Winston Churchill (centru, cu pușca) l-a informat pe Stalin despre planurile germanilor în bătălia de la Kursk (© Wikimedia Commons)

Churchill îi scrie lui Stalin: „Părerea mea este că Hitler va ataca din nou”

Pe 25 aprilie 1943, GC&CS1 reușește decriptarea probabil a celui mai important mesaj interceptat, o evaluare sumară a dispunerii unităților sovietice și reacțiile anticipate (care se bazau, în mod ironic, pe exploatarea interceptărilor germane), elaborată de Grupul de Armate SUD pentru Înaltul Comandament al Forțelor Terestre (OKH).

Informațiile interceptate despre Operațiunea Citadela

Britanicii au furnizat sovieticilor această evaluare și alte informații importante pe 30 aprilie 1943, cu o avertizare clară asupra unui atac iminent în zona Kursk. Mesajul arată cu claritate natura și calitatea informațiilor obținute datorită decriptărilor Tunny. Documentul criptat a fost interceptat în timpul unei transmisiuni pe rețeaua de legături radio denumită codificat „Squid” dintre comandamentul Grupului de Armate Sud din Ucraina și Königsberg.

Către: OKH/ Secția Operații și OKH/ Secția Armate Străine Est;

De la: Ia/01 (șeful de stat-major, n.a.) al Grupului de Armate Sud, sub semnătura mareșalului von Weichs;

Data: 25 aprilie 1943

Subiect: Evaluarea detaliată a forțelor inamice pentru „Zitadelle”

[...] În prezent, în anticiparea unei ofensive germane pe fronturile din zona Kursk și Mius-Doneț, unitățile blindate și mobile sunt încă distribuite egal în diferite concentrări în spatele frontului ca rezerve strategice. [...]

În cazul declanșării „Zitadelle”, la vest de aliniamentul Belgorod-Kursk-Maloarhangelsk se află în prezent dislocate aproximativ 90 de unități inamice. Atacul Grupului de Armate va întâmpina o rezistență îndârjită din partea inamicului, care și-a eșalonat apărarea în adâncime și a organizat dispozitive de apărare (cu numeroase tancuri îngropate, puternice unități de artilerie și rezerve locale), efortul principal al defensivei fiind în sectorul-cheie Belgorod-Tamarovka. [...]

Analiștii britanici au dedus din conținutul mesajului că Operațiunea Citadela va consta dintr-o dublă învăluire dinspre flancurile de nord și sud ale intrândului rusesc de la Kursk, cu intenția de a încercui trupele sovietice dislocate în intrând.

Aceste informații ULTRA difereau flagrant de cele furnizate de rețeaua din Elveția din aceeași perioadă și care informau că va începe Citadela la mijlocul lunii iunie. O altă diferență majoră era faptul că informațiile ULTRA reprezentau perspectiva unui comandant de grup de armate de pe teren, față de perspectiva, mai detașată, oferită de sursa „Werther” care își desfășura activitatea în cadrul OKW. STAVKA se pare că a apreciat în mod deosebit informațiile oferite, ținând cont că au fost confirmate de propriii spioni infiltrați la Bletchley, și au alertat trupele din regiune pe 8 mai 1943.

De la mijlocul lunii aprilie până la mijlocul lui mai 1943, criptanaliștii americani care decriptau în mod regulat cifrul diplomatic japonez (MAGIC) au dezvăluit presiunea japonezilor asupra aliaților lor de a nu declanșa o altă ofensivă majoră în Rusia în 1943. Când ambasadorului japonez Hiroshi Oshima i s-au prezentat astfel de intenții, Tokio a replicat că preferă un efort concentrat al Axei împotriva forțelor anglo-americane în zona Mediteranei. Interceptările ULTRA de la începutul lunii mai 1943 prezentau imaginea unei Luftwaffe cu capabilități insuficiente pentru sprijinirea unei ofensive majore.

Estimările strategice elaborate pentru Comitetul Întrunit al Serviciilor de Informații - JIC (Joint Intelligence Committee) au considerat că viitoarea ofensivă împotriva intrândului de la Kursk ar reprezenta un atac local, cu obiective limitate, la care nu era indicat să se riposteze de partea sovietică cu un atac preventiv. JIC considera că dacă Hitler ar încerca o ofensivă de proporții decisivă, acest lucru s-ar întâmpla în toamna anului 1943, când se puteau concentra maximum de forțe și resurse.

Când Citadela nu s-a materializat la începutul lunii iunie 1943, serviciile de informații aliate au început să considere ofensiva din ce în ce mai improbabilă. Concluzia părea destul de logică, ținând cont de colapsul pozițiilor Axei din Africa de Nord, și era întărită de mesajele ULTRA, care dezvăluiau dislocarea unor unități de aviație din Rusia în Germania și Italia. La sfârșitul lunii iunie – când a început emiterea ordinelor de acțiune pentru unitățile din cadrul Grupului de Armate Centru și Sud – serviciile aliate au abandonat varianta unei posibile ofensive strategice în Rusia.

Pe 23 iunie, JIC aprecia că cel mai probabil curs de acțiune pentru Hitler pe Frontul de Est era trecerea la o „apărare activă”. Serviciile de informații militare americane, într-o sinteză informativă din 28 iunie 1943, arătau că o ofensivă limitată împotriva intrândului de la Kursk era mai puțin probabilă decât o postură defensivă sau chiar o contraofensivă. Interceptările telegramelor ambasadorului Oshima s-au dovedit la fel de inutile în acest sens: oficialul japonez a raportat la Tokio pe 28 iunie 1943 că „nu există vreun semn de pregătire al unei ofensive în Est”.

Pe 7 iulie, la două zile după începerea Operațiunii Citadela, Oshima a comunicat că s-a interesat de luptele de lângă Kursk, dar a fost asigurat că „intenția era de a îndrepta aliniamentul de apărare deținut și că nu este o acțiune majoră”.

Churchill îi scrie lui Stalin

Excepția notabilă dintre aceste prognoze a fost cea a lui Winston Churchill, în cadrul unui schimb de corespondență cu Stalin. Dictatorul sovietic, supărat pe Aliații occidentali că întârzie deschiderea celui de-al doilea front în Europa, s-a plâns lui Churchill de povara dusă de URSS. Într-o scrisoare datată 13 iunie 1943, Churchill a sintetizat imaginea operațională disponibilă la acel moment, adăugând o remarcă personală mai precisă decât ULTRA: „Informațiile noastre despre intențiile germane sunt contradictorii. Per ansamblu, părerea mea este că Hitler va ataca din nou, probabil în zona intrândului de la Kursk”. Chiar și în formularea de mai sus, concluzia lui Churchill s-a dovedit mult mai valabilă decât rapoartele furnizate de „Werther” sau ULTRA.

Este importantă de precizat utilitatea interceptărilor SIGINT pentru operațiunile terestre, comparativ cu cele aeriene sau navale. Desigur, contribuția ULTRA la câștigarea Bătăliei Atlanticului este incontestabilă, informațiile furnizate conducând la urmărirea și distrugerea submarinelor germane, însă în cazul Operațiunii Citadela lucrurile sunt mai complicate. Mesajele interceptate și decriptate legate de o ofensivă iminentă nu sunt validate decât dacă pe teren sunt observate concentrări de trupe și tehnică de luptă, precum și stabilirea unor baze logistice necesare pentru susținerea operației.

Așadar apare ca sigur faptul că cercul de spionaj „Lucy” a furnizat informații importante despre ofensivă, iar ULTRA a parvenit sovieticilor atât prin canale oficiale, cât și prin intermediul serviciilor de informații. Cu toate acestea, sursele au furnizat informații incomplete și, pe alocuri, imprecise. Cu siguranță informațiile ULTRA au fost mult mai precise decât alte surse la sfârșitul lunii aprilie, dar spre finalul lunii iunie, informațiile SIGINT, dar și cele din surse umane au devenit imprecise în raportarea stadiului planificării Operațiunii Citadela.

Acest lucru nu diminuează meritul obținerii unor informații de nivel strategic, ci demonstrează latura schimbătoare a strategiei și a efortului de război german. Operațiunea era văzută cu ochi diferiți de diferite comandamente și eșaloane ale armatei germane, iar în final a devenit jocul lui Hitler pentru recâștigarea inițiativei în Est. Niciun agent infiltrat în OKW sau vreun mesaj decriptat nu putea explica ce-l influența pe Hitler în desfășurarea războiului.

În aceste condiții, descoperirea deciziei finale la nivelul eșaloanelor superioare ale conducerii politice și militare germane pentru lansarea unei ofensive majore se dovedea a fi o misiune aproape imposibilă, indicatorii de lansare a unei operațiuni fiind mai ușor de descoperit la nivelul trupelor din prima linie. Pentru descoperirea acestor indicatori era necesar să dispui de structuri și unități speciale de cercetare în adâncimea dispozitivului inamic.

Acest text este un fragment din articolul „Kursk 1943 – ULTRA, spionii și controversele Operațiunii Citadela”, publicat în în numărul 44 al revistei „Historia Special” (revista:special/44), disponibil la toate punctele de distribuție a presei, în perioada 28 septembrie - 27 decembrie 2023, și în format digital pe paydemic.com.

Cumpără acum!
Cumpără acum!

Foto sus: Winston Churchill (centru, cu pușca) l-a informat pe Stalin despre planurile germanilor în bătălia de la Kursk (© Wikimedia Commons)

Notă: 

1 „Government Communications and Codes School” - „Școala guvernamentală de comunicații și coduri

Mai multe pentru tine...