Capitularea Frantei   Linia Maginot cea f─âr─â de vin─â png

Capitularea Frantei - Linia Maginot cea f─âr─â de vin─â

S-a discutat mult despre utilitatea sistemului de fortifica┼úii de la grani┼úele Fran┼úei ┼či s-a ajuns la concluzia c─â era complet perimat. Tezele istoriografice sunt u┼čor de lansat ┼či foarte greu de scos din mentalitatea cercet─âtorilor ┼či a maselor. Impactul media este ast─âzi devastator prin repetarea unor afirma┼úii dublate de frumoase imagini realizate pe calculator. 

Au fost construite peste 5.000 de tipuri de fortifica╚Ťii din beton ╚Öi o╚Ťel pentru tirul  tunurilor ╚Öi al mitralierelor. Erau dispuse dup─â toate regulile artei militare ┼či multe n-au fost observate de c─âtre germani fiindc─â erau perfect camuflate ├«n vegeta┼úie. ├Än plus, executau foc din flanc, adic─â puteau s─â secere rapid unit─â┼úi ├«ntregi. Existau turele din o┼úel ├«nzestrate cu tunuri antitanc sau cu artilerie de putere medie ┼či mare. Infanteria putea s─â fie neutralizat─â ┼či prin tirul arunc─âtoarelor de mine, tirul curb f─âc├óndu-le ideale pentru baterea solda┼úilor ad─âposti┼úi.

1280px maginot line 1 jpg jpeg

 Armata german─â a intrat extrem de slab preg─âtit─â pentru un r─âzboi mondial modern ┼či nu avea o teorie a spargerii liniilor de fortifica┼úii din beton. Nu avea nici mijloacele necesare, tunurile de mare calibru fiind ├«n num─âr redus. Bombardierele ├«n zbor orizontal nu reu┼čeau mare lucru asupra ┼úintelor punctiforme. Doar Ju-87 Stuka ar fi avut precizia necesar─â, dar bombele nu aveau suficient─â for┼ú─â de distrugere. Nu contau dec├ót loviturile directe, ceea ce se putea realiza foarte greu ├«n condi┼úiile frontului, adic─â praf ┼či fum. Nici armamentul greu american n-a reu┼čit mare lucru ├«mpotriva fortifica┼úiilor germane ce dominau coastele franceze ale Oceanului Atlantic ├«n 1944 ┼či nu se f─âcea economie de muni┼úie. Tancurile u┼čoare ┼či medii germane erau complet neputincioase ├«mpotriva colo┼čilor din beton. Doar lipsa de fermitate a comandan┼úilor francezi ┼či aplicarea unor anumite planuri operative au permis spargerea dispozitivului defensiv. 

Fortifica┼úiile erau protejate pe toat─â lungimea de re┼úele de s├órm─â ghimpat─â ┼či aveau o l─â┼úime de 12, 5 m. Se ad─âugau ┼činele de cale ferat─â ├«ngropate pentru oprirea blindatelor. Nu era ceva ie┼čit din comun ├«n domeniul sistemelor defensive, dar nu puteau fi neutralizate dec├ót prin lovituri de artilerie grea sau bombe de mare calibru. Cum suprafa┼úa era limitat─â, loviturile directe erau dificil de realizat. Doar atacurile masive cu artileria grea, tunuri ╚Öi obuziere de calibrele 210 ╚Öi 420 mm, ar fi adus ceva ┼čanse ├«n favoarea asaltatorilor.

Ofi┼úerii germani au dat dovad─â de o miopie ie┼čit─â din comun ┼či n-au ├«n┼úeles nimic din lec┼úia asaltului din 1940. N-au fost comandate mijloace de asalt sau erau ├«n cantit─â┼úi nesemnificative pentru Frontul de Est. Au fost obliga┼úi s─â recurg─â la tehnica sovietic─â ┼či piesele de calibrul 122 ┼či 152 mm au f─âcut carier─â ├«n Wehrmacht. 

Fortifica┼úiile sunt utile, dar eficien┼úa lor depinde de cum sunt folosite. Rolul Liniei Maginot n-a fost ├«n┼úeles de c─âtre comandan┼úii francezi, dar sistemul militar era perfect din punct de vedere al proiect─ârii. Armata francez─â a fost prins─â ├«n mar┼č spre pozi┼úii din Belgia ┼či Olanda ├«n loc s─â fie preg─âtit─â ├«n sisteme defensive de campanie, infanteria fiind aproape imposibil de scos din tran┼čee. For┼úele germane erau extrem de slab preg─âtite pentru asedierea unor ora┼če sau pentru str─âpungerea liniilor defensive. Au avut mari probleme la Leningrad, Stalingrad, Kursk, El Alamein sau  Tobruk. 

Linia Maginot a fost condamnat─â f─âr─â vin─â.