Ce nu ┼čtim despre pre┼čedin┼úii americani Roosevelt, Kennedy, Reagan jpeg

Ce nu ┼čtim despre pre┼čedin┼úii americani Roosevelt, Kennedy, Reagan

Dintre liderii sovietici, cu excep┼úia notabil─â a lui Lenin, prea pu┼úini au avut, c├ót de c├ót, harul comunic─ârii ├«n public. B├óta terorii proletare le era ├«ndeob┼čte suficient─â. La pre┼čedin┼úii americani a fost mereu invers:dac─â nu ┼čtiau s─â vorbeasc─â oamenilor nu aveau ce c─âuta la Casa Alb─â. C├ó┼úiva ├«ns─â au ├«mpins performan┼úa comunic─ârii dincolo de adev─âr, conving├ónd asupra unei imagini personale opuse realit─â┼úii. Iat─â, ├«n cele ce urmeaz─â, c├óteva profile de personaj:Franklin Delano Roosevelt, J.F. Kennedy, Ronald Reagan.

Stop-cadru:Franklin Roosevelt ┼či chat-urile sale, la gura sobei

La 12 martie 1933, proasp─ât instaurat ├«n Biroul oval de la Casa Alb─â, pre┼čedintele democrat Franklin Delano Roosevelt s-a adresat pentru prima dat─â prin radio americanilor, deschiz├ónd seria celor treizeci de ÔÇ×fireside chatsÔÇŁ ÔÇô discu┼úii la gura sobei, prin care a explicat pe un ton p─ârintesc cet─â┼úeanului american politica sa ├«n cele mai arz─âtoare subiecte ale momentului, de la criza economic─â la r─âzboiul mondial. Textele, citite cu mult calm ┼či familiaritate de aristocraticul pre┼čedinte, au fost concepute de consilierii s─âi politici ┼či pentru a fi apoi stilizate, ├«n scopul ob┼úinerii unui impact maxim asupra publicului ascult─âtor, de c─âtre dramaturgul Robert Sherwood.

 ├Än acest fel, printr-o retoric─â persuasiv─â inovativ─â ├«n raport cu spiritul epocii, Roosevelt a reu┼čit s─â remodeleze rela┼úia dintre pre┼čedinte ┼či cet─â┼úeanul american, ├«n sensul c─â omul de pe strad─â s-a sim┼úit mai aproape de liderul suprem;aceasta, cu pre┼úul ancor─ârii sale, poate subcon┼čtiente, la proiectele ┼či linia politic─â a administra┼úiei de la Casa Alb─â. Rezultatele au fost uimitoare:dup─â 1932, Roosevelt a c├ó┼čtigat ├«n continuare alegerile preziden┼úiale din 1936, 1940 ┼či chiar pe cele din noiembrie 1944, atunci c├ónd ├«nfr├óngerea Germaniei naziste nu era ├«nc─â iminent─â, iar a Japoniei nici at├ót, ├«n timp ce pierderile umane americane erau considerabile pe ambele fronturi. Abia succesorul s─âu, Harry Truman, a fost cel care a introdus legea care limita la dou─â mandatele locatarului de la Casa Alb─â.

Book Historia 132 mic 54a jpg jpeg

O infirmitate ascunsă abil:în realitate, Roosevelt era ţintuit într-un scaun cu rotile

Pre┼čedintele F.D. Roosevelt, unul dintre cei mai influen┼úi ┼či longevivi lideri ai secolului XX, a ┼čtiut nu numai s─â comunice foarte conving─âtor cu poporul american, dar ┼či-a disimulat la fel de abil realele sale handicapuri fizice, ├«mpreun─â cu adev─âratele inten┼úii politice. Din zecile de mii de fotografii ┼či filme de epoc─â cu Roosevelt p─âstrate ├«n arhive, cele care ├«l ├«nf─â┼úi┼čeaz─â ├«n scaunul pe rotile ├«n care era ┼úintuit de la v├órsta de 39 de ani, dup─â contractarea unei poliomelite, sunt aproape inexistente. Jurnali┼čtii ┼či mogulii presei anilor ÔÇÖ30-ÔÇÖ40 erau mult mai condescenden┼úi cu oamenii politici dec├ót ├«n prezent;├«n plus, a existat o preocupare continu─â a lui Roosevelt ┼či a consilierilor s─âi pentru men┼úinerea unei imagini publice str─âlucitor-aristocratice a pre┼čedintelui democrat.

Ca atare, imaginea contemporan─â a pre┼čedintelui, destinat─â publicului american, soldatului de pe front ┼či du┼čmanilor, era aceea a unui b─ârbat puternic, ├«n┼úelept ┼či competent s─â conduc─â un r─âzboi, s─â ia decizii ├«n consecin┼ú─â ┼či s─â negocieze cu Stalin ┼či Churchill, ┼či nu a unui infirm, care, ├«n plus, suferea de hipertensiune (aceasta a atins, ├«n anumite momente, chiar ┼či valori de 24/13;a┼ča s-a ├«nt├ómplat, de pild─â, ├«n timpul conferin┼úei din Quebec cu Churchill, ├«n noiembrie 1944). Cu toate c─â r─âm├óne ┼či ast─âzi un subiect controversat, exist─â numeroase m─ârturii calificate care afirm─â c─â starea de s─ân─âtate a lui Roosevelt nu i-a afectat capacitatea de decizie ┼či negociere la conferin┼úa de la Ialta din februarie 1945, pu┼úin timp ├«nainte de moartea sa subit─â pe 12 aprilie.

Sintagma (neadev─ârat─â) cu care a c├ó┼čtigat alegerile:ÔÇ×B─âie┼úii vo┼čtri n-or s─â fie trimi┼či ├«n niciun r─âzboi str─âinÔÇŁ

S─â ne ├«ntoarcem ├«ns─â ┼či mai mult ├«n timp:con┼čtient c─â nu avea ┼čanse ├«n fa┼úa majoritarului curent izola┼úionist promovat de liderii de opinie populi┼čti, precum aviatorul Charles Lindbergh sau p─ârintele Charles Coughlin, Roosevelt a recurs la propagand─â curat─â ├«n campania sa pentru alegerile preziden┼úiale din noiembrie 1940, promi┼ú├ónd conving─âtor electoratului american c─â ÔÇ×B─âie┼úii vo┼čtri n-or s─â fie trimi┼či ├«n niciun r─âzboi str─âinÔÇŁ ÔÇô ceea ce s-a ├«nt├ómplat dup─â exact un an.

Book Historia 132 mic 52 jpg jpeg

Totu┼či, ├«n chat-ul s─âu radiofonic din 29 decembrie 1940, Roosevelt a f─âcut cunoscut opiniei publice americane viziunea sa privind SUA ca un ÔÇ×Arsenal al Democra┼úieiÔÇŁ, sintagm─â prin care ├«┼či sus┼úinea metaforic Legea Lend and Lease, de ├«mprumut ┼či ├«nchiriere, care-i permitea s─â contribuie substan┼úial la efortul de r─âzboi al Angliei asediate de Germania nazist─â. De fapt, ├«nc─â din septembire 1939, Roosevelt a avut o coresponden┼ú─â secret─â cu Churchill pe tema efortului conjugat euroatlantic ├«mpotriva lui Hitler, ├«n timp ce preg─âtea terenul viitoarelor sale decizii de angajare ├«n r─âzboi, explic├ónd izola┼úionistului popor american (84%) c─â Fran┼úa ┼či Marea Britanie reprezint─â ÔÇ×prima linie de ap─ârareÔÇŁ a Americii ├«mpotriva totalitarismului ┼či de aceea ele trebuie ajutate. Mai mult dec├ót at├ót, la doar c├óteva luni dup─â alegeri, ├«n iulie 1941, pre┼čedintele pacifist ├«i ordonase secretarului ap─âr─ârii Henry Stimson s─â ├«ntocmeasc─â un plan secret de mobilizare general─â pentru r─âzboi a Americii, Victory Program, care s─â permit─â atingerea unui maxim de efort economic ┼či uman ├«n 1943, prin trimiterea pe front ├«n str─âin─âtate a cinci milioane de solda┼úi americani. ├Än aceea┼či logic─â a disimul─ârii adev─âratei sale politici, Roosevelt a declarat non┼čalant presei americane dup─â ├«nt├ólnirea sa din august 1941 cu Churchill, ├«n Newfoundland, c├ónd a semnat ├«mpreun─â cu premierul britanic Carta Atlanticului, c─â ÔÇ×a avut un schimb interesant de idei, at├óta totÔÇŁ. Discursul lui Roosevelt din 8 decembrie 1941, a doua zi dup─â atacul japonez de la Pearl Harbour, a ├«nsemnat un alt triumf retoric, sintagma de ÔÇ×zi a infamieiÔÇŁ lansat─â atunci fiind reluat─â peste c├óteva decenii, cu la fel de mult succes, de urma┼čul s─âu republican, George W. Bush, imediat dup─â atacurile din 11 septembrie 2001.

Cel mai mare atu ┼či aliat al lui Kennedy:televiziunea

Cea mai mare performan┼ú─â a lui J.F. Kennedy ├«n materie de propagand─â este aceea c─â a reu┼čit, ├«n condi┼úiile unei democra┼úii liberale, s─â conving─â opinia public─â american─â ┼či interna┼úional─â pe toat─â durata vie┼úii sale (┼či ├«nc─â mult timp dup─â) asupra unei imagini personale ÔÇô vitalitate, dinamism, energie, puritate moral─â ┼či altruism social ÔÇô diametral opuse fa┼ú─â de realitatea dosarului s─âu medical ┼či moral. ├Äntre via┼úa real─â a omului ┼či pre┼čedintelui J.F. Kennedy ┼či cea oferit─â spre lectur─â ┼či vizionare publicului american a existat o foarte mare diferen┼ú─â. Nici americanii ┼či nici restul lumii nu au ┼čtiut despre gravele probleme de s─ân─âtate ale pre┼čedintelui:boala lui Addison, afec┼úiunile cronice ale coloanei vertebrale;dup─â cum n-au ┼čtiut nici despre tumultoasele sale aventuri extraconjugale (cu Marilyn Monroe, cu amanta de mafiot Judith Campbell, cu est-germana Ellen Rometsch) ┼či cu at├ót mai pu┼úin despre ezit─ârile ┼či sl─âbiciunile dovedite ├«n actul de conducere preziden┼úial─â mai ales ├«n primii doi ani ai mandatului s─âu.

Book Historia 132 mic 54 jpg jpeg

├Änc─â ├«nainte de a deveni pre┼čedinte, Kennedy a avut frecvente apari┼úii la televiziune, ├«n care ┼či-a promovat opiniile, dar mai ales telegenica sa imagine de t├ón─âr politician de Massachusetts;s─â lu─âm, de pild─â, emisiunea din show-ul Person to Personal lui Edward R. Murrow din 30 octombrie 1953, filmat─â ├«n apartamentul s─âu din Manhattan. Dar Kennedy a c├ó┼čtigat alegerile preziden┼úiale din 1960 folosindu-se ├«n primul r├ónd de televiziune, imaginea sa carismatic─â la confruntarea televizat─â cu contracandidatul s─âu, deja binecunoscutul Richard Nixon, dovedindu-se mult mai conving─âtoare dec├ót argumentele vicepre┼čedintelui republican ├«n func┼úie. Televiziunea, ca mediu preferat de comunicare, a fost pentru pre┼čedintele Kennedy ├«n anii ÔÇÖ60 ceea ce a fost radioul pentru F.D. Roosevelt ├«n anii ÔÇÖ30. ÔÇ×Kennedy a ┼čtiut mai bine ca orice om politic al vremii sale s─â se serveasc─â de mass-media ┼či ├«n special de televiziune. Pentru prima dat─â ├«n istoria Statelor Unite, sub pre┼čedin┼úia sa, televiziunea a fost invitat─â s─â petreac─â o zi ├«ntreag─â la Casa Alb─â pentru a filma tot ce se petrece acoloÔÇŁ. ├Än acest fel a fost lansat─â un fel mistic─â hollywoodian─â a familiei preziden┼úiale Kennedy. Tinere┼úea, vitalitatea, carisma noii familii preziden┼úiale erau mult peste tot ceea ce g─âzduise Casa Alb─â p├ón─â acel moment.

Mandatul lui Kennedy:o conferinţă de presă televizată la 16 zile

Niciun alt pre┼čedinte ├«naintea lui Kennedy nu a recurs la adres─âri sau conferin┼úe de pres─â ├«n direct la televiziune. ├Än decursul mandatului s─âu, ├«ntrerupt dramatic la 22 noiembrie 1963, pre┼čedintele Kennedy a ┼úinut 64 de conferin┼úe de pres─â, adic─â una la ┼čaisprezece zile, ceea ce i-a asigurat o vizibilitate uria┼č─â la nivelul popula┼úiei americane. Succesul editorial al c─âr┼úii sale ap─ârute ├«n 1956, Profiles in Courage(Profile ale curajului), despre fo┼čti senatori americani ce crezuser─â ├«n idealurile lor, a contribuit substan┼úial la cre┼čterea reputa┼úiei t├ón─ârului senator, viitor candidat democrat la pre┼čedin┼úia SUA.

Starea grav─â a s─ân─ât─â┼úii sale (Kennedy suferea de boala endocrin─â Addison ┼či de probleme chinuitor de dureroase ale coloanei vertebrale), ce a impus un tratament ┼či o medica┼úie care adesea i-au afectat grav puterea de judecat─â ┼či starea psihic─â (├«ndeosebi ├«n perioada deb─ârc─ârii e┼čuate a rebelilor cubanezi ├«n Golful Porcilor din aprilie 1961 ┼či a ├«nt├ólnirii cu Nichita Hru┼čciov la Viena, din iunie 1961), a fost ascuns─â cu des─âv├ór┼čire ┼či sistematic publicului american, at├ót ├«nainte de alegerile preziden┼úiale, c├ót ┼či ├«n timpul mandatului. ├Än schimb, sf─âtuit de numero┼či speciali┼čti ├«n comunicare ÔÇô Pierre Salinger a fost secretarul s─âu de pres─â ÔÇô, Kennedy a oferit masiv ┼či constant presei americane ┼či interna┼úionale imaginile seduc─âtoare ÔÇ×de familieÔÇŁ ale unui ÔÇ×b─ârbat t├ón─âr ┼či frumos, bogat ┼či inteligent, dinamic ┼či viguros, adulat de o familie unit─âÔÇŁ. Au fost evitate cli┼čeele vulgare ale m├óinilor str├ónse deasupra capului pentru a saluta mul┼úimea, p─âl─âria de cow-boy pentru atragerea electoratului din vest sau a ┼čepcii pentru sindicali┼čti ┼či a fost oferit─â ├«n premier─â imaginea unui lider destins, purt├ónd un pulover alb de tenis ┼či pantofi de sport.

Book Historia 132 mic 55 jpg jpeg

La toate acestea s-au adaugat imaginea sa de erou al celui de-Al Doilea R─âzboi Mondial (pe frontul din Pacific, ├«n insulele Solomon, ca locotenent comandant de vedet─â torpiloare), ce a f─âcut obiectul a nenum─ârate articole, studiile sale la Harvard, indiscutabila sa carism─â personal─â ┼či, nu ├«n ultimul r├ónd, farmecul cuceritor al so┼úiei sale Jacqueline, fost─â Bougier. Carisma lui Jacqueline a fost intens exploatat─â propagandistic nu numai la televiziune, dar ┼či ├«n filmul ÔÇ×C─âl─âtoria asiatic─â a lui Jacqueline KennedyÔÇŁ, produs ├«n 1962 de Agen┼úia de Informa┼úii a Statelor Unite (USIA) ┼či difuzat ├«n ├«ntreaga lume necomunist─â.

ÔÇ×Kennedy a colaborat la crearea propriului s─âu mitÔÇŁ

Deschiderile politicilor lui Kennedy ├«n domeniul drepturilor civile, precum ┼či cele referitoare la programul spa┼úial al SUA viz├ónd aselenizarea i-au atras nu numai sprijinul ┼či simpatia popula┼úiei numite ast─âzi afro-americane, dar ┼či entuziasmul americanului de r├ónd, c─âruia Jack ├«i deschisese o cale conving─âtoare de speran┼ú─â ┼či vis. Kennedy a fost ┼či autorul unor expresii memorabile, ce au f─âcut carier─â ├«ndeosebi dup─â asasinarea sa, acestea fiind citate adesea ├«n pres─â ┼či ├«n diverse alte contexte:ÔÇ×Nu ├«ntreba┼úi ce poate face ┼úara voastr─â pentru voi, ci mai degrab─â, ce pute┼úi face voi pentru ┼úar─âÔÇŁ, din discursul s─âu inaugural din 20 ianuarie 1961, sau ÔÇ×Ich bin ein Berliner!ÔÇŁ, din finalul speech-ului ┼úinut pe 26 iunie 1963, ├«n fa┼úa vest-berlinezilor asedia┼úi de tancurile sovietice.

Mitul lui Kennedy a ├«nceput s─â fie fisurat abia ├«n 1971, ├«n timpul pre┼čedin┼úiei rivalului s─âu Richard Nixon, atunci c├ónd ├«n ÔÇ×The New York TimesÔÇŁ ┼či ÔÇ×Washington PostÔÇŁ au ap─ârut dezv─âluiri despre R─âzboiul din Vietnam (subiectul la ordinea zilei), potrivit c─ârora Kennedy ar fi dus cu bun─â ┼čtiin┼ú─â un r─âzboi subversiv ├«n Vietnam, fiind la curent cu situa┼úia periculoas─â din Indochina, dar min┼úind poporul american.Ast─âzi se discut─â ├«n cu totul al┼úi termeni, mult mai reali┼čti, despre personalitatea ┼či pre┼čedin┼úia lui Kennedy, dec├ót ar fi fost posibil ├«n anii ÔÇÖ60. Chiar dac─â un ziar sau o televiziune american─â ar fi ├«ndr─âznit s─â arate atunci adev─ârul, a┼ča cum aprecia ┼či Ion Cristoiu ├«ntr-un comentariu de acum c├ó┼úiva ani, publicat tot ├«n ÔÇ×HistoriaÔÇŁ, mai mult ca sigur c─â acesta nu ar fi fost nici acceptat ┼či nici crezut de americani ┼či probabil c─â organul de pres─â respectiv ar fi dat faliment.

Principala arm─â de seduc┼úie a americanilor folosit─â de Kennedy, at├ót ├«n calitate de  congresmen, c├ót ┼či ca pre┼čedinte, a fost, a┼čadar, televiziunea. Datorit─â deosebitei sale telegenii, J.F.K. a reu┼čit adesea o imagine foarte diferit─â de realitate. ÔÇ×Dac─â este at├ót de greu la ora actual─â s─â se emit─â o judecat─â obiectiv─â asupra omului ┼či asupra pre┼čedintelui, acest lucru provine din faptul c─â, dincolo de toate controversele, Kennedy a devenit un mit. El a cristalizat dorin┼úele ┼či aspira┼úiile unui popor ├«ntreg;a fost simbolul unei genera┼úii care, f─âr─â ezitare a aderat la convingerile lui. (...) Kennedy a colaborat la crearea propriului s─âu mitÔÇŁ.

Ronald Reagan a promis că va demisiona dacă se va seniliza în timpul madatului

Lui Ronald Reagan i s-a spus ÔÇ×marele comunicatorÔÇŁ datorit─â talentului ┼či a experien┼úei sale actorice┼čti, care i-au permis s─â transmit─â cu o eficacitate mult mai mare dec├ót predecesorii s─âi la Casa Alb─â, Jimmy Carter, John Ford sau Richard Nixon, acele mesaje politice care i-au asigurat succesul ┼či posteritatea preziden┼úial─â.

Book Historia 132 mic 56a jpg jpeg

Reagan a avut o contribu┼úie substan┼úial─â la redactarea discursurilor sale, folosind elemente din retorica persuasiv─â a lui Franklin Roosevelt, dar ┼či din stilul specific R─âzboiului Rece practicat pe timpul lui Harry Truman. De┼či, spre deosebire de predecesorii s─âi, Reagan nu ┼či-a ascuns problemele de s─ân─âtate (inclusiv amenin┼úarea Alzheimer, cancerul de colon ┼či cel de prostat─â), f─âg─âduind c─â va demisiona dac─â se va seniliza ├«n timpul exercit─ârii mandatului, doar cei din cercul intim al pre┼čedintelui au ┼čtiut despre c├ót de grave erau problemele lui Reagan, multe fiind ├«nr─âut─â┼úite de atentatul nereu┼čit din 30 martie 1981.

Americanii nu au fost con┼čtien┼úi de ignoran┼úa sfid─âtoare, dar fermec─âtoare a lui Reagan ├«n numeroase domenii ale politicii externe, ┼či mai ales ├«n sfera economic─â, ┼či nici de capacitatea redus─â a acestuia de a se concentra un timp mai ├«ndelungat asupra unui subiect. Dup─â realegerea sa ├«n 1984, analiz├óndu-i presta┼úiile televizate ├«n confruntarea cu contracandidatul s─âu Walter Mondale, psihologul Brian Butterworth a concluzionat c─â Reagan suferea de ÔÇ×o demen┼ú─â senil─â incipient─âÔÇŁ. Aceasta ├«ns─â nu l-a ├«mpiedicat s─â aib─â un constructiv dialog interna┼úional cu mult mai t├ón─ârul lider sovietic Mihai Gorbaciov, care a dus la ├«ncheierea oprirea cursei ├«narm─ârilor nucleare, ├«ncheierea R─âzboiului Rece ┼či ├«n final la colapsul URSS.

Provocarea lui Reagan:ÔÇ×Domnule Gorbaciov, d─âr├óma┼úi acest zid!ÔÇŁ

Prima sa expresie memorabil─â a fost cea prin care l-a demolat pe Jimmy Carter ├«n dezbaterile electorale televizate din 1980:ÔÇ×There you go againÔÇŁ (Iar ├«ncepe). Urm─âtoarea formul─â celebr─â a fost aceea a ÔÇ×Imperiului R─âuluiÔÇŁ ÔÇô Devil Empire, prin care a etichetat URSS ├«n epoca secretarilor generali ai PCUS Andropov ┼či Cernenko.

Book Historia 132 mic 57 jpg jpeg

La 1 septembrie 1983, o rachet─â sovietic─â a dobor├ót avionul de linie sudcorean 007, ucig├ónd 269 de persoane, incident calificat imediat de c─âtre Ronald Reagan drept un ÔÇ×masacruÔÇŁ, punct├ónd astfel propagandistic ├«mpotriva URSS. Vorbind pe 12 iunie 1987 ├«n fa┼úa Zidului Berlinului, Reagan l-a provocat astfel pe liderul sovietic al perestroik─âi ┼či glastnost-ului:ÔÇ×Domnule secretar general Gorbaciov, dac─â dori┼úi pace, dac─â dori┼úi prosperitate pentru Uniunea Sovietic─â ┼či Europa de Est, dac─â dori┼úi liberalizare, veni┼úi aici la aceast─â poart─â. Domnule Gorbaciov, deschide┼úi aceast─â poart─â! Domnule Gorbaciov, d─âr├óma┼úi acest zid!ÔÇŁ. De┼či exprim─ârile sale p─âreau spontane, ele erau bine g├óndite dinainte, iar improviza┼úiile sale publice nu au fost totdeauna reu┼čite, cel mai bun discurs al s─âu fiind considerat cel ┼úinut dup─â explozia navetei spa┼úiale Challenger ├«n 1986.

Tactica pre┼čedintelui:├«nfiin┼úarea a numeroase institu┼úii cu sarcini propagandistice

Contribu┼úiile lui Reagan ├«n domeniul propagandei nu s-au limitat doar la presta┼úiile sale personale, ci s-au concretizat ┼či ├«ntr-o serie ├«ntreag─â de decizii guvernamentale cu efecte profunde asupra comunic─ârii politice na┼úionale ┼či interna┼úionale. ├Än 1982, directorul CIA, William Casey, a plasat ├«n structura Consiliului de Securitate Na┼úional─â un ofi┼úer specializat ├«n propagand─â ┼či dezinformare, Walter Raymond Jr., acesta av├ónd misiunea de a superviza proiectele de influen┼úare a opiniei publice str─âine, dar ┼či autohtone.

Ulterior, prin Directiva secret─â nr. 77 din 14 ianuarie 1983 (declasificat─â ├«n 1996), Ronald Reagan a institu┼úionalizat conceptul de diploma┼úie public─â, ├«nfiin┼ú├óndun Grup Special de Planificare ├«n cadrul Consiliului de Securitate Na┼úional─â. Acesta a fost condus de asistentul pre┼čedintelui pentru securitate na┼úional─â, din respectiva structur─â f─âc├ónd parte nu doar secretarul de stat al ap─ârarii, ci ┼či directorul Agen┼úiei de Informa┼úii a Statelor Unite (USIA), prietenul de ├«ncredere al pre┼čedintelui, Charles Z. Wick. Au fost astfel constituite patru comitete, fiecare acoperind un domeniu distinct al comunic─ârii publice, toate fiind subordonate Grupului Special de Planificare. Comitetul de afaceri publice era menit explic─ârii ┼či sprijinirii ini┼úiativelor de politic─â extern─â american─â. Comitetul de informare interna┼úional─â era centrat pe grupul politic al ÔÇ×Proiectului adev─ârÔÇŁ (ÔÇ×Project TruthÔÇŁ Policy Group).Comitetul de Politic─â Interna┼úional─â urma s─â colaboreze ┼či s─â se coordoneze eforturile diplomatice, economice ┼či militare americane pentru contracararea ideologiei ┼či politicii agresive a Uniunii Sovietice. ├Än sf├ór┼čit, Comitetul de transmisiuni interna┼úionale se referea la posturile de radio sponsorizate de guvernul SUA, precum Radio Vocea Americii sau Radio Europa Liber─â, Radio Marti (ultimul av├ónd drept audien┼ú─â ┼úint─â Cuba lui Fidel Castro).

Book Historia 132 mic 56 jpg jpeg

O alt─â institu┼úie creat─â pentru a influen┼úa audien┼úe str─âine a fost Freedom House, care a criticat sever regimul sandinist de st├ónga din Nicaragua. De asemenea, tot potrivit concep┼úiei directorului CIA, William Casey, a fost creat─â funda┼úia National Endowment for Democracy, ├«n scopul declarat al promov─ârii ├«n str─âin─âtate a institu┼úiilor democratice, pentru care aceast─â institu┼úie asigura fondurile necesare chiar ┼či ├«n cadrul unor campanii electorale, sub acoperirea unor ac┼úiuni de diploma┼úie public─â, chiar ┼či ├«n ┼ú─âri ostile SUA.

Simultan pe timpul celor dou─â administra┼úii Reagan a fost revitalizat ├«n cadrul armatei americane conceptul de PSYOP (opera┼úii psihologice) ÔÇô a┼ča numitul DOD Master PlanÔÇô ┼či au fost dezvoltate capacit─â┼úile militare aferente implement─ârii acestuia. Oficialii administra┼úiei Reagan au insistat ├«n permanen┼ú─â c─â ac┼úiunile de ├«nc─âlcare a drepturilor omului de c─âtre regimurile autoritare de dreapta, sus┼úinute de SUA, nu sunt echivalente ┼či nu pot fi comparate cu cele ce se petreceau ├«n URSS ┼či ├«n celelalte state socialiste. Documentele declasificate ale administra┼úiei Reagan, aflate la Biblioteca preziden┼úial─â Ronald Reagan, sugereaz─â c─â opera┼úiile media ale cuplului Casey/CIA-Raymond/NSC reu┼čiser─â s─â ├«nv─âluie presa american─â ┼či interna┼úional─â, iar unii dintre oficialii implica┼úi ├«n campanii de propagand─â ├«n anii ÔÇÖ80 ┼či-au continuat activitatea sub forme diferite chiar ┼či ├«n primul deceniu al secolului XXI.

A fost poreclit ÔÇ×pre┼čedintele de teflonÔÇŁ

Unii istorici ├«l consider─â pe Ronald Reagan cel mai abil propagandist care a ocupat Casa Alb─â, acesta bucur├óndu-se de cote ridicate de ├«ncredere at├ót ├«n timpul exerci┼úiului func┼úiunilor sale, c├ót ┼či post mortem, fiind apreciat printre primii opt cei mai mari pre┼čedin┼úi americani. Reagan a fost poreclit ┼či ÔÇ×pre┼čedintele de teflonÔÇŁ de c─âtre Patricia Schroeder, membr─â a Congresului SUA, deoarece indiferent de ce f─âcea prost, Reagan avea abilitatea de a ie┼či nep─âtat, de a nu se murd─âri (ca ┼či materialul cu pricina). Cert este c─â imaginea ┼či percep┼úiile publice asupra pre┼čedintelui Reagan au beneficiat din plin ÔÇô ┼či adesea ├«mpotriva realit─â┼úii ÔÇô de un foarte puternic ┼či agresiv sistem de propagand─â institu┼úional─â. De┼či Ronald Reagan a avut indiscutabil un rol major ├«n colapsul URSS, amplitudinea contribu┼úiei acestuia la victoria ├«n R─âzboiul Rece a r─âmas ├«nc─â un subiect de dezbatere. De┼či mul┼úi ├«l critic─â pe Reagan pentru abuzurile consim┼úite de acesta privind ├«nc─âlcarea drepturilor omului ├«n opera┼úiunile anticomuniste din America Central─â (├«n special ├«n Nicaragua, ├«n 1998), sub semn─âtura pre┼čedintelui democrat Bill Clinton, aeroportul din Washington a primit numele ÔÇ×Ronald ReaganÔÇŁ, iar ├«ncep├ónd din 2006 fostul actor hollywoodian a ob┼úinut un loc ├«n California Hall of Fame, ziua de 6 februarie fiindu-i dedicat─â.