Cehoslovacia comunist─â, de la Dub─Źek la Hus├ík jpeg

Cehoslovacia comunist─â, de la Dub─Źek la Hus├ík

­čôü Comunism
Autor: Andreea Lup┼čor

Cehoslovacia reprezint─â excep╚Ťia ├«n r├óndul ╚Ť─ârilor sovietizate dup─â r─âzboi, fiind singura ├«n care Partidul Comunist s-a bucurat, ├«n prim─â faz─â, de o oarecare legitimitate. Aceast─â legitimitate s-a pierdut ├«n anii '50, epoca sovietiz─ârii brutale, ╚Öi a fost rec├ó╚Ötigat─â de curentul reformist condus de Dub─Źek. ├Äns─â dup─â reprimarea Prim─âverii de la Praga, noua conducere comunist─â se va ├«ntoarce la un regim ├«nchis, ultraconservator, pe care nu va reu╚Öi s─â-l reformeze.

Istoricii au observat c─â Partidul Comunist Cehoslovac, care fusese ├«nainte de 1948 cel mai moderat dintre toate partidele comuniste din Europa de Est, s-a transformat dup─â lovitura de stat din februarie 1948 ├«n cel mai dur dintre toate, comuni╚Ötii cehoslovaci remarc├óndu-se prin ÔÇ×combina╚Ťia lor de represivitate, rigiditate, xenofobie ╚Öi ferocitate a epur─ârilor interneÔÇŁ .

PCCS ├«ncepe s─â se schimbe abia dup─â 1960, ced├ónd ├«n fa╚Ťa destaliniz─ârii dorite de Hru╚Öciov. Cursul reformator din PCCS, ├«ncurajat ini╚Ťial de Uniunea Sovietic─â, avea s─â duc─â ├«ns─â la una din marile crize ale comunismului. ├Än ianuarie 1968, inflexibilul Anton├şn Novotn├Ż e ├«nlocuit din func╚Ťia de Secretar General de slovacul Alexander Dub─Źek, care promitea urm─âtoarele:ÔÇ×renovarea politicii ╚Ť─ârii ╚Öi revitalizarea economiei acesteia, prin ini╚Ťiativa partidului comunist;c├ó╚Ötigarea ├«ncrederii publice ├«n realitatea reformelor, institu╚Ťionaliz├óndu-le sistematic ╚Öi incluz├ónd emanciparea opera╚Ťional─â a statului ╚Öi a institu╚Ťiilor sociale din c─âma╚Öa de for╚Ť─â a ├«n─âbu╚Öitoarelor restric╚Ťii de partid;╚Öi ├«mpiedicarea efervescen╚Ťei rezultante de a dep─â╚Öi perimetrele sovietice de permisivitate post-1956.ÔÇŁ

Viziunea lui Dub─Źek de a crea un ÔÇ×socialism cu fa╚Ť─â uman─âÔÇŁ s-a bucurat de un adev─ârat sprijin popular, mai ales datorit─â m─âsurilor privind desfiin╚Ťarea cenzurii ╚Öi restabilirea libert─â╚Ťii de exprimare. Cursul accelerat al reformelor prev─âzute de Dub─Źek i-a alertat ├«ns─â pe sovietici, ace╚Ötia tem├óndu-se c─â ÔÇ×socialismul cu fa╚Ť─â uman─âÔÇŁ din Cehoslovacia pune ├«n pericol ├«ntreg sistemul socialist ╚Öi, mai ales, poate afecta interesele strategice ale URSS. De aceea, ÔÇ×Prim─âvara de la PragaÔÇŁ a ajuns s─â aib─â aceea╚Öi soart─â ca Revolu╚Ťia Maghiar─â din 1956:├«n noaptea de 20-21 august 1968, o for╚Ť─â armat─â format─â din trupe ale Organiza╚Ťiei Tratatului de la Var╚Öovia (Uniunea Sovietic─â, Bulgaria, Polonia ╚Öi Ungaria) invadeaz─â Cehoslovacia ╚Öi pune cap─ât procesului de liberalizare. Motivat─â prin doctrina Brejnev (sau doctrina suveranit─â╚Ťii limitate), invadarea Cehoslovaciei reprezint─â momentul de r─âscruce al comunismului mondial, care a demonstrat ├«nc─â o dat─â (dup─â 4 noiembrie 1956) c─â independen╚Ťa ╚Ť─ârilor socialiste este o utopie.

Represiunea ce a urmat invaziei sovietice din august 1968 nu a fost la fel de dur─â precum cea din Ungaria de dup─â 1956. Dub─Źek a fost ├«nlocuit ├«n aprilie 1969 cu Gustav Hus├ík, un comunist conservator care aprecia c─â invazia sovietic─â fusese justificat─â ╚Öi care avea s─â se asigure c─â idealurile Prim─âverii de la Praga vor fi reprimate.

PragueSpring2 jpg jpeg

Cehoslovacia post-1968 

Cite╚Öte ╚Öi Apoteoza lui Ceau┼čescu ÔÇô 21 august 1968

├Än schimb, regimul Hus├ík a ├«ncercat aceea╚Öi politic─â de legitimare prin consumerism care i-a adus lui K├íd├ír popularitatea ├«n r├óndul maghiarilor. A fost tot un fel contract social ├«ntre o societate ce trebuia s─â r─âm├ón─â pasiv─â ╚Öi un regim al c─ârui mesaj era, dup─â cum ├«l surprinde istoricul Timothy Garton Ash, urm─âtorul:ÔÇ×Uita╚Ťi 1968. Uita╚Ťi tradi╚Ťia noastr─â democratic─â. Uita╚Ťi c─â a╚Ťi fost vreodat─â cet─â╚Ťeni cu drepturi ╚Öi datorii. Uita╚Ťi de politic─â. ├Än schimb, v─â oferim o via╚Ť─â sigur─â, confortabil─â. Magazinele vor fi pline de m├óncare ╚Öi c├órciumile de bere ieftin─â. [...] Tot ce v─â cerem e s─â v─â conforma╚Ťi exterior ╚Öi public.ÔÇŁ .

Diferen╚Ťa dintre Ungaria ╚Öi Cehoslovacia a constat ├«n aceea c─â regimul lui Hus├ík nu a renun╚Ťat niciodat─â la represiune. P├ón─â ├«n ultimele luni ale regimului comunist, ├«n Cehoslovacia opozan╚Ťii au fost persecuta╚Ťi ╚Öi aresta╚Ťi.

A╚Öadar, ├«ntr-o analiz─â comparativ─â a regimurilor comuniste din Europa post-stalinist─â, Ungaria ar intra la categoria ÔÇ×a╚Öa daÔÇŁ. Regimul comunist din Ungaria nu a ├«ncetat niciun moment a fi autoritar, dar a c─âutat s─â-╚Öi respecte promisiunile de bun─âstare economic─â ╚Öi social─â (spre deosebire, de exemplu, de regimul ceau╚Öist) ╚Öi a fost ceva mai liberal ├«n privin╚Ťa supravegherii ╚Öi intimid─ârii popula╚Ťiei. La polul opus, Cehoslovacia se remarc─â printr-un regim ultraconservator pe plan politic, care nu se sfie╚Öte s─â-i aresteze pe disiden╚Ťi ╚Öi care face tot posibilul s─â-╚Öi men╚Ťin─â supu╚Öii pasivi ╚Öi indiferen╚Ťi la evolu╚Ťia politic─â.

Spre deosebire de Ungaria, Cehoslovacia a avut norocul de a nu se confrunta cu probleme economice at├ót de grave. Dac─â ├«n 1988 datoria extern─â a Ungariei era cea mai mare din blocul estic, cea a Cehoslovaciei ÔÇô de cinci miliarde de dolari ÔÇô era cea mai mic─â . Dar asta a fost, ├«ntr-un fel, ╚Öi un ghinion. C─âci, ├«n toate cazurile, declinul economic al regimurilor comuniste a adus popula╚Ťia la limita r─âbd─ârii ╚Öi a dechis ochii privind e╚Öecul inevitabil al sistemului comunist.

Opozi╚Ťia:Charta ÔÇÖ77

vaclav havel jpeg jpeg

Regimul cehoslovac a fost foarte eficient ├«n reprimarea mi╚Öc─ârilor de opozi╚Ťie, c─ârora nu le-a permis s─â se extind─â. Cu toate acestea, au existat persoane care, de-a lungul anilor, s-au ├«ncumetat s─â ├«ntreprind─â ac╚Ťiuni de protest. ├Än perioada ÔÇ×Normaliz─âriiÔÇŁ de dup─â 1968, cea mai important─â asemenea ac╚Ťiune a fost declara╚Ťia cunoscut─â drept Charta ÔÇÖ77, din 1 ianuarie 1977. Declara╚Ťia de protest a fost o ini╚Ťiativ─â a lui V├íclav Havel, Jan Pato─Źka, Zden─Ťk Mlyn├í┼Ö, Ji┼Ö├ş H├íjek ╚Öi Pavel Kohout. Pornind de la drepturile ╚Öi libert─â╚Ťile consfin╚Ťite de Constitu╚Ťia cehoslovac─â ╚Öi de la principiile privind drepturile omului ale Actului Final de la Helsinki, pe care guvernul Hus├ík ├«l semnase cu doi ani ├«nainte, Charta ÔÇÖ77 cerea respectarea drepturilor fundamentale ale cet─â╚Ťenilor:dreptul la liber─â exprimare, dreptul de a nu fi supus terorii, dreptul la educa╚Ťie pentru to╚Ťi, libertatea exprim─ârii ├«n art─â, libertatea exprim─ârii convingerilor religioase, dreptul de a-╚Ťi p─âr─âsi ╚Ťara nestingherit etc .

Fondatorii mi╚Öc─ârii au g├óndit Charta ÔÇÖ77 ca ÔÇ×o asocia╚Ťie liber─â, informal─â/neoficial─â ╚Öi deschis─â, care reune╚Öte oameni cu convingeri diferite, uni╚Ťi de dorin╚Ťa de a ap─âra, individual sau ├«n comun, respectarea drepturilor civile ╚Öi drepturilor omului.ÔÇŁ ├Än plus, ei au subliniat c─â ÔÇ×Charta ÔÇÖ77 nu este o organiza╚ŤieÔÇŁ ╚Öi c─â ea ÔÇ×nu este baz─â de opozi╚Ťie la activitatea politic─â.ÔÇŁ

Totu╚Öi, dup─â cum era de a╚Öteptat, guvernul comunist a perceput Charta ÔÇÖ77 drept o amenin╚Ťare direct─â ╚Öi a f─âcut tot posibilul pentru a evita propagarea mi╚Öc─ârii. Fondatorii mi╚Öc─ârii ╚Öi cei care au ├«ndr─âznit s─â-╚Öi pun─â semn─âtura pe declara╚Ťia chartei (aproximativ 2000 de oameni) au fost aspru persecuta╚Ťi. Ca urmare a acestor persecu╚Ťii, ├«n 1978 a luat na╚Ötere Comisia pentru Ap─ârarea celor Persecuta╚Ťi pe Nedrept (V.O.N.S.). La r├óndul ei, aceast─â mi╚Öcare a fost reprimat─â, iar liderii ei, ├«ntre care ╚Öi V├íclav Havel, au fost judeca╚Ťi ╚Öi condamna╚Ťi cu p├ón─â la cinci ani de ├«nchisoare.

Începutul sfârșitului

Abia spre sf├ór╚Öitul anilor ÔÇÖ80 opozi╚Ťia reu╚Öe╚Öte s─â-i trezeasc─â pe cehoslovaci din pasivitate. Pe 21 august 1988, cu ocazia anivers─ârii a dou─â decenii de la invazia sovietic─â, are loc o demonstra╚Ťie ├«n pia╚Ťa Venceslas din Praga, la care cei 10.000 de oameni aduna╚Ťi ├«ncep s─â scandeze numele lui Dub─Źek . Demonstra╚Ťia este reprimat─â brutal de poli╚Ťie, ├«ns─â popula╚Ťia nu este intimidat─â, organiz├ónd ├«n urm─âtoarele luni alte c├óteva manifesta╚Ťii .

Tot ├«n anul 1988 se remarc─â mi╚Öcarea de opozi╚Ťie venit─â dinspre o Biseric─â Catolic─â p├ón─â atunci favorabil─â (sau cel pu╚Ťin supus─â) regimului. O peti╚Ťie cer├ónd o mai mare libertate religioas─â ╚Öi o mai mare autonomie a Bisericii Catolice ├«n raport cu statul adun─â 400.000 de semn─âturi . Un rol important ├«n mobilizarea Bisericii ├«mpotriva regimului l-a jucat arhiepiscopul de Praga, Cardinalul Primat Franti┼ík Tom├í┼íek .

Trebuie subliniat c─â, ├«n timp ce ├«n Ungaria, noua elit─â intelectual─â a fost cea care s-a mobilizat pentru ├«nt├órirea opozi╚Ťiei, ├«n Cehoslovacia acest rol le-a revenit arti╚Ötilor. ├Än 1989, ei au fost cei care au preluat rolul unei contraelite politice inexistente ╚Öi au preluat rolul de purt─âtori de cuv├ónt ai popula╚Ťiei.

Factorul Gorbaciov

Spre deosebire de PMSU, PCCS a fost puternic afectat de venirea la putere ├«n URSS a lui Mihail Gorbaciov. Dac─â ├«n Ungaria tradi╚Ťia reformist─â a f─âcut ca liderii comuni╚Öti s─â vad─â ├«n noul lider sovietic un model (pe care aveau chiar s─â-l dep─â╚Öeasc─â), ├«n Cehoslovacia Gorbaciov a fost considerat o amenin╚Ťare. Comuni╚Ötii conservatori de la Praga, la fel ca cei din RDG ╚Öi Rom├ónia, nu erau deloc favorabili reform─ârii sistemului ╚Öi se temeau c─â prezen╚Ťa unui reformator ├«n func╚Ťia suprem─â din URSS avea s─â le submineze puterea. ╚śi aveau dreptate.

Cite╚Öte ╚Öi Mihail Gorbaciov ╚Öi politica social─â ┼či economic─â a URSS

Oficial, PCCS nu a respins posibilitatea reform─ârii regimului pe modelul gorbaciovist, dar nu a luat nicio m─âsur─â concret─â ├«n aceast─â direc╚Ťie. ├Än 1987, Hus├ík a prezentat ├«n fa╚Ťa Comitetului Central un program de reforme, ├«ns─â acesta era g├óndit s─â intre ├«n practic─â abia ├«n 1991, ar─ât├ónd c─â liderii PCCS nu se gr─âbesc s─â copieze modelul Uniunii Sovietice. La sf├ór╚Öitul aceluia╚Öi an, ├«n decembrie, Hus├ík a cedat func╚Ťia de Secretar General lui Milo┼í Jake┼í, tot un comunnist conservator, p─âstr├ónd ├«ns─â pre╚Öedin╚Ťia republicii.

Elementul-cheie în prăbușirea regimului din Cehoslovacia a fost refuzul URSS de a mai sprijini PCCS, partid care, în viziunea reformatorilor de la Kremlin, era prea conservator. Fără sprijinul Uniunii Sovieticii, comuniștii cehoslovaci rămâneau singuri. Astfel, nu e de mirare că liderii comuniști cehoslovaci au cedat în cele din urmă puterea abia după ce URSS le-a distrus complet legitimitatea. Vom vedea în continuare cum.

Revolu╚Ťia de catifea

De la ├«nceputul anului 1989, num─ârul demonstra╚Ťiilor din Cehoslovacia cre╚Öte constant, comuni╚Ötii fiind confrunta╚Ťi de o opozi╚Ťie din ce ├«n ce mai activ─â. Dup─â ce la una din aceste demonstra╚Ťii, V├íclav Havel ÔÇô care ├«╚Öi c├ó╚Ötigase deja o faim─â at├ót ├«n interiorul ╚Ť─ârii, c├ót ╚Öi ├«n afara ei ÔÇô este arestat ╚Öi condamnat la nou─â luni de ├«nchisoare, guvernul Hus├ík e luat prin surprindere de un puternic val de proteste interne ╚Öi de reac╚Ťii din Occident (din partea presei, a organiza╚Ťiilor interna╚Ťionale, dar ╚Öi a unor guverne str─âine) referitoare la arestarea faimosului disident . Ca urmare a presiunilor interna╚Ťionale ╚Öi a solidariz─ârii popula╚Ťiei pentru Havel, sentin╚Ťa acestuia va fi redus─â la trei luni.

velvet revolutin jpg jpeg
800px Praha 1989 11 25 Hradcanska dav se vali na Letnou jpg jpeg

Opozi╚Ťia ├«ncepe s─â se organizeze ╚Öi s─â se radicalizeze (din ce ├«n ce mai multe cereri politice), risc├ónd tot mai multe ac╚Ťiuni ├«mpotriva regimului. Partidul r─âm├óne ├«ns─â ferm pe pozi╚Ťii, reprim├ónd violent toate demonstra╚Ťiile de protest. Situa╚Ťia se schimb─â la sf├ór╚Öitul lunii octombrie ÔÇô ├«nceputul lunii noiembrie, c├ónd c─âderea lui Honecker ╚Öi a Zidului Berlinului ├«i priveaz─â pe comuni╚Ötii cehoslovaci de ultimul lor aliat. Acelea╚Öi dou─â evenimente insufl─â popula╚Ťiei noi speran╚Ťe privind posibilitatea de schimbare a regimului ╚Öi duc la cre╚Öterea semnificativ─â a num─ârului de persoane ie╚Öite ├«n strad─â la proteste. 

Pe 17 noiembrie, mitingul organizat pentru comemorarea a 50 de ani de la reprimarea unei mi╚Öc─âri studen╚Ťe╚Öti de c─âtre nazi╚Öti se transform─â ├«n protest ├«mpotriva regimului ╚Öi e reprimat brutal de poli╚Ťie. Dou─â zile mai t├órziu, 200.000 de oameni se adun─â pe str─âzile din Praga, iar pe 24 noiembrie, num─ârul lor ajunge la jum─âtate de milion .

Pe 19 noiembrie, ia na╚Ötere, ├«n teatrul Lanterna Magic─â din Praga, Forumul Civic, al c─ârui lider nu putea fi altul dec├ót Havel. Primul gest al acestei asocia╚Ťii, care reunea toate mi╚Öc─ârile din opozi╚Ťie, a fost de a cere demisia principalilor lideri comuni╚Öti, ├«ncep├ónd cu Hus├ík ╚Öi Jake┼í . ├Än acela╚Öi timp, ├«n Slovacia apare o grupare asem─ân─âtoare, intitulat─â Publicul ├«mpotriva violen╚Ťei. Cererile Forumul Civic sunt prezentate ├«n data de 26 noiembrie, sub forma unui document intitulat simpli ÔÇ×Ce dorimÔÇŁ. Cererile cuprind chestiuni referitoare la drepturile ╚Öi libert─â╚Ťile cet─â╚Ťenilor, schimbarea sistemului politic ╚Öi economic, schimbarea politicii externe, justi╚Ťia social─â, mediul ├«nconjur─âtor ╚Öi cultura .

├Än condi╚Ťiile ├«n care manifesta╚Ťiile de strad─â continu─â, cu un num─âr din ce ├«n ce mai mare de participan╚Ťi, PCCS ├«ncepe s─â cedeze. Un rol foarte important trebuie s─â-l fi jucat ╚Öi faptul c─â ambasadorul URSS s-a ├«nt├ólnit cu liderii Forumului Civic . A fost clar un gest ├«ndreptat ├«mpotriva conducerii oficiale ╚Öi un semn c─â Moscova era preg─âtit─â s─â accepte schimbarea regimului.

├Än ultimele zile ale lunii noiembrie ╚Öi primele zile ale lui decembrie, ├«ntreaga conducere comunist─â capituleaz─â. Premierul Ladislav Adamec accept─â se ├«nt├ólneasc─â cu liderii opozi╚Ťiei pentru a ├«ncepe negocierile . Pe 24 noiembrie, to╚Ťi membrii Biroului Politic ├«╚Öi dau demisia. Dou─â zile mai t├órziu, la Congresul extraordinar al Partidului, mai mul╚Ťi membri ai aripii conservatoare cer s─â fie elibera╚Ťi din func╚Ťii . Cererile opozi╚Ťiei sunt acceptate, iar pe 3 decembrie, e anun╚Ťat─â lista noului guvern;aceasta va fi respins─â deoarece din 20 de scaune ministeriale, comuni╚Ötii p─âstrau 15.

Lovitura final─â avea s─â vin─â ├«ns─â din partea Moscovei:├«ntre 4 ╚Öi 6 decembrie are loc ├«n capitala URSS o ├«nt├ólnire a Organiza╚Ťiei Tratatului de la Var╚Öovia, ├«n cadrul c─âreia este votat─â o rezolu╚Ťie privind condamnarea invaziei sovietice din 1968, pe care liderii de la Praga nu au ├«ncetat niciun moment s-o apere ca fiind just─â . Dup─â ce se ├«ntoarce de la Moscova, Adamec ├«╚Öi d─â demisia. Dou─â zile mai t├órziu, Hus├ík renun╚Ť─â ╚Öi el la pre╚Öedin╚Ťie.

Pe 10 decembrie e anun╚Ťat primul guvern cu majoritate necomunist─â. La sf├ór╚Öitul lunii, ├«n data de 28, Dub─Źek e ales pre╚Öedinte al Adun─ârii Na╚Ťionale, iar ├«n ziua urm─âtoare Havel, singurul pe care popula╚Ťia l-ar fi acceptat ├«n aceast─â func╚Ťie, e ales pre╚Ödinte al republicii. ├Än primul s─âu discurs ca pre╚Öedinte, Havel denun╚Ť─â pasivitatea, indiferen╚Ťa ╚Öi ipocrizia ce i-a caracterizat pe cehoslovaci at├óta timp sub regimul comunist:ÔÇ×noi to╚Ťi ne-am obi╚Önuit cu un sistem totalitar ╚Öi l-am luat ca atare, tocmai prin aceasta men╚Ťin├óndu-l ├«n func╚Ťiune. Altfel spus, cu to╚Ťii suntem ÔÇô de╚Öi, evident, fiecare ├«n felul s─âu ÔÇô r─âspunz─âtori de mersul ma╚Öin─âriei totalitare, cu to╚Ťii suntem ÔÇô totodat─â ÔÇô ╚Öi creatorii s─âi.ÔÇŁ De aceea, Havel consider─â c─â primii pa╚Öi ├«n procesul de tranzi╚Ťie trebuie s─â fie recuperarea sinelui, redescoperirea rela╚Ťiilor interumane ╚Öi asumarea trecutului comunist. ├Än consecin╚Ť─â, consider─âm c─â Stelian T─ânase avea foarte mare dreptate c├ónd spunea c─â ÔÇ×Nic─âieri ca la Praga revolu╚Ťia nu a avut aceast─â ├«nc─ârc─âtur─â umanist─â, aceast─â ├«ncercare aproape exasperat─â de a reface nu numai substan╚Ťa material─â a unei societ─â╚Ťi, ci ╚Öi spiritul ei.ÔÇŁ

Bibliografie

*** Arhiva Libert─â╚Ťii, 2011Brown J.F., Surge to freedom. The end of communist rule in a Europe, Duke University Press, 1991Fontaine Andre, Istoria R─âzboiului Rece, Bucure╚Öti, Editura Militar─â, 1992-1994, vol. 1-2Gaddis John Lewis, R─âzboiul Rece, Bucure╚Öti, Rao, 2009Garton Ash Timothy, Foloasele prigoanei:eseuri despre destinul Europei Centrale ╚Öi de Est, Bucure╚Öti, Editura Funda╚Ťiei Culturale Rom├óne, 1997Kramer Mark, The Soviet Union and the 1956 crises in Hungary and Polan:reassessments and new findings, ├«n ÔÇ×Journal of contemporary historyÔÇŁ, vol. 33., nr. 2, p. 163-215Okey Robin, The demise of communist East Europe, Londra, Ed. Arnold, 2004Pop Adrian, Originile ╚Öi tipologia revolu╚Ťiilor est-europene, Bucure╚Öti, Editura Enciclopedic─â, 2010Retegan Mihai, 1989. Principiul dominoului. Pr─âbu╚Öirea regimurilor comuniste europene, Bucure╚Öti, Editura Funda╚Ťiei Culturale Rom├óne, 2000Rothschild Joseph, ├Äntoarcerea la diversitate. Istoria politic─â a Europei Centrale ╚Öi de Est dup─â Al doilea R─âzboi Mondial, Bucure╚Öti, Editura Antet, 1997Soulet Jean Fran├žois, Istoria comparat─â a statelor comuniste din 1945 p├ón─â ├«n zilele noastre, Ia╚Öi, Polirom, 1998Soulet Jean Fran├žois, Istoria Europei de Est:de la al doilea r─âzboi mondial p├ón─â ├«n prezent, Ia╚Öi, Polirom, 2008Staar Richard F., Communist regimes in Eastern Europe, ed. a IV-a, Hoover Institution Press, 1984T─ânase Stelian, Istoria c─âderii regimurilor comuniste:miracolul revolu╚Ťiei, Bucure╚Öti, Humanitas, 2009White Stephen, Communism and its collapse, Routledge, 2001