A progresat sau nu medicina ├«n Rena┼čtere? jpeg

A progresat sau nu medicina ├«n Rena┼čtere?

Evul Mediu european a cunoscut o perioad─â de stagnare puternic─â, ├«n condi┼úiile ├«n care multe cuno┼čtin┼úe din lumea greco-roman─â s-au pierdut ┼či calitatea medicilor era ├«ndoielnic─â.

Biserica nu permitea disec┼úiile ┼či dogmatismul fr├óna creativitatea ┼či progresul. ├Än timpul cruciadelor, cre┼čtinii au dob├óndit informa┼úii pre┼úioase de la musulmani, iar ├«ntre timp lucr─âri importante, precum Canonul Medicinei al lui Avicenna, au fost traduse ┼či au influen┼úat intelectualii occidentali. Vreme de secole ├«ns─â, cea mai popular─â teorie a r─âmas cea a umorilor, ┼či anume c─â s─ân─âtatea depinde de patru fluide corporale. Spitalele erau mai degrab─â ni┼čte azile pentru s─ârmani, proscri┼či, c─âl─âtori. Tot dup─â cruciade a ├«nceput s─â fie prioritizat─â construirea unor astfel de centre. Un oarece progres a existat ├«n ceea ce prive┼čte chirurgia, efectuat─â pe atunci nu de medici, ci de b─ârbieri. La c├óte r─âzboaie se ducea, era nevoie de priceperea lor, mul┼úi devenind speciali┼čti ├«n chirurgia extern─â, trat├ónd r─âni, cataracte, ulcere.

Din 1450 ├«ncoace, medicina s-a ├«mbun─ât─â┼úit constant ┼či considerabil. Girolamo Francastroro a venit cu ideea c─â epidemiile ar fi cauzate de agen┼úi patogeni externi ┼či transmisibili. Tot el a propus tratarea sifilisului cu mercur ┼či guaiaco, un ulei aromatic.

Andreas Vesalius, medic flamanad, a scris una din cele mai apreciate lucr─âri despre anatomia uman─â, ÔÇťDespre structura corpului umanÔÇŁ, dup─â ce a disecat un cadavru ┼či l-a examinat minu┼úios. Dezvoltarea tiparului i-a permis s─â popularizeze ┼čtiin┼úa, cartea sa cuprinz├ónd ilustra┼úii foarte detaliate.

17  vesalius third b small jpg jpeg

William Harvey a fost primul care a descris corect sistemul circulator ┼či caracteristicile s├óngelui, precum ┼či func┼úiile inimii ├«n tot procesul. Avicenna ├«ncercase ┼či el acest lucru, dar nu ├«n┼úelesese suficient de bine pomparea s├óngelui ┼či cum era posibil ca acesta s─â ajung─â ├«n toate organele.

Alchimistul Paracelsus (Teophrastus Bombastus von Hohenheim) a avut ┼či el o contribu┼úie ├«n ┼čtiint─â, de┼či se preocupa ├«n special de ocultism. A sus┼úinut folosirea mineralelor ┼či substan┼úelor chimice pentru a restabili echilibrul ┼či s─ân─âtatea trupeasc─â, consider├ónd c─â bolile reprezint─â o perturbare a echilibrului. Nu a c─âutat ├«ns─â r─âspunsuri numai ├«n purificarea sufleteasc─â. A scris ┼či despre tratarea ┼či preven┼úia afec┼úiunilor ├«n cazul me┼čte┼čugarilor care prelucrau metalele.

Despre daVinci deja ┼čtim c─â avea o personalitate cu adev─ârat enciclopedic─â. Printre multiplele sale preocup─âri s-a num─ârat anatomia topografic─â ÔÇô a realizat sute de desene cu studii ale tendoanelor, mu┼čchilor, oaselor ┼či altor p─âr┼úi anatomice. Spitalul Santa Maria Nuova din Floren┼úa i-a permis disecarea cadavrelor, apoi ┼či spitale din Milano ┼či Roma. ├Ämpreun─â cu doctorul Marcantonio della Torre a realizat peste 2000 de ilustra┼úii cu corpul uman, ├«nso┼úite de multe comentarii. Documentele foarte complexe au putut fi publicate abia ├«n secolul al XVII-lea ├«n Franta. DaVinci nu doar c─â a oferit detalii anatomice importante, ci a studiat ┼či func┼úiile mecanice ale oaselor ┼či mu┼čchilor.

davin jpg jpeg

Ambroise Par├ę este unul dintre p─ârin┼úii chirurgiei moderne ┼či patologiei medico-legale. A lucrat ca medic personal pentru patru regi francezi ┼či se remarcase prin priceperea cu care m├ónuia tehnicile chirurgicale, fiind unul dintre marii exper┼úi ├«n tratarea r─ânilor dob├óndite pe c├ómpul de lupt─â. Unele instrumente ┼či le-a inventat el ├«nsu┼či, la fel ┼či leacuri diverse ca alternative la cauterizare, cum ar fi terebentina ┼či g─âlbenu┼čul. Totodat─â, a readus ├«n prim-plan vechea metod─â a grecilor de a realiza ligatura arterelor ├«n timpul amput─ârilor, ceea ce m─ârea ┼čansele de supravie┼úuire. Tot el a constatat c─â fenomenul membrului-fantom─â trebuie s─â fie legat de activitatea cerebral─â, nu de vreun mister al membrului amputat.

├Än ciuda acestor progrese, suferin┼úele s-au ├«nmul┼úit ┼či ├«n rena┼čtere, mai ales c─â diagnosticarea nu diferea mult de ce se petrecea ├«n evul mediu. ├Än plus, medicii nu avea nici cea mai vag─â idee despre tratarea bolilor infec┼úioase, r─âm├ón├ónd bloca┼úi ├«n stadiul de supersti┼úii ┼či ritualuri magice. Abia ├«n secolul al XVIII-lea, medicul englez Edward Jenner, supranumit p─ârintele imunologiei, a reu┼čit s─â produc─â un vaccin, pe cel ├«mpotriva varicelei, prin injectarea cu o doz─â mic─â din virusul similar dar mult mai bl├ónd ├«nt├ólnit la bovine.

pare2 gif gif

Cu alte cuvinte, ├«n vremea Rena┼čterii a crescut interesul pentru corpul uman, s-au ├«nmul┼úit investiga┼úiile anatomice ┼či s-a ajuns ├«ntr-adev─âr la o ├«n┼úelegere superioar─â a organelor ┼či func┼úiilor lor. Av├óntul cunoa┼čterii ├«ns─â a avut un impact minor asupra situa┼úiei precare a s─ân─ât─â┼úii publice.

Mai multe: Dear, Peter. ÔÇśÔÇÖRevolutionizing the Sciences: European Knowledge and Its Ambitions, 1500ÔÇô1700ÔÇÖÔÇÖ, Princeton, 2001.