Cronica unui eșec: invazia din Golful Porcilor jpeg

Cronica unui eșec: invazia din Golful Porcilor

­čôü R─âzboiul Rece
Autor: Michael Dunne; History Today

├Än diminea╚Ťa zilei de 17 aprilie 1961, 1400 de solda╚Ťi debarcau pe o plaj─â cubanez─â. Era primul pas ├«n ceea ce avea s─â fie invazia din Golful Porcilor ├«mpotriva regimului lui Fidel Castro. Trei zile mai t├órziu, cei mai mul╚Ťi solda╚Ťi, antrena╚Ťi ╚Öi sprijini╚Ťi de CIA, erau captura╚Ťi. ├Ändr├ónzea╚Ťa opera╚Ťiune pl─ânuit─â de americani e╚Öuase.

For╚Ťa de invazie era reperzentat─â de a╚Öa-zisa brigad─â 2506, format─â ├«n mare parte din cubanezi exila╚Ťi ├«n Statele Unite dup─â venirea la putere a lui Fidel Castro, ├«n urma r─âsturn─ârii regimului pro-american al lui Fulgencio Batista y Zald├şvar. Scopul era simplu:r─âsturnarea guvernului de st├ónga condus de Castro.

Invaziile dinspre mare nu erau noi ├«n istoria cubanez─â. ├Änsu╚Öi Castro, care a plecat ╚Öi el ├«n exil pentru a se refugia de regimul lui Batista, urmase aceea╚Öi cale, ├«n decembrie 1956, lans├ónd o invazie cu doar 80 de oameni. La sf├ór╚Öitul secolului al XIX-lea, ├«n 1895, for╚Ťele lui Jos├ę Mart├ş, considerat p─ârintele na╚Ťionalismului cubanez, a invadat insula ╚Öi a luptat trei ani ├«mpotriva autorit─â╚Ťilor coloniale spaniole. Acest al doilea r─âzboi de independen╚Ť─â (primul a avut loc ├«ntre 1868 ╚Öi 1878) s-a sf├ór╚Öit cu intrarea Cubei sub control american, situa╚Ťie ce va dura 60 de ani.

├Än primele trei decenii ale secolului XX, americanii au intervenit de mai multe ori ├«n zona Americii Centrale ╚Öi ├«n Caraibe, de cele mai multe ori pentru ÔÇ×restaurarea ordiniiÔÇŁ. Promovarea intereselor americane ├«n zon─â a luat forme mai subtile ├«n timpul lui Roosevelt, dar dup─â Al Doilea R─âzboi Mondial ╚Öi ├«nceputul R─âzboiului Rece, americanii au revenit la o politic─â ferm─â de interven╚Ťii. Aceasta a luat forma sprijinirii, mai mult sau pu╚Ťin deschise, a rebelilor anticomuni╚Öti ├«mpotriva regimurilor pro-sovietice. ├Äns─â nu toate grup─ârile antisovietice erau sprijinite, ci doar cele care promiteau s─â protejeze interesele Statelor Unite.

Cel mai cunoscut caz de o astfel de interven╚Ťie american─â indirect─â era Guatemala. ├Än 1954, guvernul lui Jacobo Arbenz Guzm├ín a fost r─âsturnat ├«n urma unui atac lansat din Honduras de c─âtre disiden╚Ťii guatemalezi sprijini╚Ťi de CIA ╚Öi avia╚Ťia american─â.

800px BayofPigs jpg jpeg

Istoricii nu s-au pus de acord asupra responsabilit─â╚Ťii sus╚Ťin─âtorilor lui Castro ╚Öi a guvernului american (at├ót a Congresului, c├ót ╚Öi a lui Eisenhower (1953-1961) privind deteriorarea rela╚Ťiilor dintre SUA ╚Öi Cuba dup─â lovitura de stat a lui Castro. Aceast─â deteriorare a fost, ├«n mod clar, previzibil─â, iar Eisenhower ╚Öi vicepre╚Öedintele s─âu, Nixon, au ajuns, p├ón─â ├«n 1959, la concluzia c─â Fidel Castro trebuie ├«nl─âturat. Na╚Ťionaliz─ârile instituite de regimul s─âu, care au afectat at├ót companiile private, c├ót ╚Öi marile propriet─â╚Ťi funciare, i-au afectat nu doar pe cubanezii ├«nst─âri╚Ťi, dar ╚Öi pe americani (inclusiv pe mafio╚Ťii din Chicago, Las Vegas, Miami etc). La un an dup─â revolu╚Ťie, americanii pierduser─â deja propriet─â╚Ťi ├«n valoare de 1 miliard de dolari din cauza na╚Ťionaliz─ârilor.

Statele Unite au reac╚Ťionat prin amenin╚Ť─âri privind limitarea sau chiar anularea clauzelor favorabile ale importului de zah─âr din Cuba, ├«n condi╚Ťiile ├«n care zah─ârul era cel mai important ╚Öi profitabil produs de export. Acesta a fost doar unul dintre motivele pentru care guvernul cubanez a c─âutat s─â se reorienteze ╚Öi s─â ├«ncheie acorduri comerciale cu blocul sovietic.

Pe parcursul anului 1960, rela╚Ťiile economice ╚Öi diplomatice dintre Cuba ╚Öi Statele Unite s-au ├«nr─âut─â╚Ťit. Democra╚Ťii, precum fostul pre╚Öedinte Truman ╚Öi John F. Kennedy, candidat la viitoarele alegeri preziden╚Ťiale, ├«i acuzau pe Eisenhower ╚Öi Nixon (candidatul republican) c─â sunt slabi ├«n fa╚Ťa comunismului. Nu se ╚Ötie exact c├ót anume a contat aceast─â critic─â sau opinia public─â ├«n decizia care avea s─â fie luat─â ├«n martie 1960. Atunci, Eisenhower a autorizat CIA s─â antreneze ╚Öi s─â echipeze refugia╚Ťi cubanezi pentru organizarea unei contralovituri de stat, precum ╚Öi pentru pl─ânuirea unui asasinat ├«mpotriva lui Castro.

Directorul CIA era la vremea aceea Allen Dulles, fratele primului Secretar de Stat al lui Eisenhower, John Foster Dulles, care murise la scurt─â vreme dup─â victoria lui Castro. Fra╚Ťii Dulles colaboraser─â cu succes ├«n problema loviturii de stat din Guatemala;merit─â observat faptul c─â ambii fra╚Ťi aveau leg─âturi cu faimoasa companie United Fruit, ale c─ârei mari planta╚Ťii din Guatemala erau ╚Ťinte ale na╚Ťionaliz─ârii.

Nu putem spune c─â opera╚Ťiunea din Golful Porcilor era de la ├«nceput sortit─â e╚Öecului. Este ├«ns─â clar c─â ea a avut c├óteva mari probleme:scopul ei, dincolo de cel general de r─âsturnare a lui Castro, era neclar, iar dificult─â╚Ťile la nivel birocratic, politic ╚Öi militar au ├«mpiedicat buna planificare a invaziei.

David vs. Goliat ÔÇô Cum se explic─â succesul Cubei?

Na╚Ťionalismul cubanez, direc╚Ťionat ├«n primul r├ónd ├«mpotriva Statelor Unite, are o istorie ├«ndelungat─â, astfel c─â mul╚Ťi cubanezi au luptat cu bun─âvoie ├«mpotriva a ceea ce ei considerau a fi un imperialism american. Apoi, for╚Ťele lui Castro ajunseser─â la putere ├«n urma unei lupte ├«n care erau, numeric, dezavantaja╚Ťi, dar acum constau din 250.000 de oameni (organiza╚Ťi ├«n mili╚Ťie) ╚Öi al╚Ťi 30.000 de solda╚Ťi foarte bine preg─âti╚Ťi ╚Öi instrui╚Ťi politic. Strategii de la Washington au subestimat dificult─â╚Ťile unei contralovituri de stat, baz├óndu-se prea mult pe presupusa lips─â de suport popular a regimului lui Castro.

O invazie la scar─â larg─â ar fi presupus implicarea foarte multor solda╚Ťi americani ╚Öi, potrivit estim─ârilor Departamentului Ap─âr─ârii, circa 40-50.000 de victime. ├Än plus, o asemenea opera╚Ťiune ar fi inflamat opinia public─â:o interven╚Ťie armat─â american─â ar fi prejudiciat imaginea Statelor Unite, ├«n condi╚Ťiile ├«n care, cu doar c├ó╚Ťiva ani ├«nainte, guvernul condamnase invazia sovietic─â din Ungaria ╚Öi interven╚Ťia armat─â anglo-francez─â din Suez.

├Änainte de inaugurarea lui Kennedy din ianuarie 1961, New York Timesa publicat informa╚Ťii referitoare la opera╚Ťiunea de invazie, la c├óteva luni dup─â ce noul pre╚Öedinte fusese informat de planul decis ├«n timpul predecesorului s─âu. ├Än plus, de c├óteva luni, guvernul cubanez tot vorbea de o iminent─â invazie american─â. ├Än aceste condi╚Ťii, Kennedy era supus unei presiuni mari de a dezmin╚Ťi toate zvonurile. ├Äns─â la doar c├óteva s─âpt─âm├óni dup─â ce pre╚Öedintele a propus ├«nfiin╚Ťarea unei Alian╚Ťe pentru progres├«n emisfera vestic─â, un plan pe 10 ani ├«n valoare de 20 de miliarde de dolari care urma s─â ├«ncerce s─â rezolve din problemele sociale, economice ╚Öi politice ale zonei (probleme care inspiraser─â Revolu╚Ťia cubanez─â), Kennedy a dat autoriza╚Ťia pentru opera╚Ťiunea din Golful Porcilor.

Cu dou─â zile ├«nainte de invazie, o lovitur─â aerian─â trebuia s─â distrug─â trei baze aeriene importante. Bombardierele B-26, oferite de americani, au purtat inscrip╚Ťia FAR (For╚Ťele Aeriene Revolu╚Ťionare), dar provenien╚Ťa lor a ie╚Öit la iveal─â atunci c├ónd dou─â dintrele au aterizat ├«n apropiere de Miami. Raidurile au avariat, dar nu au distrus for╚Ťa aerian─â cubanez─â. Deja confruntat cu divulgarea ajutorului american, Kennedy a anulat acordarea de sprijin aerian ├«n ziua invaziei, decizie ce a pecetluit soarta opera╚Ťiunii.

jfk jpg jpeg

├Än august 1961, la o conferin╚Ť─â a Organiza╚Ťiei Statelor Americane din Uruguay, Che Guevara i-a trimis un bilet lui Kennedy, ├«n care i-a scris urm─âtoarele cuvinte:ÔÇ×Mul╚Ťumim pentru Playa Gir├│n. ├Änainte de invazie, revolu╚Ťia era slab─â. Acum e mai puternic─â ca niciodat─â.ÔÇŁ

Dup─â e╚Öecul opera╚Ťiunii, imaginea pre╚Öedintelui american nu a fost, dup─â cum era de a╚Öteptat, distrus─â, c─âci el a ├«ndr─âznit s─â-╚Öi asume public responsabilitatea pentru opera╚Ťiunea planificat─â de predecesorul s─âu. ├Än spatele u╚Öilor ├«nchise, Kennedy i-a ├«nvinuit ├«n primul r├ónd pe cei din CIA, dar ╚Öi pe ╚Öefii statelor majore, pentru lipsa de entuziasm. Pe viitor, pre╚Öedintele se va baza pe For╚Ťele Speciale.

Poate cea mai important─â consecin╚Ť─â a invaziei din Golful Porcilor a fost apropierea lui Castro fa╚Ť─â de comunism. P├ón─â atunci, el nu se ├«mbr─â╚Ťi╚Öase oficial ideologia marxist-leninist─â, dar dup─â lovitura american─â, el s-a apropiat ├«nc─â ╚Öi mai mult de sovietici, c─âut├ónd la Moscova ajutor ├«mpotriva presiunii Statelor Unite. Doi ani mai t├órziu, Cuba era din nou ├«n aten╚Ťia ├«ntregii lumi, ├«n urma declan╚Ö─ârii Crizei Rachetelor...

Michael Dunne, 50 years ago:The Bay of Pigs, ├«n ÔÇ×History TodayÔÇŁ