Ceferiada lui Carol al II lea din 10 iunie 1939 jpeg

Ceferiada lui Carol al II-lea din 10 iunie 1939

Acum 75 de ani, C─âile Ferate Rom├óne au organizat o ampl─â manifestare pentru a marca evenimentul fondator al transportului feroviar din ┼úara noastr─â ÔÇô inaugurarea (├«n 1869) a liniei Bucure┼čti-Giurgiu.

Desf─â┼čurat─â sub patronajul lui Carol al II-lea, ac┼úiunea a fost un excelent prilej pentru a sublinia rolul monarhiei ├«n dezvoltarea ┼ú─ârii, dar ┼či statutul de vedet─â a c─âilor ferate definite drept motor al economiei primei perioade a moderniz─ârii noastre.

Imaginea CFR-ului ┼či importan┼úa sa social─â au fost, de-a lungul timpului, obiectul a numeroase manifest─âri prilejuite de diverse ocazii. Una dintre primele manifest─âri de acest gen a fost creionat─â la Expozi┼úia Jubiliar─â din 1906, c├ónd CFR au ocupat un pavilion ├«ntreg cu machete, fotografii ale realiz─ârilor sale, dar, de departe, cel mai semnificativ eveniment este cel al anului 1939, c├ónd imaginea c─âilor ferate a fost hiperbolizat─â, cu ocazia serb─ârii a 70 de ani de la inaugurarea primei linii ferate construite de stat-linia Bucure┼čti-Giurgiu. Dac─â Homer ┼či-a intitulat relatarea sa privind r─âzboiul troian, , Iliada", ei bine, societatea rom├óneasc─â a anului 1939 a tr─âit CEFERIADA, o celebrare care fusese proiectat─â s─â dureze, ca ├«n basme, trei zile ┼či trei nop┼úi dar, la cererea publicului s-a prelungit ├«nc─â dou─â s─âpt─âm├óni.

2 135 jpg jpeg

Martorul ocular al acestei epopei a fost , , Revista CFR", care în numărul aniversar aprilie-septembrie 1939, a descris elogios evenimentul:

ÔÇ×├Än dorin┼úa de a da acestei s─ârb─âtoriri o ├«nsemnare c─ârtur─âreasc─â ┼či documentar─â precum ┼či tuturor statului, poporului un prilej de desf─âtare ┼či de cunoa┼čtere a rostului ad├ónc pe care drumul de fier ├«l are ├«n via┼úa fiec─âruia dintre noi, ├«nf─â┼úi┼č─âm ├«ntr-o ram─â s─ârb─âtoreasc─â, ├«nf─âptuirile sale tehnice ├«n desf─â┼čurarea gr─âbit─â a veacului, dela ├«nt├óile lor ├«nceputuri p├ón─â la des─âv├ór┼čirile timpului de aziÔÇŽ din cadrele diagramelor, r─âsare unul ┼či acela┼č crez:acel al muncei nesf├ór┼čite ┼či ordonate pe care o armat─â de optzeci ┼či ┼čase de mii de oameni o duce zi cu zi pentru prop─â┼čirea celei dint├ói Administra┼úii a ┼ó─ârii noastre. Acesta este deci rostul s─ârb─âtoarei C─âilor Ferate Rom├óne:├«mpreunarea trecutului de acum ┼čapte decenii cu ├«nf─âptuirile vremurilor de ast─âzi, pentru ca din al─âturarea lor, s─â se ├«ntrevad─â timpurile pe cari ni le va h─âr─âzi viitorulÔÇŁ

S─ârb─âtorile Ceferiadei s-au desf─â┼čurat pe stadionul CFR din Giule┼čti. Deschiderea a avut loc la 10 iunie 1939, ├«n prezen┼úa regelui Carol al II-lea, a voievodului Mihai, a prin┼úului Paul al Greciei, a guvernului, corpului diplomatic, pe un stadion cu 25.000 de spectatori. Retorica oficial─â l-a elogiat pe regele Carol I ├«ntemeietorul c─âilor ferate ┼či nu a uitat nici de grija regelui Carol al II-lea fa┼ú─â de ceferi┼čti.

Tot cu aceast─â ocazie, Direc┼úia Po┼čtelor a emis ┼čase timbre aniversare av├ónd ca tematic─â activitatea c─âilor ferate, iar pe 11 iunie 1939, programul manifest─ârilor a g─âzduit un concert ├«n onoarea Ceferiadei. Care alegorice ale CFR-ului, parade comparabile doar cu cele ale armatei, aliment├ónd imaginarul colectiv, au indus ├«nc─â o dat─â ideea importan┼úei acestui segment economic ┼či social.

La aceast─â re┼úet─â s-au ad─âugat, desigur, ┼či discursuri elogioase vorbind de ├«nt├óiul c─âl─âtor al ┼ú─ârii-Carol I-├«ntemeietorul c─âilor ferate, neuit├ónd nici pe regele Carol al II-lea sau viitorul ┼ú─ârii:

ÔÇ×Sire, Asigur─âm pe Majestatea Voastr─â c─â toate aceste m├óndre tradi┼úii se p─âstreaz─â cu sfin┼úenie, a┼ča cum o dovedesc lucr─ârile care, sub Domnia Majest─â┼úii Voastre, au ├«nzestrat ┼úara, ├«n ani de mari greut─â┼úi, cu o re┼úea de 350 Km de construc┼úii noi de cale ferat─â ÔÇŽ La calea ferat─â ÔÇŽ aceast─â organizare se sprijin─â pe devotamentul ┼či disciplina neclintit─â a unui personal care a r─âspuns la toate chem─ârile ┼ó─ârii, cu o energie nedesmin┼úit─â ┼či cu un des─âv├ór┼čit elan patriotic. Tinerele vl─âstare, grupate ├«n ┼čcoli ┼či organiza┼úiuni de educa┼úie patriotic─â ┼či de preg─âtire profesional─â, reprezint─â chez─â┼čia zilei de m├óine a acelora care urmeaz─â aceea┼či meserie ca a p─ârin┼úilor lorÔÇŽÔÇť

Eroism, devotament, sacrificiu, elan patriotic sunt termeni pe care ├«i vom re├«nt├ólni la un deceniu distan┼ú─â ├«n noul limbaj al propagandei Partidului Comunist. Aceste cuvinte semnificau doar esen┼úa spiritului ceferist al epocii. Ele ar─âtau aportul feroviarilor la dezvoltarea sentimentului de m├óndrie na┼úional─â:├«ntre 1870-1900 spiritul creator al poporului rom├ón se leag─â de construc┼úia c─âilor ferate de c─âtre inginerii rom├óni, de podurile care sunt traversate de calea ferat─â-corolarul fiind podul de la Cernavod─â construit de Anghel Saligny, iar ├«n perioada interbelic─â locomotivele, vagoanele ┼či automotoarele realizate la Re┼či┼úa, Arad sau la Uzinele Malaxa sunt modele ale capacit─â┼úilor creatoare ale tehnicienilor rom├óni. C─âile ferate erau importante!

Ceferiada, o adev─ârat─â parad─â, comparabil─â cu cele organizate de 1 Mai sau 23 August ├«n vremurile comuniste, a fost, evident, rod al imaginarului societ─â┼úii rom├óne┼čti a anului 1939:credin┼úa ├«n calea ferat─â ┼či rolul acesteia de motor al economiei rom├óne┼čti, admira┼úia f─âr─â margini pentru institu┼úia cea mai bine organizat─â ÔÇô a doua armat─â a ┼ú─ârii ┼či, nu ├«n ultimul r├ónd, a fost o manifestare pentru a sublinia rolul regalit─â┼úii ├«n progresul ┼ú─ârii.

3 94 jpg jpeg

Muzeul lui Carol al II-lea ┼či al lui Gheorghiu-Dej

Cu aceast─â ocazie a Ceferiadei, ├«n zona Giule┼čti-Grant s-a organizat un parc de vehicule feroviare care a constituit nucleul muzeului deschis atunci, ├«n 1939 (muzeu care ast─âzi aniverseaz─â 75 de ani-vezi aici programul activit─â┼úilor). Evident c─â acest muzeu ┼či inventarul s─âu serveau credin┼úa ├«n progresul ┼či prosperitatea Rom├óniei Mari condus─â de regele Carol al II-lea.

Bombardamentele anului 1944, executate asupra complexului feroviar al G─ârii de Nord, au distrus, pur ┼či simplu, cea mai mare parte a muzeului, cu aceast─â ocazie disp─âr├ónd material rulant-locomotive care se confundau cu istoria tehnicii feroviare. Muzeul a fost redeschis pe 1 mai 1953, ├«ntr-o loca┼úie nou─â, unde func┼úioneaz─â ┼či ast─âzi. La inaugurare a fost prezent ┼či Gheorghiu-Dej, ceferistul devenit lider al statului. ├Än 1966, muzeul a fost ├«nchis pentru reorganizare, probabil Ceau┼čescu a ├«ncercat s─â minimalizeze tot ceea ce ┼úinea de sectorul feroviar, pentru a lovi, ┼či ├«n acest fel, ├«n predecesorul s─âu, puternic legitimat de aura ilegalist─â, pe care Ceau┼čescu nu o avea. A fost redeschis ├«n 1969, cu ocazia centenarului liniei Bucure┼čti-Giurgiu.

Ast─âzi, muzeul CFR din Bucure┼čti (vezi ┼či articolul din Historia) este ├«n opinia noastr─â, muzeul cu cel mai mare poten┼úial de cre┼čtere ┼či dezvoltare dintre muzeele capitalei. Condi┼úia major─â:alocarea unor sume pentru a crea un parc feroviar compus din locomotivele care au f─âcut istorie.

Sursa:www.adevarul.ro

Acum 75 de ani, C─âile Ferate Rom├óne au organizat o ampl─â manifestare pentru a marca evenimentul fondator al transportului feroviar din ┼úara noastr─â ÔÇô inaugurarea (├«n 1869) a liniei Bucure┼čti-Giurgiu. De acelasi autor Nevasta ┼čefului de gar─â s-a ├«ndr─âgostit de-un c─âl─âtorÔÇŽ Desf─â┼čurat─â sub patronajul lui Carol al II-lea, ac┼úiunea a fost un excelent prilej pentru a sublinia rolul monarhiei ├«n dezvoltarea ┼ú─ârii, dar ┼či statutul de vedet─â a c─âilor ferate definite drept motor al economiei primei perioade a moderniz─ârii noastre. Imaginea CFR-ului ┼či importan┼úa sa social─â au fost, de-a lungul timpului, obiectul a numeroase manifest─âri prilejuite de diverse ocazii. Una dintre primele manifest─âri de acest gen a fost creionat─â la Expozi┼úia Jubiliar─â din 1906, c├ónd CFR au ocupat un pavilion ├«ntreg cu machete, fotografii ale realiz─ârilor sale, dar, de departe, cel mai semnificativ eveniment este cel al anului 1939, c├ónd imaginea c─âilor ferate a fost hiperbolizat─â, cu ocazia serb─ârii a 70 de ani de la inaugurarea primei linii ferate construite de stat-linia Bucure┼čti-Giurgiu. Dac─â Homer ┼či-a intitulat relatarea sa privind r─âzboiul troian, , Iliada", ei bine, societatea rom├óneasc─â a anului 1939 a tr─âit CEFERIADA, o celebrare care fusese proiectat─â s─â dureze, ca ├«n basme, trei zile ┼či trei nop┼úi dar, la cererea publicului s-a prelungit ├«nc─â dou─â s─âpt─âm├óni. Martorul ocular al acestei epopei a fost , , Revista CFR", care ├«n num─ârul aniversar aprilie-septembrie 1939, a descris elogios evenimentul:, , ├Än dorin┼úa de a da acestei s─ârb─âtoriri o ├«nsemnare c─ârtur─âreasc─â ┼či documentar─â precum ┼či tuturor statului, poporului un prilej de desf─âtare ┼či de cunoa┼čtere a rostului ad├ónc pe care drumul de fier ├«l are ├«n via┼úa fiec─âruia dintre noi, ├«nf─â┼úi┼č─âm ├«ntr-o ram─â s─ârb─âtoreasc─â, ├«nf─âptuirile sale tehnice ├«n desf─â┼čurarea gr─âbit─â a veacului, dela ├«nt├óile lor ├«nceputuri p├ón─â la des─âv├ór┼čirile timpului de aziÔÇŽ din cadrele diagramelor, r─âsare unul ┼či acela┼č crez:acel al muncei nesf├ór┼čite ┼či ordonate pe care o armat─â de optzeci ┼či ┼čase de mii de oameni o duce zi cu zi pentru prop─â┼čirea celei dint├ói Administra┼úii a ┼ó─ârii noastre. Acesta este deci rostul s─ârb─âtoarei C─âilor Ferate Rom├óne:├«mpreunarea trecutului de acum ┼čapte decenii cu ├«nf─âptuirile vremurilor de ast─âzi, pentru ca din al─âturarea lor, s─â se ├«ntrevad─â timpurile pe cari ni le va h─âr─âzi viitorul ÔÇśÔÇÖ S─ârb─âtorile Ceferiadei s-au desf─â┼čurat pe stadionul CFR din Giule┼čti. Deschiderea a avut loc la 10 iunie 1939, ├«n prezen┼úa regelui Carol al II-lea, a voievodului Mihai, a prin┼úului Paul al Greciei, a guvernului, corpului diplomatic, pe un stadion cu 25.000 de spectatori. Retorica oficial─â l-a elogiat pe regele Carol I ├«ntemeietorul c─âilor ferate ┼či nu a uitat nici de grija regelui Carol al II-lea fa┼ú─â de ceferi┼čti. Tot cu aceast─â ocazie, Direc┼úia Po┼čtelor a emis ┼čase timbre aniversare av├ónd ca tematic─â activitatea c─âilor ferate, iar pe 11 iunie 1939, programul manifest─ârilor a g─âzduit un concert ├«n onoarea Ceferiadei. Care alegorice ale CFR-ului, parade comparabile doar cu cele ale armatei, aliment├ónd imaginarul colectiv, au indus ├«nc─â o dat─â ideea importan┼úei acestui segment economic ┼či social. La aceast─â re┼úet─â s-au ad─âugat, desigur, ┼či discursuri elogioase vorbind de ├«nt├óiul c─âl─âtor al ┼ú─ârii-Carol I-├«ntemeietorul c─âilor ferate, neuit├ónd nici pe regele Carol al II-lea sau viitorul ┼ú─ârii:ÔÇ×Sire, Asigur─âm pe Majestatea Voastr─â c─â toate aceste m├óndre tradi┼úii se p─âstreaz─â cu sfin┼úenie, a┼ča cum o dovedesc lucr─ârile care, sub Domnia Majest─â┼úii Voastre, au ├«nzestrat ┼úara, ├«n ani de mari greut─â┼úi, cu o re┼úea de 350 Km de construc┼úii noi de cale ferat─â ÔÇŽ La calea ferat─â ÔÇŽ aceast─â organizare se sprijin─â pe devotamentul ┼či disciplina neclintit─â a unui personal care a r─âspuns la toate chem─ârile ┼ó─ârii, cu o energie nedesmin┼úit─â ┼či cu un des─âv├ór┼čit elan patriotic. Tinerele vl─âstare, grupate ├«n ┼čcoli ┼či organiza┼úiuni de educa┼úie patriotic─â ┼či de preg─âtire profesional─â, reprezint─â chez─â┼čia zilei de m├óine a acelora care urmeaz─â aceea┼či meserie ca a p─ârin┼úilor lorÔÇŽÔÇť Eroism, devotament, sacrificiu, elan patriotic sunt termeni pe care ├«i vom re├«nt├ólni la un deceniu distan┼ú─â ├«n noul limbaj al propagandei Partidului Comunist. Aceste cuvinte semnificau doar esen┼úa spiritului ceferist al epocii. Ele ar─âtau aportul feroviarilor la dezvoltarea sentimentului de m├óndrie na┼úional─â:├«ntre 1870-1900 spiritul creator al poporului rom├ón se leag─â de construc┼úia c─âilor ferate de c─âtre inginerii rom├óni, de podurile care sunt traversate de calea ferat─â-corolarul fiind podul de la Cernavod─â construit de Anghel Saligny, iar ├«n perioada interbelic─â locomotivele, vagoanele ┼či automotoarele realizate la Re┼či┼úa, Arad sau la Uzinele Malaxa sunt modele ale capacit─â┼úilor creatoare ale tehnicienilor rom├óni. C─âile ferate erau importante! Ceferiada, o adev─ârat─â parad─â, comparabil─â cu cele organizate de 1 Mai sau 23 August ├«n vremurile comuniste, a fost, evident, rod al imaginarului societ─â┼úii rom├óne┼čti a anului 1939:credin┼úa ├«n calea ferat─â ┼či rolul acesteia de motor al economiei rom├óne┼čti, admira┼úia f─âr─â margini pentru institu┼úia cea mai bine organizat─â ÔÇô a doua armat─â a ┼ú─ârii ┼či, nu ├«n ultimul r├ónd, a fost o manifestare pentru a sublinia rolul regalit─â┼úii ├«n progresul ┼ú─ârii. Muzeul lui Carol al II-lea ┼či al lui Gheorghiu-Dej Cu aceast─â ocazie a Ceferiadei, ├«n zona Giule┼čti-Grant s-a organizat un parc de vehicule feroviare care a constituit nucleul muzeului deschis atunci, ├«n 1939 (muzeu care ast─âzi aniverseaz─â 75 de ani-vezi aici programul activit─â┼úilor). Evident c─â acest muzeu ┼či inventarul s─âu serveau credin┼úa ├«n progresul ┼či prosperitatea Rom├óniei Mari condus─â de regele Carol al II-lea. Bombardamentele anului 1944, executate asupra complexului feroviar al G─ârii de Nord, au distrus, pur ┼či simplu, cea mai mare parte a muzeului, cu aceast─â ocazie disp─âr├ónd material rulant-locomotive care se confundau cu istoria tehnicii feroviare. Muzeul a fost redeschis pe 1 mai 1953, ├«ntr-o loca┼úie nou─â, unde func┼úioneaz─â ┼či ast─âzi. La inaugurare a fost prezent ┼či Gheorghiu-Dej, ceferistul devenit lider al statului. ├Än 1966, muzeul a fost ├«nchis pentru reorganizare, probabil Ceau┼čescu a ├«ncercat s─â minimalizeze tot ceea ce ┼úinea de sectorul feroviar, pentru a lovi, ┼či ├«n acest fel, ├«n predecesorul s─âu, puternic legitimat de aura ilegalist─â, pe care Ceau┼čescu nu o avea. A fost redeschis ├«n 1969, cu ocazia centenarului liniei Bucure┼čti-Giurgiu. Ast─âzi, muzeul CFR din Bucure┼čti (vezi ┼či articolul din Historia) este ├«n opinia noastr─â, muzeul cu cel mai mare poten┼úial de cre┼čtere ┼či dezvoltare dintre muzeele capitalei. Condi┼úia major─â:alocarea unor sume pentru a crea un parc feroviar compus din locomotivele care au f─âcut istorie.

Citeste mai mult:

Acum 75 de ani, C─âile Ferate Rom├óne au organizat o ampl─â manifestare pentru a marca evenimentul fondator al transportului feroviar din ┼úara noastr─â ÔÇô inaugurarea (├«n 1869) a liniei Bucure┼čti-Giurgiu. De acelasi autor Nevasta ┼čefului de gar─â s-a ├«ndr─âgostit de-un c─âl─âtorÔÇŽ Desf─â┼čurat─â sub patronajul lui Carol al II-lea, ac┼úiunea a fost un excelent prilej pentru a sublinia rolul monarhiei ├«n dezvoltarea ┼ú─ârii, dar ┼či statutul de vedet─â a c─âilor ferate definite drept motor al economiei primei perioade a moderniz─ârii noastre. Imaginea CFR-ului ┼či importan┼úa sa social─â au fost, de-a lungul timpului, obiectul a numeroase manifest─âri prilejuite de diverse ocazii. Una dintre primele manifest─âri de acest gen a fost creionat─â la Expozi┼úia Jubiliar─â din 1906, c├ónd CFR au ocupat un pavilion ├«ntreg cu machete, fotografii ale realiz─ârilor sale, dar, de departe, cel mai semnificativ eveniment este cel al anului 1939, c├ónd imaginea c─âilor ferate a fost hiperbolizat─â, cu ocazia serb─ârii a 70 de ani de la inaugurarea primei linii ferate construite de stat-linia Bucure┼čti-Giurgiu. Dac─â Homer ┼či-a intitulat relatarea sa privind r─âzboiul troian, , Iliada", ei bine, societatea rom├óneasc─â a anului 1939 a tr─âit CEFERIADA, o celebrare care fusese proiectat─â s─â dureze, ca ├«n basme, trei zile ┼či trei nop┼úi dar, la cererea publicului s-a prelungit ├«nc─â dou─â s─âpt─âm├óni. Martorul ocular al acestei epopei a fost , , Revista CFR", care ├«n num─ârul aniversar aprilie-septembrie 1939, a descris elogios evenimentul:, , ├Än dorin┼úa de a da acestei s─ârb─âtoriri o ├«nsemnare c─ârtur─âreasc─â ┼či documentar─â precum ┼či tuturor statului, poporului un prilej de desf─âtare ┼či de cunoa┼čtere a rostului ad├ónc pe care drumul de fier ├«l are ├«n via┼úa fiec─âruia dintre noi, ├«nf─â┼úi┼č─âm ├«ntr-o ram─â s─ârb─âtoreasc─â, ├«nf─âptuirile sale tehnice ├«n desf─â┼čurarea gr─âbit─â a veacului, dela ├«nt├óile lor ├«nceputuri p├ón─â la des─âv├ór┼čirile timpului de aziÔÇŽ din cadrele diagramelor, r─âsare unul ┼či acela┼č crez:acel al muncei nesf├ór┼čite ┼či ordonate pe care o armat─â de optzeci ┼či ┼čase de mii de oameni o duce zi cu zi pentru prop─â┼čirea celei dint├ói Administra┼úii a ┼ó─ârii noastre. Acesta este deci rostul s─ârb─âtoarei C─âilor Ferate Rom├óne:├«mpreunarea trecutului de acum ┼čapte decenii cu ├«nf─âptuirile vremurilor de ast─âzi, pentru ca din al─âturarea lor, s─â se ├«ntrevad─â timpurile pe cari ni le va h─âr─âzi viitorul ÔÇśÔÇÖ S─ârb─âtorile Ceferiadei s-au desf─â┼čurat pe stadionul CFR din Giule┼čti. Deschiderea a avut loc la 10 iunie 1939, ├«n prezen┼úa regelui Carol al II-lea, a voievodului Mihai, a prin┼úului Paul al Greciei, a guvernului, corpului diplomatic, pe un stadion cu 25.000 de spectatori. Retorica oficial─â l-a elogiat pe regele Carol I ├«ntemeietorul c─âilor ferate ┼či nu a uitat nici de grija regelui Carol al II-lea fa┼ú─â de ceferi┼čti. Tot cu aceast─â ocazie, Direc┼úia Po┼čtelor a emis ┼čase timbre aniversare av├ónd ca tematic─â activitatea c─âilor ferate, iar pe 11 iunie 1939, programul manifest─ârilor a g─âzduit un concert ├«n onoarea Ceferiadei. Care alegorice ale CFR-ului, parade comparabile doar cu cele ale armatei, aliment├ónd imaginarul colectiv, au indus ├«nc─â o dat─â ideea importan┼úei acestui segment economic ┼či social. La aceast─â re┼úet─â s-au ad─âugat, desigur, ┼či discursuri elogioase vorbind de ├«nt├óiul c─âl─âtor al ┼ú─ârii-Carol I-├«ntemeietorul c─âilor ferate, neuit├ónd nici pe regele Carol al II-lea sau viitorul ┼ú─ârii:ÔÇ×Sire, Asigur─âm pe Majestatea Voastr─â c─â toate aceste m├óndre tradi┼úii se p─âstreaz─â cu sfin┼úenie, a┼ča cum o dovedesc lucr─ârile care, sub Domnia Majest─â┼úii Voastre, au ├«nzestrat ┼úara, ├«n ani de mari greut─â┼úi, cu o re┼úea de 350 Km de construc┼úii noi de cale ferat─â ÔÇŽ La calea ferat─â ÔÇŽ aceast─â organizare se sprijin─â pe devotamentul ┼či disciplina neclintit─â a unui personal care a r─âspuns la toate chem─ârile ┼ó─ârii, cu o energie nedesmin┼úit─â ┼či cu un des─âv├ór┼čit elan patriotic. Tinerele vl─âstare, grupate ├«n ┼čcoli ┼či organiza┼úiuni de educa┼úie patriotic─â ┼či de preg─âtire profesional─â, reprezint─â chez─â┼čia zilei de m├óine a acelora care urmeaz─â aceea┼či meserie ca a p─ârin┼úilor lorÔÇŽÔÇť Eroism, devotament, sacrificiu, elan patriotic sunt termeni pe care ├«i vom re├«nt├ólni la un deceniu distan┼ú─â ├«n noul limbaj al propagandei Partidului Comunist. Aceste cuvinte semnificau doar esen┼úa spiritului ceferist al epocii. Ele ar─âtau aportul feroviarilor la dezvoltarea sentimentului de m├óndrie na┼úional─â:├«ntre 1870-1900 spiritul creator al poporului rom├ón se leag─â de construc┼úia c─âilor ferate de c─âtre inginerii rom├óni, de podurile care sunt traversate de calea ferat─â-corolarul fiind podul de la Cernavod─â construit de Anghel Saligny, iar ├«n perioada interbelic─â locomotivele, vagoanele ┼či automotoarele realizate la Re┼či┼úa, Arad sau la Uzinele Malaxa sunt modele ale capacit─â┼úilor creatoare ale tehnicienilor rom├óni. C─âile ferate erau importante! Ceferiada, o adev─ârat─â parad─â, comparabil─â cu cele organizate de 1 Mai sau 23 August ├«n vremurile comuniste, a fost, evident, rod al imaginarului societ─â┼úii rom├óne┼čti a anului 1939:credin┼úa ├«n calea ferat─â ┼či rolul acesteia de motor al economiei rom├óne┼čti, admira┼úia f─âr─â margini pentru institu┼úia cea mai bine organizat─â ÔÇô a doua armat─â a ┼ú─ârii ┼či, nu ├«n ultimul r├ónd, a fost o manifestare pentru a sublinia rolul regalit─â┼úii ├«n progresul ┼ú─ârii. Muzeul lui Carol al II-lea ┼či al lui Gheorghiu-Dej Cu aceast─â ocazie a Ceferiadei, ├«n zona Giule┼čti-Grant s-a organizat un parc de vehicule feroviare care a constituit nucleul muzeului deschis atunci, ├«n 1939 (muzeu care ast─âzi aniverseaz─â 75 de ani-vezi aici programul activit─â┼úilor). Evident c─â acest muzeu ┼či inventarul s─âu serveau credin┼úa ├«n progresul ┼či prosperitatea Rom├óniei Mari condus─â de regele Carol al II-lea. Bombardamentele anului 1944, executate asupra complexului feroviar al G─ârii de Nord, au distrus, pur ┼či simplu, cea mai mare parte a muzeului, cu aceast─â ocazie disp─âr├ónd material rulant-locomotive care se confundau cu istoria tehnicii feroviare. Muzeul a fost redeschis pe 1 mai 1953, ├«ntr-o loca┼úie nou─â, unde func┼úioneaz─â ┼či ast─âzi. La inaugurare a fost prezent ┼či Gheorghiu-Dej, ceferistul devenit lider al statului. ├Än 1966, muzeul a fost ├«nchis pentru reorganizare, probabil Ceau┼čescu a ├«ncercat s─â minimalizeze tot ceea ce ┼úinea de sectorul feroviar, pentru a lovi, ┼či ├«n acest fel, ├«n predecesorul s─âu, puternic legitimat de aura ilegalist─â, pe care Ceau┼čescu nu o avea. A fost redeschis ├«n 1969, cu ocazia centenarului liniei Bucure┼čti-Giurgiu. Ast─âzi, muzeul CFR din Bucure┼čti (vezi ┼či articolul din Historia) este ├«n opinia noastr─â, muzeul cu cel mai mare poten┼úial de cre┼čtere ┼či dezvoltare dintre muzeele capitalei. Condi┼úia major─â:alocarea unor sume pentru a crea un parc feroviar compus din locomotivele care au f─âcut istorie.