Cine a fost Maria de Mangop, a doua soție a lui Ștefan cel Mare?

După decesul Evdochiei (prima soție a lui Ștefan cel Mare - n.r.), domnul Moldovei nu putea rămâne multă vreme văduv, astfel că în anul 1472, ca urmare a unor contacte diplomatice, a fost încheiată căsătoria lui Ștefan cel Mare cu prințesa Maria de Mangop, descendentă din ilustra familie a împăraților bizantini din dinastiile Comnen-Paleolog, sora suveranilor Isac și Alexandru ai principatului Mangop.

Căsătoria era în primul rând o alianță matrimonială prestigioasă, Ștefan cel Mare putându-se considera un urmaș îndreptățit la purpura imperială bizantină. Prestigiul era însă doar nominal, puterea politică a principatului de Mangop rezumându-se la un teritoriu redus în Peninsula Crimeea și la o capacitate militară neglijabilă.

Cu toate acestea, atât Ștefan cel Mare, cât și curtea sa au fost foarte mulțumiți de această căsătorie, acordându-i domniței Maria de Mangop toate onorurile cuvenite. Prințesa bizantină i-a fost alături sufletește domnului Moldovei în marile sale campanii militare purtate împotriva Imperiului Otoman la Vaslui în anul 1475 și la Valea Albă – Războieni în anul 1476.

Ea este cea menționată în legenda privitoare la Cetatea Neamțului din culegerea O samă de cuvinte a cronicarului lon Neculce, reluată în versuri de Dimitrie Bolintineanu în poezia „Muma lui Ștefan cel Mare”, cu mențiunea corecției istorice că în campania din anul 1476 mama domnitorului nu putea fi prezentă, ea decedând în anul 1465.

La tensiunea și grijile anilor de cumpănă pentru istoria Moldovei, i s-a adăugat doamnei țării marea durere a cuceririi Mangopului de către oștile otomane, urmată de uciderea întregii sale familii în anul 1475. Sănătatea șubredă a Mariei de Mangop nu a rezistat acestor ultime încercări, astfel că prințesa bizantină s-a săvârșit din viață, în postul Crăciunului anului 1477, după doar cinci ani de căsătorie.

Mormântul ei se află în necropola domnească din biserica Mânăstirii Putna. Sub baldachinul de marmură, asemănător celui care acoperă mormântul lui Ștefan cel Mare, se află o lespede tombală bogat ornamentată, acoperită odinioară de o tapiserie, păstrată astăzi în muzeu.

Acoperământul de mormânt al Mariei de Mangop

Tapiseria, considerată o capodoperă a artei decorative medievale românești, o înfățișează pe descendenta ultimilor bazilei în costum imperial, brodat cu vulturii bicefali ai Bizanțului, având mâinile împreunate pe piept și lacrimi de sânge pe chip.

Maria de Mangop i-a dăruit soțului său doi fii gemeni: Iliaș (n. 1473 – d. 1473) și Bogdan (n. 1473 – d. 1479), morți de timpuriu, unul la scurt timp după naștere, iar celălalt, la doar doi ani după moartea mamei sale. Amândoi au fost înmormântați în biserica Mânăstirii Putna.

Acest text este un fragment din articolul „Femeile și copiii lui Ștefan cel Mare” publicat în numărul 273 al revistei „Historia” (revista:273), disponibil în format digital pe platforma paydemic.