Când arena sportivă devine arenă de confruntare politică gif

Când arena sportivă devine arenă de confruntare politică

├Än discursurile inaugurale ale organizatorilor evenimentelor sportive interna┼úionale se vorbe┼čte cu emfaz─â despre pace ┼či prietenie ├«ntre popoare, despre fair-play ┼či armonie. ├Än realitate, ├«n spatele tuturor spectacolelor sportive de anvergur─â se poate vedea ÔÇô mai clar sau mai discret ÔÇô o acerb─â propagand─â politic─â, o ├«nver┼čunat─â competi┼úie de imagine, exploziile unor puternice pulsa┼úii na┼úionaliste, ideologice ┼či chiar rasiale. O regul─â valabil─â de-a lungul ├«ntregului secol al XX-lea, cu numeroase v├órfuri de form─â, de ├«ncr├óncenare. ┼×i te ├«ntrebi atunci:c├ónd une┼čte sportul? ┼×i c├ónd dezbin─â?

Istoria sportului modern ├«ncepe odat─â cu prima olimpiad─â, organizat─â de baronul Pierre de Coubertin, ├«n 1896, ├«n speran┼úa c─â aceste jocuri sportive interna┼úionale vor contribui la pacea lumii, iar competi┼úia sportiv─â nu va fi afectat─â nici de rasa sportivilor, nici de religia acestora ┼či nici de politic─â. O utopie? Primul gest politic consemnat ├«n cadrul unei competi┼úii olimpice a fost cel de la Jocurile olimpice intercalate de la Atena, din 1906:purt─âtorul drapelului SUA a refuzat ├«n timpul ceremoniei de deschidere s─â-┼či plece steagul ├«n fa┼úa regelui Eduard al VII-lea al Marii Britanii;era at├ót o sfidare american─â ┼či irlandez─â a monarhiei britanice, dar ┼či o critic─â f─â┼úi┼č─â la adresa faptului c─â steagul american nu fusese arborat pe stadion.

Studiu de caz:Berlin, 1936

Decizia desf─â┼čur─ârii Jocurilor Olimpice de var─â din 1936 la Berlin fusese luat─â de c─âtre Comitetul Olimpic Interna┼úional la 31 mai 1931, ├«n semn de reintegrare a Germaniei ├«n comunitatea interna┼úional─â dup─â ├«nfr├óngerea suferit─â ├«n Primul R─âzboi Mondial. Ini┼úial, Hitler a privit cu oarecare indiferen┼ú─â perspectiva acestui eveniment interna┼úional, apreciind mult mai mult victoria la box, din 1936, a campionului german Max Schmeling asupra americanului de culoare Joe Louis, cel care va poza apoi pentru un poster de propagand─â american─â antinazist─â ├«n timpul r─âzboiului. F├╝hrerul ┼či-a schimbat ├«ns─â atitudinea dup─â ce Goebbels i-a explicat uria┼ča oportunitate propagandistic─â oferit─â pe plan intern ┼či interna┼úional de Jocurile Olimpice. Conform propagandei naziste, competi┼úia sportiv─â urma s─â reprezinte doar un cadru de afirmare a superiorit─â┼úii rasei ariene germane:omul nou nazist, cu mu┼čchi puternici, p─âr blond, ochi alba┼čtri, care se lupta pentru supravie┼úuire.

Book august mic 65 gif gif

Campaniile antisemite evidente, actele dictatoriale ale regimului nazist generaser─â ├«n Statele Unite ├«nc─â din 1935 o foarte aprins─â dezbatere c├ót prive┼čte participarea/neparticiparea la JO de la Berlin. Pentru unii, participarea ar fi reprezentat un semnal de sprijin al Reich-ului hitlerist, aduc├óndu-se ├«n discu┼úie chestiuni privind discriminarea rasial─â antisemit─â, contrar─â spiritului olimpic, sau eventualele probleme de siguran┼ú─â ale sportivilor americani de culoare pe teritoriul Germaniei. Dimpotriv─â, presa americanilor de culoare a sus┼úinut participarea sportivilor de culoare la Jocurile Olimpice, deoarece victoriile acestora ar fi demolat miturile rasiale naziste. Spre deosebire de succesorii s─âi, pre┼čedintele american F.D. Roosevelt nu s-a implicat deloc ├«n decizia Comitetului Olimpic American.

Ipocriziile naziste:să ne prefacem că nu suntem antisemiţi

Pentru a potoli temerile marilor puteri liberale c├ót prive┼čte politica sa antisemit─â, Hitler ÔÇô prin ministrul s─âu al propagandei, Goebbels ÔÇô a ordonat cur─â┼úarea Berlinului de afi┼če, ├«nsemne sau interdic┼úii antisemite (de genul ÔÇ×Evreii nu sunt admi┼čiÔÇŁ de pe u┼čile restaurantelor sau din hoteluri), iar ziarului antisemit ÔÇ×Der SturmerÔÇŁ a lui Julius Streicher i s-a suspendat temporar apari┼úia. ├Än schimb, afi┼čul oficial al Jocurilor Olimpice cuprindea o hart─â a Europei care includea ├«n grani┼úele Germaniei toate teritoriile locuite de vorbitori de limb─â german─â, iar Hitler nu s-a sfiit s─â p─âr─âseasc─â ostentativ tribuna oficial─â ├«n momentul cursei victorioase a atlelului de culoare american Jesse Owens, marea vedet─â a competi┼úiei. Somat de reprezentan┼úii Comitatului Olimpic Interna┼úional fie s─â-i felicite pe to┼úi medalia┼úii (nu doar pe cei arieni), fie pe nici unul, Hitler a preferat a doua variant─â.

Niciun efort nu a fost precupe┼úit de propaganda condus─â personal de Joseph Goebbels pentru ca numero┼čii jurnali┼čti str─âini s─â nu simt─â persecu┼úiile naziste antisemite ┼či s─â poat─â transmite simultan la radio ┼či televiziune coresponden┼úele lor sportive ÔÇô acestea au fost primele transmisii televizate ale Jocurilor Olimpice, dar numai ├«n Germania, ├«n timp ce jurnali┼čtii germani trebuiau s─â respecte ├«ntocmai directivele am─ânun┼úite emise de Ministerul Propagandei. Ideea central─â era aceea a Germaniei-continuatoare a perfec┼úiunii omene┼čti ┼či a tradi┼úiilor sportive ale Greciei antice. Acesta a fost, de altfel, ┼či subiectul controversatului film documentar al lui Leni Riefensthal, ÔÇ×OlympiaÔÇŁ, lansat ├«n 1938 ┼či laureat cu marele premiu la Festivalul de la Vene┼úia, chiar dac─â nu exist─â o p─ârere unanim─â ├«n privin┼úa caracterului propagandistic al acestei produc┼úii. Rezultatul celei de-a XI-a edi┼úii a Jocurilor Olimpice a fost ÔÇô paradoxal ÔÇô o impresie general─â excelent─â creat─â de noua Germanie a lui Hitler asupra opiniei publice ┼či liderilor politici din Europa. Propaganda lui Goebbels reu┼čise.

Polo ┼či s├ónge, atacuri criminale ┼či boicoturi

Un alt tip de reverbera┼úie a politicii asupra sportului s-a produs la Jocurile Olimpice de la Melbourne, din Australia (primele JO televizate interna┼úional), ├«n ziua de 6 decembrie 1956, adic─â la doar o lun─â dup─â ce tancurile sovietice zdrobiser─â ├«n s├ónge la Budapesta revolu┼úia ungar─â anticomunist─â. Atunci, ├«n semifinala turneului de polo, ├«n bazin s-au confruntat nu doar sportiv, ci ┼či cu pumnii, echipele Ungariei ┼či URSS-ului:cople┼či┼úi de superioritatea, dar ┼či de ├«nver┼čunarea poloi┼čtilor maghiari, care jucau ÔÇ×pentru familiile noastre de acas─â, pentru ┼úara noastr─âÔÇŁ, sovieticii au trecut la brutalit─â┼úi:juc─âtorul ungur Ervin Zador a trebuit s─â fie scos din piscin─â ┼či dus la spital, cu fa┼úa plin─â de s├ónge. Ulterior, majoritatea poloi┼čtilor maghiari au fugit ├«n Statele Unite ale Americii.

Book august mic 66 jpg jpeg

Dar cel mai s├óngeros episod olimpico-politic este f─âr─â ├«ndoial─â cel al Jocurilor Olimpicei de la M├╝nchen, din 1972, atunci c├ónd un comando palestinian al organiza┼úiei teoriste ÔÇ×Septembrie negruÔÇŁ a ucis unsprezece atle┼úi evrei, ├«ntr-un atac cu luare de ostatici. Practic, acel moment olimpic de la M├╝nchen din 1972, la fel ca ┼či cel de la Berlin din 1936 au r─âmas ├«n con┼čtiin┼úa public─â doar ca un s├óngeros atac terorist (├«n primul caz) ┼či un exemplu de acerb─â propagand─â nazist─â (├«n al doilea caz).

La fel de puternic afectate de confruntarea propagandistic─â specific─â R─âzboiului Rece au fost ┼či Jocurile Olimpice de la Moscova din 1980, respectiv Los Angeles, 1984. Imediat dup─â invazia Afganistanului de c─âtre trupele URSS-ului condus de Leonid Brejnev, ├«n 1979, pre┼čedintele american Jimmy Carter a anun┼úat c─â Statele Unite vor boicota ├«n semn de protest JO de la Moscova ÔÇô decizie urmat─â de 65 de ┼ú─âri, printre care Albania, Canada, Chile, China, Egipt, R.F. Germania, Iran, Israel, Japonia, Coreea de Sud, Niger, Pakistan, Panama, Paraguay, Tunisia, Turcia, Zair. Hot─âr├órea american─â a declan┼čat imediat o ripost─â propagandistic─â interna┼úional─â a sovieticilor, urmat─â de boicotul ├«n oglind─â al acestora, peste patru ani, ├«n 1984, al Jocurilor Olimpice g─âzduite de americani la Los Angeles;Rom├ónia a ales s─â participe la competi┼úia olimpic─â din spiritul de frond─â propagandistic─â a lui Nicolae Ceau┼čescu, aflat deja ├«n puternic declin de imagine interna┼úional─â.

├Än plus, globalizarea transmisiunilor televizate a ridicat la cote deosebite miza propagandistic─â, de imagine, a ┼ú─ârii gazd─â pentru campionatele mondiale ┼či ├«ndeosebi pentru jocurile olimpice, ale c─âror ceremonii de deschidere ┼či ├«nchidere au ajuns s─â ating─â nivele exuberante de extravagan┼ú─â ┼či pre┼ú de cost.

├Än URSS, sportul devine instrument de propagand─â pentru formarea ÔÇ×omului nouÔÇŁ

Primele demersuri oficiale de politizare a mi┼čc─ârii sportive ┼či de ├«nc─ârcare a acesteia cu atribute propagandistice au ap─ârut ├«n noua Rusie Sovietic─â:├«n 1921, bol┼čevicii au ├«nfiin┼úat Interna┼úionala Sportului Ro┼ču ÔÇô o anex─â de profil a Cominternului ÔÇô cu scopul de a prelua controlul mi┼čc─ârii sportive socialiste reprezentate de rivala sa, Interna┼úionala Socialist─â a Sportului Muncitoresc, ap─ârut─â cu un an mai devreme.

Ie┼čind ├«n anii ÔÇÖ30 din izolarea interna┼úional─â, URSS-ul stalinist a perceput sportul, ├«n general, ┼či participarea la competi┼úiile sportive interna┼úionale, ├«n special, drept un instrument de propagand─â pentru formarea ÔÇ×omului nou sovieticÔÇŁ ┼či pentru exportul revolu┼úiei comuniste ├«n str─âin─âtate. Propaganda sovietic─â prilejuit─â de diferitele evenimente sportive interna┼úionale postbelice a luat o form─â anti-imperialist─â at├ót de agresiv─â dup─â cel de-al Doilea R─âzboi Mondial, ├«nc├ót Statele Unite au fost nevoite s─â ia m─âsuri de contracarare a acesteia, trec├ónd la opera┼úii de r─âzboi psihologic deschise sau acoperite ├«n cadrul campaniilor conduse de Agen┼úia de Informa┼úii a SUA (USIA). O foarte bine documentat─â tez─â de doctorat, sus┼úinut─â de Toby Charles la Universitatea de Vest din Ontario, Canada, ├«n 2011, analizeaz─â at├ót propaganda sovietic─â prin sport, c├ót ┼či ac┼úiunile de contrapropagand─â american─â desf─â┼čurate ├«ndeosebi de administra┼úia Eisenhower ├«n perioada 1952-1960, cu ocazia Jocurilor Olimpice, dar ┼či a altor competi┼úii sportive interna┼úionale. ├Än acea perioad─â a R─âzboiului Rece, victoria unui sportiv ├«ntr-o competi┼úie interna┼úional─â reprezenta nu doar o performan┼ú─â individual─â, ci era interpretat─â imediat drept o dovad─â a superiorit─â┼úii unui regim politic, a unui sistem de valori, a unei ideologii fa┼ú─â de cele contrare acestora.

Fotbalul, catalizator pentru r─âzboi:Honduras ┼či San Salvador

Nu numai ├«n timpurile recente meciurile interna┼úionale de fotbal sunt asociate cu fervoarea na┼úionalist─â, propaganda ┼či violen┼úa. ├Än 1938, meciul revan┼č─â de fotbal, desf─â┼čurat pe 12 mai, la Berlin, ├«ntre echipele Germaniei naziste ┼či cea a Marii Britanii (germanii pierduser─â ├«n 1935 ├«n fa┼úa englezilor cu 3-0) a prilejuit o intens─â campanie de propagand─â politic─â desf─â┼čurat─â ├«n presa german─â controlat─â de Goebbels, dar ┼či prin intermediul organiza┼úiei sportive naziste Deutsche Reichsbund f├╝r Leibes├╝bungen, condus─â de Reichsports-f├╝hrer, Hans von Tschammer und Osten. Germanii au pierdut din nou, cu 6-3, propaganda nazist─â a e┼čuat, dar publicul ┼či sportivii germani au reac┼úionat foarte disciplinat. Chiar dac─â e un film de fic┼úiune de r─âzboi, ÔÇ×Escape to VictoryÔÇŁ (Drumul spre victorie), regizat de John Huston, ├«n 1981, cu Michael Caine, Sylvester Stallone, Pele, Max von Sydow ├«n rolurile principale, red─â cu mare acurate┼úe atmosfera ┼či spiritul ├«n care se desf─â┼čurau competi┼úiile sportive din acea perioad─â.

Dar fotbalul poate fi nu numai pretext pentru propagand─â, ci ┼či germene pentru r─âzboi:a fost cazul a┼ča-numitului ÔÇ×R─âzboi al fotbaluluiÔÇŁ dintre Honduras ┼či San Salvador, izbucnit pe fondul unor precedente st─âri conflictuale socio-economice la 14 iulie 1969. La data cu pricina, San Salvador a invadat cu Honduras-ul, ├«n urma inflam─ârii tensiunilor na┼úionaliste ÔÇô amplificate de pres─â ÔÇô ├«ntre cele dou─â ┼ú─âri cu ocazia meciurilor de calificare ├«n preliminariile Campionatului Mondial de fotbal din 1970.

Mult─â propagand─â s-a consumat ├«n pres─â ┼či pe stadion ┼či cu ocazia meciului de fotbal dintre Statele Unite ┼či Iran, desf─â┼čurat ├«n cadrul Campionatului Mondial de fotbal din Fran┼úa, din 1998, din pricina animozit─â┼úii dintre cele dou─â state survenite ├«n urma revolu┼úiei islamice iraniene din 1979. Iranienii au c├ó┼čtigat atunci cu 2-1.

Hochei, 1968:ÔÇ×Tr─âiasc─â victoria Atenei asupra SparteiÔÇŁ

Dar nu numai meciurile de fotbal prilejuiesc ┼či permit reac┼úii propagandistice mai mult sau mai pu┼úin violente. ├Än timpul Campionatului Mondial de hochei de la Stockholm, din 1969, s-a remarcat o mare tensiune ┼či un joc extrem de dur ├«n meciul victorios al echipei cehoslovace de hochei asupra campionilor sovietici. Aceasta, pe fondul recentelor evenimente din august 1968, c├ónd tancurile sovietice au ├«n─âbu┼čit Prim─âvara de la Praga. ├Än urma jocului, hochei┼čtii cehoslovaci au primit telegrame de felicitare de la Alexander Dubcek, ├«n timp ce, acas─â, cehii pictau pe ziduri ÔÇ×Tr─âiasc─â victoria Atenei asupra SparteiÔÇŁ ┼či atacau birourile Aeroflot-ului ┼či ale altor institu┼úii sovietice din Praga.

Book august mic 67 jpg jpeg

Opus acestui tip de confruntare s-a desf─â┼čurat Campionatului Mondial de rugby din 1995, g─âzduit de Africa de Sud:pre┼čedintele Nelson Mandela a reu┼čit atunci s─â transforme Springboks, echipa na┼úional─â de rugby ÔÇô ale c─ârei culori simbolizau p├ón─â nu demult segrega┼úia apartheidului ÔÇô ├«ntr-un simbol al unit─â┼úii Na┼úiunii Curcubeu, sub sloganul One Team One Nation;at├ót sud-africanii albi, c├ót ┼či cei de culoare au sus┼úinut frenetic echipa p├ón─â la c├ó┼čtigarea Cupei. A se vedea, de pild─â, elocventul film al lui Clint Eastwood din 2009, ÔÇ×InvictusÔÇŁ despre unirea unei na┼úiuni divizate ├«n jurul echipei na┼úionale de rugby.

├Än Bosnia-Her┼úegovina, ├«n 2004, la opt ani dup─â ├«ncheierea unui extrem de s├óngeros r─âzboi civil, ca urmare a eforturilor comunit─â┼úii interna┼úionale, a campaniilor PSYOPS din SFOR, dar ┼či a evolu┼úiilor naturale ale societ─â┼úii bosniace, la meciul de fotbal din preliminariile Campionatului Mondial, dintre echipele na┼úionale ale Bosniei ┼či Danemarcei, suporteri din toate cele trei comunit─â┼úi s├órbe, croate ┼či musulmane, p├ón─â nu demult du┼čmane de moarte, au sus┼úinut la unison echipa ┼ú─ârii lor.

Propaganda autohtonă sau cum să furi popularitatea sportivilor români

Mi┼čcarea sportiv─â rom├óneasc─â de mas─â a fost ├«ncorporat─â ├«n sistemul na┼úional de propagand─â dup─â 1977, prin crearea ÔÇ×DaciadeiÔÇŁ, replica sportiv─â a Festivalului na┼úional ÔÇ×C├óntarea Rom├ónieiÔÇŁ. Era vorba despre componenta fizic─â a ÔÇ×omului nouÔÇŁ comunist, pentru care regimul ceau┼čist asigura, conform lozincilor vremii, ÔÇ×toate condi┼úiile pentru o dezvoltare plenar─â ┼či multilateral─âÔÇŁ.

Dat─â fiind marea popularitate de care se bucur─â sportul ├«n general ┼či marii sportivi ├«n particular a existat tenta┼úia capitaliz─ârii ├«n beneficiul propagandei regimului ceau┼čist a imaginii marilor performeri care repurtaser─â victorii ├«n competi┼úiile interna┼úionale ┼či care erau, deci, foarte populari:to┼úi rom├ónii ├«i idolatrizau ┼či se m├óndreau cu Ilie N─âstase, Ion ┼óiriac, Nadia Com─âneci, Gheorghe Hagi. Obiectivul propagandei ceau┼čiste a fost acela de asociere a imaginii regimului cu imaginea vedetei sportive respective, astfel ├«nc├ót popularitatea ┼či capitalul de simpatie ┼či ├«ncredere al acesteia s─â se resfr├óng─â ┼či asupra lui Nicolae Ceau┼čescu ┼či a sistemului reprezentat de el.

Book august mic 68a jpg jpeg

Cu toate acestea, propaganda ceau┼čist─â nu a putut s─â atribuie ÔÇ×politicii ├«n┼úelepte a partidului ├«n domeniul sportului, personal a tovar─â┼čului Nicolae Ceau┼čescuÔÇŁ meritele uria┼čului succes al lui Ilie N─âstase nici pe plan intern, ┼či cu at├ót mai pu┼úin ├«n str─âin─âtate, unde ar fi st├órnit o imens─â ilaritate. ├Än acela┼či timp, doar datorit─â uria┼čei notoriet─â┼úi interna┼úionale a lui Ilie ┼či a Nadiei foarte mul┼úi cet─â┼úeni occidentali ┼či americani de r├ónd au aflat de existen┼úa, undeva ├«n estul comunist al Europei, a unei ┼ú─âri numite Rom├ónia. Imaginile cu Ilie N─âstase ┼či Nadia Com─âneci au fost poate singurele acceptate de Occident, ca ÔÇ×marf─â de propagand─â la exportÔÇŁ a regimului comunist al lui Ceau┼čescu, ele r─âm├ón├ónd ├«n continuare cele mai credibile, apreciate ┼či nealterate branduri ale Rom├óniei postdecembriste.

Metodele de exploatare propagandistic─â a imaginii ┼či a capitalului de simpatie al acestora au fost destul de subtile, pornind de la primirile oficiale la Nicolae Ceau┼čescu, ├«n calitate de Pre┼čedinte al Consiliului de stat, ale echipelor de tenis americane ┼či rom├óne din finala Cupei Davis de la Bucure┼čti, din 1972, cu Ilie N─âstase ┼či Ion ┼óiriac drept vedete, ┼či merg├ónd p├ón─â la acordarea titlului de Erou al muncii socialiste Nadiei Com─âneci, ocazii excelente pentru fotografii ┼či articole elogioase ├«n toat─â presa central─â de la Bucure┼čti.

Book august mic 68as jpg jpeg

Un alt mare succes sportiv interna┼úional care a fost vizat de propaganda ceau┼čist─â ├«n vederea exploat─ârii sale, cel pu┼úin pe plan intern, pentru anestezierea rom├ónilor, a fost victoria echipei de fotbal Steaua, ├«n mai 1986, la Sevilla, atunci c├ónd a c├ó┼čtigat Cupa Campionilor europeni. Spectacolul sportiv, ├«n spe┼ú─â fotbalul, a continuat s─â fie exploatat propagandistic ├«n beneficiu personal, pecuniar ┼či politic, ┼či dup─â 1990 (dar ┼či mai recent);a se vedea cazul finan┼úatorului echipei bucure┼čtene de fotbal Steaua, Gigi Becali, care a ├«ncercat s─â-┼či construiasc─â prin fotbal o imagine popular─â pe care s─â o exploateze apoi ├«ntr-o carier─â politic─â.

Cum ┼či-a tratat regimul comunist ÔÇ×trofeeleÔÇŁ:Ilie N─âstase ┼či Nadia Com─âneci

├Äntr-o perioad─â ├«n care tenisul ├«ncetase s─â mai fie jocul aristocratic al gentlemanilor, devenind o industrie global─â, Ilie N─âstase, copilul teribil, ÔÇ×talentat, impetuos ┼či rebel incurabilÔÇŁ din Carpa┼úi, uimea pe toat─â lumea nu doar cu incredibilele sale lovituri, dar ┼či cu glumele ┼či n─âzb├ótiile sale din aren─â, total opuse rigidit─â┼úii sistemului politic din care provenea. Afirm├óndu-se pe plan interna┼úional ca o mare vedet─â sportiv─â la sf├ór┼čitul anilor ÔÇÖ60, ani de relativ─â liberalizare a vie┼úii din Rom├ónia socialist─â (├«n baza unei ├«n┼úelegeri de liber─â circula┼úie ┼či p─âstrare a c├ó┼čtigurilor ├«n valut─â contra particip─ârii f─âr─â plat─â la meciurile de Cup─â Davis), Ilie s-a bucurat de ┼čansa unei incredibile libert─â┼úi. Iar regimul ceau┼čist a trebuit s─â se mul┼úumeasc─â cu faptul c─â marele tenisman, care avea acces ├«n cele mai selecte ┼či exclusiviste cercuri ale lumii, a continuat s─â accepte s─â r─âm├ón─â un ofi┼úer (pletos) al armatei rom├óne ┼či nu a cerut azil politic.

Book august mic 69 jpg jpeg

A┼ča cum ÔÇ×NastyÔÇŁ a dat un suflu nou tenisului mondial, Nadia Com─âneci a dat o nou─â dimensiune gimnasticii mondiale, aceea de 10 absolut, perfec┼úiune de neatins p├ón─â la Jocurile Olimpice de la Montreal din 1976. ÔÇ×Zei┼úa de la MontrealÔÇŁ a c├ó┼čtigat de-a lungul carierei sale cinci medalii olimpicede aur ┼či este considerat─â a fi una dintre cele mai bune sportive ale secolului XX┼či una dintre cele mai bune gimnaste ale lumii, fiind primul sportiv rom├ón inclus ├«n International Gymnastics Hall of Fame. Afost o perioad─â ├«n care nenum─ârate m─âmici americane ┼či canadiene ┼či-au botezat nou-n─âscutele cu numele gimnastei rom├ónce. ├Än anii dictaturii ceau┼čiste absolute, Nadia, doar o adolescent─â, nu a putut avea aceea┼či ┼čans─â a libert─â┼úii de mi┼čcare de care a beneficiat Ilie N─âstase, via┼úa ┼či cariera ei fiind confiscate ┼či controlate cu brutalitate de c─âtre regimul ceau┼čist. Numele ei a devenit un fel de ÔÇ×trofeuÔÇŁ personal ├«n panoplia propagandistic─â a acestuia:marea sportiv─â, care avea doar 20 de ani ┼či era invitat─â ┼či onorat─â pretutindeni ├«n lume, nu mai avea dreptul de a ie┼či din ┼úar─â, fusese mutat─â la Bucure┼čti ┼či era supravegheat─â permanent de Securitate. Tot ├«n condi┼úiile specifice R─âzboiului Rece, spectaculoasa fug─â ├«n Occident din Rom├ónia lui Nicolae Ceau┼čescu a celebrei gimnaste Nadia Comaneci, ├«n noiembrie 1989, a ├«nsemnat o teribil─â lovitur─â de imagine dat─â regimului ceau┼čist, sosirea ei pe aeroporul din New York fiind subiectul unui breaking newspe CNN.