┼či rupe cinci perechi de opinci. Legenda spune, iar m─ârturiile scrise o confirm─â, c─â Badea C├ór┼úan, dup─â ce a ├«mpr─â┼čtiat pe treptele Columnei pu┼úinul p─âm├ónt ┼či gr├óu rom├ónesc adus de el, obosit cum era, a adormit cu desagii sub c─âp─ât├ói; iar ├«n zori gardienii l-au confundat pe drume┼ú cu un o┼čtean dac cobor├ót de pe monumentul ├«nchinat ├«mp─âratului Traian, ├«ntr-at├ót de izbitoare era asem─ânarea.

badea cartan jpg jpeg

Badea Cârţan la Roma

Acest lucru i-a impresionat profund pe italieni, care au titrat ├«n ziarele vremii: ÔÇ×Un dac a cobor├ót de pe Column─â: cu plete, cu c─âma┼č─â ┼či cu┼čm─â, cu i┼úari ┼či cu opinciÔÇŁ. I s-a publicat fotografia, i s-au luat interviuri. A fost prezentat ambasadorului Rom├óniei la Roma, personalit─â┼úilor italiene ┼či a legat o str├óns─â prietenie cu primarul Romei. Badea C├ór┼úan a f─âcut senza┼úie ├«n ÔÇ×ora┼čul eternÔÇŁ, a fost invitat la mediile politice, culturale, jurnalistice din Italia; a fost primit peste tot cu simpatie ┼či prietenie.

├Äncep├ónd cu 1867, numeroase propuneri de realizare, la Bucure┼čti, a unei copii a Columnei traiane

Prima propunere de reconstituire a Columnei Traiane la Bucure┼čti ├«i apar┼úine lui Mihail Kog─âlniceanu. ├Än 1867, ├«n presa vremii se face propagand─â pentru ob┼úinerea de fonduri ├«n vederea realiz─ârii unei c├│pii dup─â ÔÇ×acel nemuritor document al istoriei noastreÔÇŁ, dup─â cum relata ziarul ÔÇ×Rom├ónulÔÇŁ, la 9 februarie 1867. ├Än a doua jum─âtate a secolului al XIX-lea, pictorul b─ân─â┼úean Nicolae Popescu (1835-1877) pledeaz─â de la Roma, ├«n coresponden┼úa sa cu Iosif Vulcan, pentru o copie a Columnei: ÔÇ×fiind interesant ┼či folositor pentru na┼úiunea noastr─âÔÇŽ ar ar─âta fiec─ârui rom├ón originea sa, cine au fost str─âmo┼čii no┼čtri glorio┼čiÔÇŁ. El a ├«ntreprins copierea basoreliefurilor de pe Columna lui Traian pentru a fi litografiate ┼či r─âsp├óndite ├«n popor.

1 columna 1 jpg jpeg

La r├óndul s─âu, Alexandru Odobescu spunea la cursurile sale de arheologie, ├«ntre 1874-1875, la Facultatea de Litere a Universit─â┼úii din Bucure┼čti: ÔÇ×de pe tiparele f─âcute din ordinul ├«mp─âratului (Napoleon al III-lea) am putea, cu ne├«nsemnate sacrificii, s─â c─âp─âtam o reproducere ├«n bronz a ├«ntregii Columne Traiane, care s-ar ├«n─âl┼úa cu fal─â, chiar ├«n fa┼úa acestui edificiu (Universitatea)ÔÇŁ. Aceste dorin┼úe ale clasei intelectuale rom├óne┼čti deveneau din ce ├«n ce mai puternice ┼či pe punctul de a fi realizate. ├Än 1887 a fost pus la punct un proiect de c─âtre arhitec┼úii Schmieden, v. Weltzien ┼či Speer pentru ridicarea unei cl─âdiri monumentale, ├«n stil neo-clasic, care urma s─â ad─âposteasc─â Muzeul Na┼úional, Biblioteca Na┼úional─â ┼či Academia; cl─âdirea urma s─â fie amplasat─â pe cheiul D├ómbovi┼úei, iar ├«n fa┼úa edificiului era prev─âzut─â ridicarea Columnei reconstituite.

V.A. Urechia propune, la 12 noiembrie 1882, ├«n Adunarea Deputa┼úilor, un proiect de lege conform c─âruia la Bucure┼čti va fi a┼čezat─â o reproducere exact─â a Columnei lui Traian. Copia urma s─â fi realizat─â din cupru galvanic la Uzina Oudry din Auteuil (Fran┼úa), pentru suma de 678.000 lei. Pe soclul din marmur─â ┼či bronz urmau s─â fie inscrip┼úionate date privind evenimente importante din istoria poporului rom├ón (Unirea, Independen┼úa); din p─âcate, proiectul nu s-a concretizat.

Proiec Columna sec  19  Academie 04 jpg jpeg

Proiectul din 1887 ├«n care se propunea ca Muzeul Na┼úional, Academia ┼či Biblioteca Na┼úional─â s─â fie ├«n aceea┼či cl─âdire, iar o copie a Columnei, ├«n fa┼úa acesteia

├Än 1912, Al. Tzigara-Samurca┼č face demersuri pe l├óng─â conservatorul Muzeului din Saint-Germain-en-Laye (Fran┼úa), arheologul Salomon Reinach, ca, ├«n schimbul unor c├│pii dup─â metopele de la Adamclisi, s─â se ob┼úin─â mulaje dup─â Column─â. Acordurile fuseser─â ob┼úinute, dar proiectul a r─âmas doar at├ót, un proiect.

Mulajele Columnei au ajuns la Bucure┼čti ├«n iunie 1967

├Än anii 1934-1939, un merit determinant l-a avut arheologul Emil Panaitescu, pe atunci directorul ┼×colii Rom├óne din Roma, care a adresat o serie de memorii Academiei, Ministerului Instruc┼úiunii Publice, Ministerului de Finan┼úe, Parlamentului, ob┼úin├ónd, ├«n 1939, ca statul rom├ón s─â comande copia Columnei Traiane unor me┼čteri de la Vatican, sub conducerea lui Francesco Mercatalli. La ├«nceput a fost comandat numai fusul coloanei, pe urm─â ┼či soclul. Lucr─ârile mulajelor s-au efectuat ├«n timp de r─âzboi, fusul coloanei a fost terminat ├«n 1940, iar soclul, ├«n 1943. Copia Columnei a costat statului rom├ón suma de 4 milioane de lei ┼či a fost achitat─â integral. Realizarea mulajelor a fost supravegheat─â de Emil Panaitescu, iar calitatea lor a fost verificat─â de o comisie reprezentat─â de Guido Galli, directorul tehnic al muzeelor pontificale, Italo Gismondi, arhelog ┼či arhitect, Giuseppe Lugli, arheolog, Virgil V─ât─â┼čianu, istoric de art─â, ┼či Emil Panaitescu, arheolog.

columna lui traian moneda 7 jpg jpeg

Moned─â roman─â din vremea lui Traian care are pe revers Columna

Din cauza r─âzboiului, mulajele nu au ajuns imediat ├«n Rom├ónia dup─â terminarea realiz─ârii lor. ├Äntre timp ele au fost ad─âpostite ├«n subsolurile Muzeului Lateran, ale Forului lui Traian ┼či ├«n depozitele Palatului Expozi┼úiilor, la Roma. ├Äntr-un final, mulajele Columnei au ajuns la Bucure┼čti ├«n iunie 1967. Reproducerea Columnei este de foarte bun─â calitate, materialul care a fost ├«ntrebuin┼úat, ciment alb armat amestecat cu praf de marmur─â, se apropie ca aspect de cel original, iar soclul imit─â perfect originalul, respect├ónd propor┼úiile monumentului. Toate metopele sunt expuse la Muzeul Na┼úional de Istorie a Rom├óniei din Bucure┼čti ├«ntr-o vast─â sal─â, Lapidarium, special amenajat─â ca s─â g─âzduiasc─â aceast─â copie.

Proiectele ├«ncepute ├«n secolul al XIX-lea de a reproduce integral Columna au fost, a┼čadar, ├«n sf├ór┼čit, concretizate, ├«n ciuda numeroaselor dificult─â┼úi. ├Äns─â cum r─âm├óne cu proiectul de a ridica o copie a Columnei la Bucure┼čti, ├«ntr-un loc special amenajat? Aceast─â voin┼ú─â de a fi construit, la scara 1/1, o copie a celebrului monument nu a disp─ârut; personalit─â┼úi rom├óne┼čti actuale au convingerea c─â proiectele vechi, din secolul al XIX-lea, ar trebui relansate.

2 columna 2 jpg jpeg

Un lucru e cert: basoreliefurile Columnei lui Traian ┼či scenele istorice reprezint─â un adev─ârat act de identitate al poporului rom├ón ┼či nu numai. Monumentul reprezint─â deopotriv─â o bogat─â surs─â istoric─â, iconografic─â si artistic─â, at├ót pentru elevi, studen┼úi, istorici, cercet─âtori, istorici de art─â, arti┼čti plastici, c├ót ┼či pentru to┼úi ceilal┼úi, marele public, interesat de istoria proprie ┼či de istorie ├«n general.

Copii ┼či mulaje dup─â Columna Traian─â  

Columna lui Traian nu doar c─â a servit ca model pentru alte monumente de arhitectur─â sau pentru diver┼či pictori, dar a fost ┼či copiat─â. Exist─â ast─âzi ├«n lume cinci astfel de copii, par┼úiale ┼či integrale. Museo della Civilt├á Romana (Sala LI: La Colonna Traiana) din Roma prezint─â una dintre cele trei serii de copii realizate ├«n anul 1861 de Napoleon al III-lea, care a donat aceste exemplare Papei Pius al IX-lea (sunt, ├«n total, 125 de mulaje realizate ├«n gips). Metopele sunt expuse pe patru r├ónduri (ce se desf─â┼čoar─â pe aprox. 200 de metri) ┼či permit o observare perfect─â ┼či de aproape a tuturor reliefurilor Columnei lui Traian

Mus├ęe dÔÇÖArch├ęologie Nationale de Saint-Germain-en-Laye (Fran┼úa) posed─â o reproducere realizat─â, ├«n secolul al XIX-lea (1865), dup─â metoda galvanoplastiei, numai a p─âr┼úii de jos a scenelor Columnei; aceasta se afl─â expus─â pe un tambur din lemn ├«n ┼čan┼úul de ap─ârare a castelului Saint-Germain-en-Laye.

Muzeul Luvru se p─âstreaz─â, ├«n colec┼úia sa de mulaje, aproximativ o treime din totalitatea frizei Columnei, precum ┼či toat─â baza. Un mulaj complet este prezentat la Victoria and Albert Museum, la Londra.

Muzeul Naţional de Istorie a României prezintă un mulaj complet după Columnă, realizat în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial.

Citește și:

12 mai 113 - inaugurarea Columnei în Forul lui Traian, la Roma

Museo della Civilta Romana jpg jpeg

Copia de la Museo della Civiltà Romana

victoria albert museum jpg jpeg

Victoria and Albert Museum

Saint Germain en Laye jpg jpeg

Castelul Saint Germain-en-Laye