A apărut numărul de aprilie al revistei Historia/ SUMAR
Cu bucurie, cu entuziasm vă spunem: găsiţi ediţia de aprilie a revistei Historia la chioșcuri. Și câte nu sunt de citit, de aprofundat, de înţeles în ea – înainte de toate, un dosar amănunţit, documentat despre viaţa cotidiană în Regatul Dac, cu texte unul și unul, cu ilustraţii una și una (și nici nu trebuie să ne credeţi pe cuvânt, dosarul e o bijuterie). Istorii despre tarabostes şi comati, despre războinici, sclavi, organizare statală, despre femeile dace, despre obiceiuri, aşezări, hrană, îmbrăcăminte, meşteşuguri, despre religia/religiile dacice. Vă recomandăm să cumpărați noul număr și în format digital, de pe paydemic.com
Și-apoi sunt texte cu parfum de primăvară – relaţia Reginei Maria cu florile, buchetul istoric al amintirilor ei emoţionante, iureșul stârnit la premieră de baletul lui Stravinski, „Le Sacre du Printemps”, cu coregrafia lui Nijinski (ah, ce nebunie, ce haos, ce delir), micile, marile istorii ale culorii albastru, nobila culoare pe care pictorii timpului cheltuiau o avere s-o obţină (pentru turbanul albastru al „Fetei cu cercel de perlă”, Vermeer și-a adus familia în pragul dezastrului financiar).
Criza dinastică de la sfârşitul lui 1925 – prinţul Carol renunţă pentru a doua oară la drepturile sale de moștenitor al tronului României – dar și epidemia de gripă spaniolă care face ravagii în Europa și ajunge, cu aceleași efecte, și în România în primăvara lui 1927. Atunci ca și acum, acum ca și atunci – veţi înţelege cu siguranţă asta citind darea de seamă detaliată din presa vremii. Pe scurt: superficialitate, indiferenţă, criză politică, autorităţi surprinse, depășite de situaţie.
Dar și o incursiune în lumea satului – ritualuri, obiceiuri în lupta cu epidemiile, patronul Ciumei, Sf. Haralambie (și preţioasa icoană, din categoria Tezaur, pictată de Savu Moga, în care neagra ciumă cu coasa ei se află sub picioarele Sfântului), istorii despre ciuma lui Iustinian și despre ţărănime la sfârșitul Imperiului Roman (călătorim cu ochii minţii în Italia printre povești și variate artefacte), dar și un portret colectiv al varegilor, sângeroșii mercenari scandinavi ai împăraţilor bizantini (Garda varegă a lui Vasile al II-lea a intrat în istorie).
UPDATE/ Abonează-te la Historia digital şi poţi câştiga un pachet de cărţi de la Humanitas
Stop-cadru: o pictură impresionantă, prin conţinut, detalii, tematică, dimensiuni: „Triumful Morţii” de Pieter Bruegel cel Bătrân. Nu vrem să vă băgăm în sperieţi – dar o întâlnire cu Moartea, în zeci și zeci de ipostaze, dar mai ales Moartea călare, poate fi ea însăși o experienţă imunizatoare.
Și-apoi, ca o explozie, ca pocnetul produs de-un revolver, un text despre cum s-a născut Pop Art: revolta împotriva elitismului. Din 1955, când termenul a fost folosit pentru prima dată într-un articol, trecând prin atelierul lui Andy Warhol, cu ale sale portrete de Marylin repetate la infinit, până la florile extraplate ale lui Takashi Murakami.
Ce-ar mai fi de zis? Să ne citiţi. Ediţia asta (ca toate celelalte) își merită și ultimul bănuţ. Și poate vi s-a făcut dor de citit, de răsfoit, dor de mirosul de cerneală.
