Arenele sportive ale Rom├óniei: De la maidane ┼či improviza┼úii, la Stadionul ANEF ┼či Parcul Sportiv din Cluj jpeg

Arenele sportive ale Rom├óniei: De la maidane ┼či improviza┼úii, la Stadionul ANEF ┼či Parcul Sportiv din Cluj

­čôü Istoria Sportului
Autor: Bogdan Popa

Acum o sut─â de ani, c├ónd sporturile de echip─â ├«┼či f─âceau ├«nceputurile timide, dar brave, un teren viran pe care se trasau liniile de tu┼č─â ┼či se amplasau dou─â por┼úi era suficient. Spectatorii st─âteau ├«n picioare iar un automobil sau un butoi reprezentau vestiarul. Echipele ai c─âror juc─âtori aveau venituri modeste porneau spre marele meci cu tramvaiul, ├«nso┼úite de copiii din cartier.

 ├Än ultimele decenii, stadioanele au devenit din ce ├«n ce mai mari ┼či mai complicate, integrate noilor peisaje urbane. Marile cluburi au renun┼úat, din motive financiare, la arenele tradi┼úionale ┼či au ridicat construc┼úii noi. ├Än multe cazuri, un stadion nou a ├«nsemnat un amplasament nou, departe de cel originar, dar, ├«ntr-o lume globalizat─â, chestiunea r─âd─âcinilor ├«┼či pierde din substan┼ú─â ├«n fa┼úa c├ó┼čtigului financiar.

Pe de alt─â parte, plecarea clubului din cartierele tradi┼úionale a atras ┼či dec─âderea micilor magazine care supravie┼úuiau tocmai datorit─â spectatorilor care veneau din alte cartiere sau ora┼če. Nici numele stadioanelor nu mai sunt cele obi┼čnuite, europenii prelu├ónd de la francizele americane modelul ├«nchirierii denumirii c─âtre companii interesate de o reclam─â sigur─â.

Stadionul de lângă Arcul de Triumf, iniţiativa unui ziarist sportiv

Inaugurarea noilor stadioane din Bucure┼čti, Cluj ┼či Ploie┼čti este un prilej fericit de a explora istoria construirii de arene sportive ├«n Rom├ónia. Dezvoltarea sportului nu putea avea loc, se ├«n┼úelege, f─âr─â dezvoltarea unei infrastructuri corespunz─âtoare. A┼ča c─â s-au f─âcut planuri, au fost c─âutate modele, au fost schi┼úate construc┼úii care aveau rolul de a ├«nt─âri leg─âtura dintre sportul de sorginte occidental─â ┼či lumea rom├óneasc─â.

George Costescu, ziarist sportiv ┼či unul dintre fondatorii Tennis-Clubului Rom├ón, a fost cel care a conceput un stadion sportiv pe terenul ob┼úinut de Federa┼úia Societ─â┼úilor Sportive din Rom├ónia ÔÇô FSSR, organ conduc─âtor al vie┼úii sportive, constituit pe model francez, din toate cluburile ┼či asocia┼úiile sportive, premerg─âtor sistemului federa┼úiilor de ramur─â ÔÇô l├óng─â Arcul de Triumf din Bucure┼čti. Por┼úile monumentale, ├«n stil arhitectonic rom├ónesc, s-au datorat ┼či ele tot ini┼úiativei lui Costescu.

Terenul sportiv se na┼čte cu greutate ┼či cu pl├óngeri

├Än perioada interbelic─â a ap─ârut ┼či distinc┼úia conceptual─â dintre ÔÇ×terenÔÇŁ ┼či ÔÇ×stadionÔÇŁ. Primul termen se referea la o amenajare simpl─â, f─âr─â tribune ┼či neracordat la utilit─â┼úi publice. Cel de-al doilea presupunea o construc┼úie elaborat─â, cu tribune, vestiare, racordat─â la sistemele de ap─â ┼či electricitate. ├Än realitate, Rom├ónia interbelic─â avea mai degrab─â terenuri dec├ót stadioane de sport.

De┼či ├«n ora┼če maidanele nu lipseau, de┼či primele ÔÇ×no┼úiuniÔÇŁ de fotbal, oin─â sau atletism erau dob├óndite de la ÔÇ×b─âie┼úii mai mariÔÇŁ, amenajarea unui teren de fotbal era o chestiune complicat─â. ├Än 1921, sec┼úiunea din Rom├ónia a YMCA a organizat o zi de cur─â┼úenie pentru a transforma unui maidan ├«n teren de sport. Igienizarea locului era doar o parte a ac┼úiunilor necesare. Terenul trebuia cur─â┼úat de r─âd─âcini, iarba ├«ngrijit─â, dup─â cum trebuia s─â se  ├«ncerce, pe c├ót posibil, amenajarea unui vestiar, a unor tribune, etc. Ini┼úiativa YMCA a fost una de succes:dup─â doi ani, acela┼či George Costescu ├«nc─â o mai considera un model dup─â care se puteau crea nu doar terenuri adev─ârate pentru sporturi, ci ┼či locuri de munc─â.

fot2 jpg jpeg

Interesante au fost ┼či reac┼úiile ÔÇ×comunit─â┼úilor localeÔÇŁ la apari┼úia unor terenuri sportive, fie ele ┼či improvizate. Stadionul Unirii-Tricolor de la Gara de Est din Bucure┼čti, cu modeste tribune de lemn ┼či un bufet pentru confortul spectatorilor, i-a f─âcut pe unii locuitori ai zonei s─â se pl├óng─â de zgomot ┼či dezordine publice. Ast─âzi, ├«ns─â, b─âtr├ónii din zon─â ├«nc─â mai vorbesc despre ÔÇ×Unirea-TricolorÔÇŁ.

├Än cazul primelor terenuri sportive, structura simpl─â a tribunelor avea avantaje ┼či dezavantaje. Atunci c├ónd cererea de bilete dep─â┼čea capacitatea tribunelor, se puteau ad─âuga noi structuri. S-a ├«nt├ómplat pentru prima oar─â ├«n 1927, c├ónd Juventus Bucure┼čti a primit, pe ÔÇ×RomcomitÔÇŁ, stadionul B─âncii Rom├óno-Italiene, vizita englezilor de la Oxford City. Dar ├«n 1940, tribunele de lemn de la Venus s-au pr─âbu┼čit la cutremur, din fericire ├«ntr-un moment ├«n care nu se juca nici un meci.

├Än Rom├ónia interbelic─â au fost amenajate, cu mijloace modeste, motodromuri, bazine de ├«not, modeste terenuri de baschet sau handbal. La Bucure┼čti, galele de box erau organizate la Arenele Romane sau ├«n corturi de circ, o sal─â special─â nefiind construit─â dec├ót dup─â cel de-Al Doilea R─âzboi Mondial.

Bucure┼čti ┼či Cluj, exemple de bun─â practic─â

Cele mai mari investi┼úii ├«n infrastructura sportiv─â au fost Stadionul Academiei Na┼úionale de Educa┼úie Fizic─â din Bucure┼čti ┼či Parcul Sportiv din Cluj. O vreme, am├óndou─â au purtat numele lui Carol al II-lea. La Bucure┼čti, stadionul ANEF ÔÇô azi parte a parc─ârii de sub Palatul Parlamentului ÔÇô f─âcea parte din complexul dedicat preg─âtirii studen┼úilor Academiei, viitorii profesori de educa┼úie fizic─â. Universitatea din Bucure┼čti avea s─â ├«┼či amenajeze propriile terenuri;aceasta, paradoxal, ├«n timp ce rector era Nicolae Iorga, un adversar al sportului comercial, nu ┼či al culturii fizice ca parte a form─ârii personale ┼či intelectuale.

Construirea Parcului Sportiv al Universit─â┼úii din Cluj s-a datorat lui Iuliu Ha┼úieganu, medic ┼či profesor universitar, dar ┼či conduc─âtor al Astrei Transilvane ┼či unul dintre ini┼úiatorii organiza┼úiei de educa┼úie fizic─â ┼×oimii Carpa┼úilor. ├Än 1928, Iuliu Ha┼úieganu a donat primul milion de lei necesar pornirii lucr─ârilor. Tot Ha┼úieganu a girat, cu propria avere, un ├«mprumut bancar contractat ├«ntr-un moment dificil. Prin ÔÇ×parc sportivÔÇŁ, ini┼úiatorii proiectului de la Cluj ├«n┼úelegeau un complex de cl─âdiri ┼či instala┼úii adaptate pentru mai multe discipline sportive, practicate at├ót de b─ârba┼úi, c├ót ┼či de femei ┼či copii. Parcul sportiv nu se limita la instala┼úiile sportive ┼či la tribune, du┼čuri, vestiare sau chio┼čcuri pentru spectatori. Planurile ini┼úiale prevedeau ridicarea unei biblioteci ┼či, semn distinctiv, a unei bisericu┼úe de lemn. C├ónd, ├«n primele zile din septembrie 1940, Clujul a fost preluat de noile autorit─â┼úi maghiare, Iuliu Ha┼úieganu apela la cultura sportiv─â a acestora pentru ca parcul s─â fie terminat ┼či protejat de vicisitudinile r─âzboiului.