De ce s a luptat ┼×tefan cel Mare cu turcii? jpeg

De ce s-a luptat ┼×tefan cel Mare cu turcii?

Despre ┼×tefan cel Mare, domn al Moldovei ├«ntre 1457 ┼či 1504, se spune c─â a fost ap─âr─âtorul cre┼čtin─ât─â┼úii, al Europei ├«mpotriva turcilor ┼či a islamului. A fost un adev─ârat ÔÇ×atlet al credin┼úei cre┼čtineÔÇť, dup─â cum ├«l caracteriza chiar Papa Sixt al VI-lea ├«ntr-o scrisoare redactat─â chiar ├«n perioada r─âzboaielor lui ┼×tefan cel Mare cu turcii.

Manualele de istorie, c─âr┼úile ┼či studiile ┼čtiin┼úifice, precum ┼či filmele dedicate marelui nostru domnitor ne prezint─â ├«n unanimitate aceast─â imagine eroic─â de ap─âr─âtor al cre┼čtin─ât─â┼úii. Figura lui ┼×tefan cel Mare a devenit sinonim─â cu epopeea poporului rom├ón, care s-a sacrificat pe altarul credin┼úei cre┼čtine ├«n lupta ├«mpotriva necredincio┼čilor turci. ┼×i totu┼či, a ap─ârat ┼×tefan cel Mare cre┼čtin─âtatea?

Primele contacte ale moldovenilor cu turcii, din punct de vedere politic ┼či militar, au fost mult mai t├órzii dec├ót cele ale ┼ó─ârii Rom├óne┼čti, care, dup─â 1393, s-a aflat adesea sub presiunea otoman─â. ├Än 1412, cu ocazia Tratatului de la Lublin, ├«ncheiat de regele Poloniei, Vladislav Jagello, cu regele Ungariei, Sigismund de Luxemburg, a existat un act adiacent ÔÇ×secretÔÇť care prevedea ├«mp─âr┼úirea Moldovei ├«ntre cele dou─â puteri ├«n cazul ├«n care Alexandru cel Bun, domnitorul Moldovei, nu ar fi participat la o planificat─â cruciad─â ├«mpotriva turcilor.

Documentul a fost un compromis ├«ntre cei doi regi pentru ├«mp─âr┼úirea Moldovei ├«n zone de influen┼ú─â, deoarece suveranul polonez era suzeran al domnitorului rom├ón, ├«n timp ce regele maghiar doar ridicase preten┼úii. ├Än┼úelegerea de la Lublin dovede┼čte c─â domnul Moldovei ar─âta ├«n acea vreme cel pu┼úin o atitudine pa┼čnic─â, nebelicoas─â, fa┼ú─â de turci. Nici nu avea vreun motiv s─â aib─â o altfel de atitudine, at├óta timp c├ót turcii nu au ridicat ├«nc─â nicio preten┼úie asupra Moldovei.

Abia prin 1421 a fost un atac de pradă al turcilor în sudul Moldovei. După moartea lui Mircea cel Bătrân, teritoriul dobrogean a fost ocupat de turci. Astfel, Imperiul Otoman avea graniţă comună cu Moldova pe Dunăre. Izvoarele nu menţionează alte asemenea expediţii de jaf ale turcilor în prima jumătate a secolului al XV-lea.

Dup─â 1432, o dat─â cu moartea lui Alexandru cel Bun, Moldova a fost ├«ntr-o anarhie continu─â, determinat─â de succesiunea la tron a mai multor domnitori cu perioade ┬şscurte de domnie. Ba chiar, o vreme, Moldova a fost ├«mp─âr┼úit─â ├«n dou─â ┼ú─âri, fiecare cu propriul domnitor, sfat domnesc, mitropolit ┼či domnitor ce jura distinct credin┼ú─â regelui polonez. ├Än ciuda acestei anarhii de peste dou─â decenii, turcii au cerut tribut doar ├«n 1455, ceea ce dovede┼čte c─â ├«nainte, Moldova nu a fost printre obiectivele otomane.

Mahomed al II-lea ┼či planurile de supunere a Europei cre┼čtine

├Än 1455, sultanul Mahomed al II-lea, cuceritorul Constantinopolului, a cerut Moldovei s─â pl─âteasc─â un tribut de 2.000 de galbeni. Cucerirea capitalei bizantine de c─âtre Mahomed al II-lea l-a ÔÇ×├«mb─âtatÔÇť pe acesta cu o foarte mare ├«ncredere ├«n propriile puteri, pl─ânuind supunerea ├«ntregii Europe cre┼čtine. Astfel, ├«n 1454, el cucerea o mare parte a Serbiei ┼či ├«┼či trimitea flota s─â amenin┼úe porturile nord-pontice.

Inclusiv Cetatea Alb─â a fost atacat─â de flota otoman─â. Turcii au cerut coloniei genoveze Caffa din nordul M─ârii Negre un tribut anual de 3.000 de galbeni, care a ├«nceput s─â fie pl─âtit din martie 1455. T─âtarii din Crimeea au devenit ┼či ei vasali turcilor.

Domnitorul Petru Aron, dup─â ce a ├«n┼úeles c─â suzeranul s─âu, regele Poloniei, nu este dispus s─â ├«l ajute, a consultat ┼či opinia boierilor. Hot─âr├órea a fost unanim─â:s─â se accepte plata tributului. Astfel se evita o confruntare armat─â cu turcii, deoarece plata tributului asigura lini┼čtea ┼či protec┼úia din partea otoman─â. Deja existau trei soma┼úii din partea turcilor pentru acceptarea tributului.

Odat─â tributul pl─âtit, tributarul intra ├«n casa p─âcii, conform dreptului islamic. Valoarea tributului nu era mare:2.000 de galbeni nu era un efort financiar deosebit pentru Moldova. Iar din punct de vedere al pozi┼úiei pe plan interna┼úional, domnul Moldovei r─âm├ónea ├«n continuare vasal al regelui Poloniei, exercit├óndu-se practic o dubl─â suzeranitate ÔÇô polon─â ┼či otoman─â asupra Moldovei.

Dob├óndirea tronului Moldovei de c─âtre ┼×tefan cel Mare

s2 0 jpg jpeg

(Portret  al lui ┼×tefan cel Mare realizat ├«n perioada comunist─â dup─â litografia lui Costin Petrescu din 1904. Imaginea voievodului moldovean este supradimensionat─â, acesta fiind transformat ├«ntr-un adev─ârat Goliat)

Conform obiceiului, orice os domnesc descendent din vechii domnitori putea s─â pretind─â drepturi asupra tronului Moldovei. Inclusiv urma┼čii nelegitimi aveau dreptul la tron. Chiar ┼či ┼×tefan cel Mare era fiul unui bastard, tat─âl s─âu, Bogdan al II-lea, fiind rodul unei rela┼úii nelegitime a lui Alexandru cel Bun.

Absen┼úa principiului primogeniturii, adic─â dreptul la tron al primului n─âscut, caracteristic dinastiilor occidentale, a cauzat majoritatea luptelor pentru tron ├«n Moldova ┼či ┼óara Rom├óneasc─â. Practic, orice pretendent la tron care se bucura de sprijinul unei majorit─â┼úi a boierimii, dar mai ales de sus┼úinerea uneia dintre puterile vecine, putea s─â ob┼úin─â tronul.

La fel a urcat pe tron ┼či ┼×tefan cel Mare. A venit ├«n Moldova cu oaste primit─â de la domnul ┼ó─ârii Rom├óne┼čti, Vlad ┼óepe┼č. La Dolje┼čti s-a ├«nfruntat oastea muntean─â trimis─â de Vlad ┼óepe┼č ┼či un num─âr de sus┼úin─âtori moldoveni din ┼óara de Jos, ├«n total circa 6.000 de o┼čteni, cu un num─âr similar de o┼čteni ai lui Petru Aron. B─ât─âlia a fost decisiv─â, ┼×tefan a ├«nvins ┼či a fost recunoscut domn.

De ce l-a ajutat Vlad ┼óepe┼č? C─âr┼úile de istorie ne spun c─â astfel Vlad ┼óepe┼č dorea s─â ├«┼či asigure un sprijin ├«n campaniile antiotomane pe care el le planifica! Total fals! Inclusiv Vlad ┼óepe┼č pl─âtea tribut turcilor! Dup─â ce protectorul s─âu, Iancu de Hunedoara, a murit la sf├ór┼čitul lunii august 1456, r─âpus de cium─â ├«n tab─âra militar─â cruciat─â, ├«n condi┼úiile anarhiei din Ungaria, lui Vlad ┼óepe┼č nu ├«i r─âm─âsese dec├ót op┼úiunea tributului ┼či a ├«nchin─ârii fa┼ú─â de sultan.

Nu era o noutate ca un domn muntean pus pe tron de unguri s─â fie recunoscut domn ┼či de sultan ├«n urma pl─â┼úii tributului. Iar de planificarea unor campanii antiotomane nici nu putea fi vorba ├«n mintea lui Vlad ┼óepe┼č ├«n 1457, c├ónd nici m─âcar tronul s─âu nu era sigur, iar planurile de cruciad─â erau doar ├«n mintea papilor, ├«n lipsa unui lider de talia lui Iancu de Hunedoara!

Chilia ÔÇô cauza conflictului dintre Vlad ┼óepe┼č ┼či ┼×tefan cel Mare

Chilia a fost un important port la gurile Dun─ârii, cu acces din Marea Neagr─â, prin care tranzitau cantit─â┼úi importante de m─ârfuri aduse din Orient, pentru desfacerea lor ├«n Europa Central─â. Negustorii sa┼či bra┼čoveni aveau privilegii ┼či taxe vamale preferen┼úiale pe drumul comercial al Br─âilei, care ducea la portul Chilia. Cetatea a ajuns ├«n st─âp├ónirea Moldovei ├«n ultimii ani ai domniei lui Alexandru cel Bun. Cel care controla portul beneficia de venituri substan┼úiale din v─âmile percepute aici.

s5 jpg jpeg

├Än 1447-1448, domnul Moldovei, Petru al II-lea, a cedat cetatea Chilia lui Iancu de Hunedoara, guvernatorul Ungariei. De atunci p├ón─â ├«n 1465, cetatea a fost ap─ârat─â de o garnizoan─â maghiar─â. St─âp├ónirea maghiar─â asupra Chiliei a fost confirmat─â de Bogdan al II-lea, tat─âl viitorului domn ┼×tefan cel Mare, precum ┼či de Alexandru ┼či Petru Aron. Probabil c─â ├«n perioada anarhiei din Ungaria din anii 1457-1458 cetatea a ajuns ├«n st─âp├ónirea lui Vlad ┼óepe┼č, domnul ┼ó─ârii Rom├óne┼čti.

Cetatea Chilia a fost m─ârul discordiei ├«ntre ┼×tefan cel Mare ┼či Vlad ┼óepe┼č. Domnul Moldovei s-a str─âduit s─â redob├óndeasc─â Chilia. Cel pu┼úin din toamna anului 1460 conflictul dintre ┼×tefan ┼či Vlad era deschis:sa┼čii bra┼čoveni ├«i promiteau lui Vlad o oaste de 4.000 de solda┼úi ├«mpotriva turcilor sau a Moldovei!├Än timp ce domnul ┼ó─ârii Rom├óne┼čti s-a implicat total ├«n cruciada antiotoman─â planificat─â de Congresul de la Mantova, ┼×tefan cel Mare a aderat la pacea dintre Polonia ┼či Imperiul Otoman. Cele dou─â op┼úiuni de politic─â extern─â au radicalizat conflictul moldo-muntean.

├Änc─â din ianuarie 1462 sunt men┼úionate lupte la hotarele dintre cele dou─â ┼ú─âri, ceea ce periclita comer┼úul ├«n zon─â. ├Än aceste condi┼úii, colaborarea dintre ┼×tefan cel Mare ┼či flota otoman─â la asedierea Chiliei, ├«n iunie 1462, nu trebuie s─â ne surprind─â. Colaborarea turcilor cu moldovenii condu┼či de ┼×tefan a fost consemnat─â de cronicarul Laonic Chalcocondil. Dup─â e┼čecul asediului, ├«n care chiar domnitorul Moldovei a fost r─ânit, oastea moldovean─â a intrat ├«n ┼óara Rom├óneasc─â, dar a fost oprit─â de Vlad ┼óepe┼č.

Abia la sf├ór┼čitul lunii ianuarie 1465, cu concursul negustorilor din Chilia, ┼×tefan cel Mare a reu┼čit s─â cucereasc─â mult r├óvnita cetate. Probabil c─â, pentru a evita riscul unei campanii otomane, ┼×tefan a acceptat sporirea tributului la 3.000 de galbeni.

1467 ÔÇô victoria de la Baia asupra lui Mathias Corvin

Regele Ungariei, Mathias Corvin, a ridicat ├«nc─â de la ├«nceput preten┼úii de suzeranitate asupra domnului Moldovei, a┼ča cum fuseser─â ┼či raporturile dintre cele dou─â ┼ú─âri pe timpul lui Iancu de Hunedoara. Presiunile diplomatice ┼či sus┼úinerea pretenden┼úilor la tronul Moldovei pe teritoriul Ungariei nu au reu┼čit s─â ├«l aduc─â pe ┼×tefan la raporturile politice dorite de regele maghiar. Nici m─âcar ├«n 1465 nu a intervenit ferm la solicitarea vasalului s─âu, Radu cel Frumos, domnul ┼ó─ârii Rom├óne┼čti, pentru redob├óndirea Chiliei.

R─âscoala ardelenilor ├«n vara anului 1467 i-a oferit regelui maghiar prilejul s─â vin─â ├«n preajma hotarelor Moldovei ┼či s─â ├«ncerce clarificarea raporturilor cu ┼×tefan cel Mare. Nobilii ardeleni erau nemul┼úumi┼úi de modificarea sistemului de impozitare ┼či, invoc├ónd dreptul la rezisten┼ú─â al nobilimii, dup─â ce au re├«nnoit pactul cu sa┼čii ┼či secuii ÔÇô Unio trium nationum ÔÇô, s-au revoltat ├«mpotriva regelui ├«n august 1467.

Regele a intervenit rapid ├«mpotriva r─âscula┼úilor, a ├«n─âbu┼čit r─âscoala, i-a executat pe lideri ┼či le-a confiscat averile. Unii r─âscula┼úi s-au refugiat ├«n Moldova, ceea ce i-a determinat pe unii istorici s─â exagereze rolul lui ┼×tefan cel Mare ├«n organizarea r─âscoalei. Domnul Moldovei nu a avut niciun rol ├«n r─âscoal─â, pur ┼či simplu la el s-au refugiat unii lideri ai r─âscula┼úilor;din pricina rela┼úiilor tensionate dintre ┼×tefan ┼či regele Ungariei, nu exista riscul ca s─â fie preda┼úi lui Mathias Corvin.

Dup─â ce i-a pedepsit pe r─âscula┼úi cu o oaste de circa 8.000 de o┼čteni aduna┼úi din vestul Ungariei, Mathias a adunat ┼či oastea nobiliar─â din Transilvania ┼či a trecut ├«n Moldova. ├Än orice caz, nu erau 40.000 de osta┼či ├«n armata maghiar─â, cum se exagereaz─â de c─âtre unii istorici! Dac─â i-au trebuit 8.000 de o┼čteni s─â ├«nving─â r─âscoala ardelenilor, de unde s─â mobilizeze ├«n Ardeal ├«nc─â 32.000 de solda┼úi? Un total de 12.000 sau cel mult 15.000 de o┼čteni ar fi mai aproape de realitate. ├Än ultima parte a expedi┼úiei ├«n Moldova, Mathias a jefuit satele ┼či t├órgurile pentru a face presiuni asupra domnitorului, care tergiversa supunerea. Jaful era ┼či o r─âsplat─â a oastei maghiare participant─â la campanie.

├Än ciuda complotului unui num─âr mare de boieri, ┼×tefan a reu┼čit s─â ├«nving─â oastea maghiar─â ├«ntr-o ambuscad─â la Baia, profit├ónd de avantajul terenului ┼či surpriza atacului nocturn. Succesul lui ┼×tefan cel Mare la Baia l-a umilit pe regele Ungariei, care a plecat pe targ─â de pe c├ómpul de lupt─â. Lui ┼×tefan victoria i-a dat ├«ncrederea ├«n puterea militar─â a Moldovei.

R─âzboiul dintre Moldova ┼či ┼óara Rom├óneasc─â

├Änc─â din 1468, animozitatea dintre Radu cel Frumos, domnul ┼ó─ârii Rom├óne┼čti, ┼či ┼×tefan cel Mare a degenerat ├«n preg─âtiri de r─âzboi. Cauza era cetatea Chilia ┼či drumul comercial care ducea la ea. Etapa amenin┼ú─ârilor a fost dep─â┼čit─â ├«n februarie 1470 de ┼×tefan, care a jefuit Br─âila ┼či T├órgul Floci, cele mai importante centre comerciale ale ┼ó─ârii Rom├óne┼čti.

s4 jpg jpeg

┼×tefan cel Mare,  a┼ča cum apare el ├«nf─â┼úi┼čat ├«ntr-o miniatur─â din Tetraevangheliarul de la M─ân─âstirea Humor (din anul 1473). ┼×tefan este reprezentat ├«n genunchi, oferind Tetraevangheliarul Maicii Domnului ┼či pruncului Iisus. Tetraevangheliarul a fost descoperit ├«n anul 1881 de c─âtre c─ârturarul Melchisedec, care ├«┼či exprima opinia c─â miniatura cu pricina este ÔÇ×adev─âratul ┼či autenticul portret al marelui ┼×tefan!ÔÇť (├«n Analele Academiei Rom├óne)

Regele Poloniei, Cazimir, a ├«ncercat s─â medieze pacea dintre cei doi domnitori chiar la solicitarea lui ┼×tefan cel Mare. Era o manevr─â diplomatic─â abil─â din partea domnitorului moldovean, care a invocat pericolul unui atac turcesc ├«n sprijinul lui Radu, ceea ce ar fi putut afecta ┼či interesele poloneze.

Replica lui Radu a venit ├«n toamna aceluia┼či an, c├ónd prezen┼úa sa ┼či a oastei muntene este atestat─â la Buz─âu pentru a ataca Moldova. A ridicat pe malul Siretului o cetate, ceea ce l-a determinat pe ┼×tefan s─â ia m─âsuri similare, ba chiar a sabotat proiectul muntean prin devierea cursului r├óului. ├Än martie 1471, moldovenii i-au ├«nfr├ónt la Soci pe munteni, Radu cel Frumos pierz├ónd cu aceast─â ocazie ┼či sceptrul.├Änc─â din 1472, ┼×tefan l-a ├«ntre┼úinut ├«n Moldova pe Laiot─â Basarab, pretendent la tronul ┼ó─ârii Rom├óne┼čti.

Du┼čm─ânia dintre cei doi domnitori, Radu ┼či ┼×tefan, degenerase ┼či ┼×tefan a conceput un plan de schimbare a voievodului muntean. ├Än noiembrie 1473, ┼×tefan a atacat cu ├«ntreaga oaste ┼óara Rom├óneasc─â, l-a ├«nvins pe Radu, i-a luat tezaurul, le-a luat ├«n captivitate pe so┼úia ┼či pe fiica domnitorului muntean (fiica i-a devenit peste c├ó┼úiva ani so┼úie lui ┼×tefan) ┼či l-a instalat domn pe Laiot─â Basarab.

Interven┼úia lui ┼×tefan cel Mare ├«n ┼óara Rom├óneasc─â, cauza r─âzboiului cu turcii

Turcii nu au intervenit direct ├«n conflictul dintre Radu cel Frumos ┼či ┼×tefan cel Mare. Ambii domnitori erau vasali ai sultanului ┼či pl─âteau tribut. ├Än anumite momente ale r─âzboiului moldo-muntean s-au aflat trupe turce┼čti ├«n ┼óara Rom├óneasc─â, ├«ns─â ele nu au intervenit deloc ├«n conflict. Este cunoscut rolul de mediator al p─âcii ├«ntre cele dou─â p─âr┼úi beligerante pe care l-a avut regele polonez la solicitarea lui ┼×tefan cel Mare.

Izvoarele nu men┼úioneaz─â vreo mediere din partea sultanului, dar tocmai prezen┼úa trupelor turce┼čti ├«n ┼óara Rom├óneasc─â cel pu┼úin ├«n mai 1470 ┼či ianuarie 1471 sugereaz─â rolul de ÔÇ×mediereÔÇť a conflictului. Sultanul a fost direct lezat ├«n interesele sale la Dun─ârea de Jos prin schimbarea domnului ┼ó─ârii Rom├óne┼čti. Indiferent de simpatia lui Mahomed al II-lea fa┼ú─â de Radu cel Frumos, schimbarea domnitorului muntean era un act de infidelitate ┼či o provocare la r─âzboi la adresa Por┼úii.

Gradul de supunere a ┼ó─ârii Rom├óne┼čti fa┼ú─â de Poart─â era mult mai mare dec├ót al Moldovei. Interesele Por┼úii ├«n ┼óara Rom├óneasc─â erau mult mai mari datorit─â pozi┼úiei geo-strategice a acesteia fa┼ú─â de principalul inamic al turcilor ├«n regiunea Dun─ârii, regatul Ungariei.

├Än timpul campaniei din ┼óara Rom├óneasc─â din noiembrie 1473, ┼×tefan a numit p├órc─âlabi ├«n cet─â┼úile muntene, ceea ce era un atribut al domnului ┼ú─ârii. Laiot─â Basarab era at├ót de ├«ndatorat lui ┼×tefan ├«nc├ót a renun┼úat la prerogativele sale domne┼čti. Astfel, ┼×tefan cel Mare apare ├«n postura de suzeran al lui Laiot─â, o postur─â care leza puternic interesele otomane. La finalul lunii decembrie 1473, trupele turce┼čti au intervenit direct ┼či l-au reinstalat pe tron pe Radu cel Frumos ┼či au ├«ntreprins o expedi┼úie de jaf ├«n sudul Moldovei. Dup─â trecerea iernii, domnul moldovean a devastat ┼úara vecin─â, dar nu a reu┼čit s─â ├«l alunge de pe tron pe domnul pus de turci, dup─â cum n-a reu┼čit acest lucru nici ├«n campania din toamn─â. Sultanul l-a somat pe ┼×tefan s─â reia plata haraciului ┼či s─â predea cetatea Chilia.

Deja conflictul se acutizase, intrase ├«ntr-o faz─â ├«n care nu mai era cale de ├«ntoarcere. Acesta este momentul ├«n care sultanul a dispus o campanie ├«n Moldova pentru lini┼čtirea grani┼úei imperiului ├«n zon─â. A┼ča a avut loc prima campanie de supunere a Moldovei fa┼ú─â de Poart─â, desf─â┼čurat─â ├«n iarna 1474-1475, terminat─â cu o victorie categoric─â a lui ┼×tefan cel Mare.

Unii istorici consider─â c─â ┼×tefan a preluat ini┼úiativa ├«n 1473 ┼či a declan┼čat conflictul cu turcii prin ├«ntreruperea pl─â┼úii haraciului ┼či schimbarea domnitorului muntean. ├Än acela┼či timp, constat─â c─â anul respectiv a fost impropriu declan┼č─ârii r─âzboiului antiotoman, deoarece turcii tocmai i-au ├«nvins pe per┼či ┼či erau bine pozi┼úiona┼úi ├«n Europa. Pentru a explica ac┼úiunea lui ┼×tefan se ├«ncearc─â legarea declan┼č─ârii conflictului de c─âs─âtoria domnitorului moldovean cu Maria de Mangop, descendent─â a ├«mp─âra┼úilor bizantini, ┼či arogarea titlului imperial.

A subestimat ┼×tefan cel Mare pozi┼úia lui Radu cel Frumos la curtea otoman─â?

├Än ciuda acestor explica┼úii, nimeni nu s-a ├«ntrebat de ce ┼×tefan cel Mare ┼či-ar fi dorit un r─âzboi cu turcii ├«n acel moment. Tributul de 3.000 de galbeni ├«i asigura lini┼čtea din partea turcilor. Ce motiv ar fi avut ┼×tefan s─â declan┼čeze r─âzboiul cu turcii? Arogarea titlului de ┼úar ├«n 1473 dovede┼čte orgoliile ┼či ambi┼úiile domnitorului, ├«n niciun caz vreun plan de alungare a turcilor din Balcani! Din punct de vedere militar, ┼×tefan s-a dovedit un bun strateg, care ┼čtia s─â ├«┼či evalueze capacit─â┼úile militare. Oric├ót de pios ┼či de cre┼čtin ar fi fost, era con┼čtient c─â nu poate face fa┼ú─â singur turcilor.

Resursele militare ┼či economice ale Moldovei nu se puteau m─âsura cu cele ale turcilor. Majoritatea ac┼úiunilor diplomatice ale lui ┼×tefan demonstreaz─â abilit─â┼úile sale diplomatice. Un asemenea strateg a riscat ├«ns─â conflictul cu turcii ├«n momentul ├«n care a decis schimbarea de pe tronul ┼ó─ârii Rom├óne┼čti a lui Radu cel Frumos, protejatul sultanului. ┼×tefan cel Mare a subestimat pozi┼úia lui Radu cel Frumos la Curtea otoman─â ┼či a riscat. Nu se a┼čteptase ca turcii s─â intervin─â direct ┼či s─â ├«l atace.

s6 jpg jpeg

Construc┼úia  M─ân─âstirii Putna, menit─â a fi necropola familiei domnitorului, a ├«nceput la 10 iulie 1466. M─ân─âstirea a fost sfin┼úit─â la 3 septembrie 1469, ├«n prezen┼úa lui ┼×tefan cel Mare ┼či a familiei sale.

Retorica discursului antiotoman

A ap─ârat ┼×tefan cel Mare cre┼čtin─âtatea? A fost Moldova o pav─âz─â pentru Ungaria ┼či Polonia ├«mpotriva turcilor? Drumul turcilor spre Europa nu trecea deloc prin Moldova, ci prin Serbia, de-a lungul Dun─ârii. Traseul este determinat de pozi┼úia geostrategic─â a Moldovei. Nicio oaste otoman─â nu a planificat vreodat─â s─â treac─â Dun─ârea ├«n Moldova, apoi s─â traverseze Carpa┼úii, ca s─â ajung─â ├«n Ungaria! Iar ├«n privin┼úa Poloniei, cel pu┼úin ├«n timpul domniei lui ┼×tefan cel Mare ├«n Moldova, era o pace trainic─â ├«ntre polonezi ┼či turci, a┼ča c─â moldovenii nu aveau ce sau pe cine s─â mai apere.

Retorica lui ┼×tefan cel Mare cu privire la rolul Moldovei ├«n ap─ârarea Europei cre┼čtine se reduce doar la o figur─â de stil, specific─â epocii. Mathias Corvin, regele Ungariei, se declara ┼či el ap─âr─âtor al cre┼čtin─ât─â┼úii. Iar el era mult mai ├«ndrept─â┼úit, deoarece prima ┼úar─â vizat─â de turci ├«n drumul spre centrul Europei era Ungaria. ├Än plus, ├«n toate planurile de cruciad─â antiotoman─â vehiculate de papi ├«n timpul domniei sale, Mathias Corvin era considerat liderul capabil s─â conduc─â lupta ├«mpotriva turcilor.

Desigur c─â Papa se bucura de orice succes ├«mpotriva turcilor. Victoria lui ┼×tefan cel Mare a fost privit─â ca un triumf al cre┼čtin─ât─â┼úii ├«mpotriva p─âg├ónilor. Numindu-l pe ┼×tefan ÔÇ×atlet al credin┼úei cre┼čtineÔÇť, Papa copia o figur─â de stil des ├«nt├ólnit─â ├«n documentele papale. ÔÇ×Atlet al lui HristosÔÇť a fost numit Iancu de Hunedoara ┼či fiul s─âu, Mathias, regele Ungariei.

De cele mai multe ori, absen┼úa banilor era suplinit─â cu laude ┼či metafore care trebuiau s─â ├«i ├«ncurajeze pe comandan┼úii cre┼čtini s─â lupte ├«mpotriva p─âg├ónilor. Aceste figuri de stil nu suplineau ├«ns─â necesit─â┼úile militare ┼či, mai ales, financiare ale campaniilor antiotomane. ├Än schimb, ast─âzi, peste secole, metaforele retoricii medievale antiotomane s-au transformat ├«n ÔÇ×certitudiniÔÇť.

R─âzboiul cu turcii a fost un r─âzboi defensiv, de ap─ârare, este exclus deci orice plan de cruciad─â conceput de ┼×tefan cel Mare. Nici pe departe ac┼úiunile sale antiotomane nu prelungesc cruciadele lui Iancu de Hunedoara, care au fost ac┼úiuni ofensive. ┼×i nici m─âcar cu luptele lui Vlad ┼óepe┼č nu sufer─â compara┼úie, acesta prelu├ónd ini┼úiativa ┼či atac├ónd garnizoanele turce┼čti ├«n sudul Dun─ârii. Speran┼úa unui sprijin extern, dup─â ce r─âzboiul cu turcii a fost declan┼čat, l-a f─âcut s─â caute sprijinul papal ┼či s─â se declare un convins lupt─âtor ├«mpotriva turcilor.

Eroarea de calcul deja se produsese ├«ns─â. ┼×tefan a subestimat pozi┼úia sultanului fa┼ú─â de ┼óara Rom├óneasc─â ┼či, mai ales, fa┼ú─â de domnitorul credincios Por┼úii, Radu cel Frumos. Reac┼úia a fost pe m─âsur─â ┼či, ├«n ciuda succeselor militare ale lui ┼×tefan, politica anti-muntean─â a domnitorului moldovean l-a costat peste un deceniu de r─âzboaie. Experien┼úa rela┼úiilor cu turcii s-a concretizat ├«n testamentul politic al lui ┼×tefan cel Mare, care ├«i sf─âtuia pe urma┼čii s─âi s─â p─âstreze raporturile bune cu turcii, pentru c─â ├«n ei pot avea mai mare ├«ncredere dec├ót ├«n cre┼čtini.

Mai cite┼čte:

┼×tefan cel Mare pe ├«n┼úelesul PCR

De unde avea ┼×tefan bani?

┼×tefan cel Mare ├«n b─ât─âlia politic─â din Republica Moldova