B─ât─âlia de la Tannenberg jpeg

B─ât─âlia de la Tannenberg

­čôü Primul R─âzboi Mondial
Autor: Andreea Lup┼čor

B─ât─âlia de la Tannenberg, din 26-30 august 1914, a fost una din primele mari b─ât─âlii ale Primului R─âzboi Mondial ╚Öi prima victorie important─â a Germaniei pe Frontul de Est. Ceea ce p─ârea a fi, la ├«nceput, o b─ât─âlie ├«n care Rusia avea s─â fie avantajat─â de ini╚Ťiativa ofensivei ╚Öi de superioritatea numeric─â, s-a terminat printr-o ├«nfr├óngere dezastruoas─â pentru ru╚Öi, care avea s─â decid─â, pentru urm─âtoarele luni, evolu╚Ťia frontului.

├Än cadrul b─ât─âliei s-au confruntat Armata 8 German─â (150.000 de solda╚Ťi), condus─â, ini╚Ťial, de generalul Prittwitz, iar apoi de Paul von Hindenburg ╚Öi Erich Ludendorff, ╚Öi Armata 2 Rus─â (230.000 de solda╚Ťi), aflat─â sub conducerea Generalului Aleksandr Samsonov.

Comandan╚Ťii militari

Tannenberg  jpg jpeg

B─ât─âlia de la Tannenberg ar fi putut avea o alt─â soart─â, c─âci ÔÇô spre suprinderea tuturor ÔÇô comandamentul rus reu╚Öise s─â trimit─â dou─â armate ├«n Prusia de Est ├«n doar dou─â s─âpt─âm├óni de la ├«nceputul r─âzboiului, ├«n timp ce armata german─â avea principalele for╚Ťe concentrate ├«n vest, ├«mpotriva Fran╚Ťei. Astfel, Armata 1 Rus─â, condus─â de generalul Rennenkampf, ╚Öi Armata 2, condus─â de Samsonov, au p─âtruns ├«n teritoriile prusace ├«n dou─â puncte, nord-est ╚Öi sud-vest, ╚Öi urmau s─â se uneasc─â pentru a ├«ncercui Armata 8 sta╚Ťionat─â ├«n Prusia.

B─ât─âlia de la Tannenberg s-a purtat de fapt la 30km dep─ârtare de ora╚Öul cu acest nume. Ea ╚Öi-a c─âp─âtat numele la sugestia colonelului german Maximilian Hoffmann;├«n numele ideologiei na╚Ťionaliste germane, el a propus ca b─ât─âlia s─â ├«mprumute acest nume pentru a face trimitere la b─ât─âlia medieval─â de la Tannenberg, din 1410, ├«n care cavalerii teutoni fuseser─â ├«nvin╚Öi de polonezi ╚Öi lituanieni. Astfel, victoria ob╚Ťinut─â reprezenta revan╚Öa poporului german fa╚Ť─â de ├«nfr├óngerea suferit─â ├«n urm─â cu cinci secole.

Prima confruntare are loc la Gumbinnen, pe 20 august, c├ónd armata lui Rennenkampf c├ó╚Ötig─â o b─ât─âlie ├«mpotriva Armatei 8 germane (incomplete, formate din doar 8 divizii), comandate de Maximilian von Prittwitz. ├Änvins, acesta se retrage spre Vistula pentru a nu fi complet ├«ncercuit, ├«n timp ce generalul rus decide s─â opreasc─â ├«naintarea spre vest pentru a-╚Öi reconsolida for╚Ťele. Din cauza presta╚Ťiei sale slabe, Prittwitz este ├«nlocuit cu Hindenburg ╚Öi Ludendorff, care anuleaz─â decizia de retragere, aleg├ónd ├«n schimb s─â ini╚Ťieze un plan de ac╚Ťiune preg─âtit anterior de colonelul Hoffmann.

Tannenberg3008 jpg jpeg

Ceea ce doreau nem╚Ťii s─â fac─â era s─â profite de antipatia existent─â ├«ntre cei doi generali ru╚Öi pentru a opri jonc╚Ťiunea dintre cele dou─â armate. Astfel, germanii au simulat un atac pe Vistula, oferindu-i lui Rennenkampf ╚Öansa de a-╚Öi ├«nt├órzia ├«naintarea ╚Öi, implicit, de a nu veni ├«n ajutorul lui Samsonov. Ca atare, ├«n ajunul b─ât─âliei, comandantul Armatei 2 Ruse nu ╚Ötia c─â nu va mai primi ├«nt├óririle a╚Öteptate, astfel c─â deciziile pe care le-a luat s-au dovedit a fi dezastruoase, duc├ónd la ├«ncercuirea sa pe c├ómpul de lupt─â.

De-a lungul b─ât─âliei, inteligenta strategie german─â s-a dovedit a fi mai important─â dec├ót avantajul numeric al ru╚Öilor, care au fost cople╚Öi╚Ťi de artileria german─â. Dup─â trei zile ├«n care armata sa a fost nimicit─â de focul inamic, Samsonov decide s─â se retrag─â, ├«ns─â nu a f─âcut altceva dec├ót s─â se ad├ónceasc─â ╚Öi mai tare ├«n ├«ncercuire. Recunosc├óndu-╚Öi ├«nfr├óngerea ╚Öi nedorind s─â-l confrunte pe ╚Üar, generalul rus se sinucide ├«n diminea╚Ťa de 30 august. Din armata sa nu mai r─âm─âsese aproape nimic:80.000 de solda╚Ťi erau mor╚Ťi sau r─âni╚Ťi, iar 90.000 captura╚Ťi. ├Än schimb, germanii nu au pierdut dec├ót 13.000 de oameni.

Prizonieri ru╚Öi captura╚Ťi la Tannenberg [VIDEO]

Victoria german─â de la Tannenberg a acordat nem╚Ťilor un avantaj important pe Frontul de Est, fiind prima dintr-o serie de victorii prin care ru╚Öii au fost ├«mpin╚Öi definitiv ├«n afara grani╚Ťelor germane, ├«n interiorul c─ârora nu vor mai p─âtrunde p├ón─â la sf├ór╚Öitul r─âzboiului (de fapt, p├ón─â ├«n 1945). Cu toate acestea, for╚Ťa numeric─â a Armatei ruse, pe de o parte, ╚Öi succesele ob╚Ťinute ├«mpotriva Austro-Ungariei, au f─âcut ca Frontul de Est s─â nu se pr─âbu╚Öeasc─â, domolind astfel for╚Ťa militar─â a Germaniei, care va continua s─â fac─â eforturi pentru a sus╚Ťine lupta pe dou─â fronturi.