Cât valoarează titlul de prinț azi?! Cam cât o comandă eșuată la pizza...
Vestea dezmoștenirii Prințului Nicolae a făcut destul de multă vâlvă în presa din România, dar și din străinătate. Tânărul, în care Casa Regală a investit atât de mult capital simbolic în ultimii ani, a dispărut ca un balon de săpun de pe scena publică, lăsând în urmă întrebări la care reprezentanții Casei de România au răspuns fără să spună în esență nimic. Care este butonul care a declansat totul: pizza de la Palatul Elisabeta? Mutarea tânărului în Bucureștii Noi? Ambițiile și luptele de palat care se țes pe lângă un rege bătrân? Neacceptarea unui test de paternitate?
Scandaluri de odinioară
Cândva dezmoștenirile se făceau pentru abateri grave: Prințul Carol (viitorul rege Carol al II-lea) a fost dezmoștenit după ce a fugit cu duduia – Elena Lupescu, o doamnă de condiție îndoielnică, la Paris în 1925. El nu era la primul incident de acest tip. În anii Primului Război Mondial când soldatul român prost echipat și instruit murea pe front, prințișorul, care era căpitan în Armata Română, o ducea din chefuri în chefuri. Lui i-a căzut cu tronc o fată frumușică de condiție bună, Ioana Lambrino, cunoscută ca „Zizi”. Problema era că nu aveau cum să se căsătorească. Potrivit legii în vigoare din 1866, din momentul venirii lui Carol I și reconfirmată în 1881, când România a devenit Regat, reprezentanții Casei Regale nu se puteau căsători cu cetățeni români. Din acest motiv, prințul Carol a fugit la Odesa cu Zizi Lambrino în 1916, când țara era în plin război și s-a însurat împotriva voinței părinților săi și a legilor cu Zizi.
În 1925, când a fugit la Paris cu Elena Lupescu, era deja a doua oară când făcea acest lucru. Era un bărbat divorțat de Zizi Lambrino, căsătorit cu prințesa Elena a Greciei și Danemarcei, tată a unui copil minor – actualul Rege Mihai. Deci vedem că antecedentele sale erau substanțiale comparative cu cele ale prințului Nicolae. Să fie oare acum o jignire mai mare pentru Casa Regală, comanda unei pizze la Palatul Elisabeta, decât destrăbălările fostului rege al României, Carol II-lea?
Pe de altă vedem și alți prinți din Case care se află încă la putere în Europa care calcă strâmb: celebre sunt escapadele prințului Henry. Acesta după ce și-a luat o săpuneală bună în spatele ușilor închise de la Buckingham Palace, a fost trimis să facă tot felul de „fapte bune” ca să își spele numele și renumele Casei Regale a Marii Britanii.
Să fie Casa de România mai strictă? Răspunsul stă în interpretarea unui document (Statutul Casei Regale) și a unei situații complet diferite față de cea a unei monarhii ce se află în exercițiul funcțiunii. În primul rând, în ciuda simpatiei destul de mari a monarhiei în România, relația directă și contractuală dintre aceasta și statul român este ruptă din 30 decembrie 1947, adică de la abdicarea Regelui Mihai. România este Republică, iar Casa Regală a României este o instituție privată, condusă de un șef, în persoana regelui Mihai I.
Despre legal și „ilegal” în deciziile regale
Toate deciziile pe care acesta le-a luat, unele controversate ca cea a dezmoștenirii lui Nicolae, nu au nevoie de niciun fel de explicație suplimentară. Opacitatea cu care dorește Casa Regală să trateze acest subiect este opțiune propie și asumată, fără să aibă vreo implicare legală. Această legalitate și transparență ar fi asigurat-o legătura cu statul român și cu instituțiile sale cum a fost în cazul lui Carol al II-lea. Ne cesitatea unui succesor pentru țară, nu ar fi fost doar un capital de imagine, ci o nevoie reală așa cum este în Marea Britanie.
Altfel spus multe din deciziile Regelui sau din modificările aduse Statutului Casei Regale în 2007, ar fi fost ilegale înainte de 1947. Le vom lua pe rând pentru a descoperi „ilegalitățile”:
- Regele Mihai I nu are niciun băiat care să îi succeadă, așa cum spune legea salică adoptată în Constituțiile regale din 1866, 1881, 1923, 1938. Coroana se transmite primului băiat născut din familia regală. În lipsă de descendenți în linie bărbătească ai regelui, succesiunea tronului se va cuveni celui mai în vârstă dintre frații săi sau coborâtorilor acestora. Pe această bază, la 18 mai 1881, moștenitor al Coroanei României a devenit principele Ferdinand de Hohenzollern, nepotul lui Carol I.
- În 1996 principesa Margareta se căsătorește cu un român, Radu Duda. Potrivit reglementărilor ea ar fi trebuit dezmoștenită, așa cum a pățit și fratele regelui Carol al II-lea, principele Nicolae, care s-a căsătorit cu Ioana Doletti în 1931.
- În 2007 apare modificări majore ale Statutului Casei Regale: este înlăturată legea salică, iar Principesa Margareta devine succesoare la șefia acestei instituții. Este iertată chiar și căsătoria cu un cetățean român, care în mod automat ar fi dezmoștenit-o. Principele Nicolae, care fiind născut pe linia feminină a Casei Regale nu ar fi avut niciun drept la succesiune, este introdus și el în rândul prinților.
- În anul 2011, Regele Mihai decide ruptura de Casa de Hohenzollern-Sigmaringen. Altfel spus chiar de locul de unde ar fi putut veni un succesor – așa cum a venit regele Ferdinand.
Dincolo de aceste lucruri discutabile ar mai fi de spus că în anul 2013 Casa Regală este amestecată într-un scandal, când cea de-a treia fiica a Regelui Mihai și a cincea în linie succesorală, potrivit Statutului din 2007, Irina Walker a fost arestată împreună cu soțul ei, cei doi fiind acuzați ca au organizat pariuri și lupte ilegale de cocoși la ferma lor din estul statului american Oregon.
Decizia cu privire la dezmoștenirea lui Nicolae a picat ca un trăsnet. Nici măcar tabloidele nu au apucat să scoată ceva mizerabil la înaintare. După experiențele cu Carol al II-lea și ultimul scandal să sufle oare și în iaurt Casa Regală? Oricum ar fi, faptul că este o instituție privată, asemeni unei corporații, deciziile interne precum celebrul Statut, nu au valoare mai mare decât regulamentul de ordine interioară a unei societăți comerciale...
Lucrurile încep să capete claritate abia acum când „se mai dă din casă” și nu, nu e vorba doar de comanda de la pizza. Se știa de existența unui copil, dar nimeni nu a dorit să discute prea mult și prea deschis despre acest lucru. Acum chiar mama fostului principe vine cu o varinată interesantă: susţine că Regele Mihai i-a reproşat într-o scrisoare lui Nicolae că nu a făcut nimic pentru a clarifica paternitate "presuspusului său copil, o fetiţă de doi ani", ceea ce este "o lipsă de responsabilitate inacceptabilă". „I-am transmis, în trecut, lui Nicolae faptul că Regele nu doreşte să îl vadă din cauza comportamentului său lipsit de principii morale. Chiar Regele, primind vestea căsătoriei fiului meu, i-a transmis lui Nicolae, într-o scrisoare privată din 4 august 2017, că este profund întristat că Nicolae nu a făcut nimic pentru a clarifica paternitatea presupusului său copil, o fetiţă de aproape doi ani. Aceasta arată o lipsă de responsabilitate inacceptabilă", scrie principesa într-un comunicat transmis de Casa Regală.
Contrarar aceea ce spune mama sa Nicolae susține că: „niciodată nu am avut o explicaţie pentru ce s-a întâmplat în august 2015 când decizia a fost luată (când i-a fost retras titlul de Alteţa Regală -n.r.)”. Acum rămâne de văzut, dacă se va trece sau nu peste titluri și intrigi si un nepot isi va mai vedea bunicul sau acesta nu il va ierta niciodata...
Citește și:
Cine este Nicolae, prințul exclus din Linia de Succesiune la Coroana României