image

Calendar 26 aprilie: 1986 - S-a produs accidentul de la centrala nucleară de la Cernobîl

121 - S-a născut împăratul roman Marcus Aurelius (d. 180).

1573 - S-a n─âscut Maria de Medici, regin─â a Fran╚Ťei, a doua so╚Ťie a lui Henric al IV-lea (d. 1642).

1775 - ├Än urma conven╚Ťiei ├«ncheiate ├«ntre Imperiul Otoman ╚Öi Austria, Bucovina a intrat ├«n componen╚Ťa Imperiului Habsburgic.

1798 - S-a n─âscut pictorul francez Eug├Ęne Delacroix (d. 1863).

Eugene Delacroix autoportret 1837 jpg
Eug├Ęne Delacroix, ÔÇ×Autoportret cu vest─â verdeÔÇŁ (circa 1837)

1877 - Ca urmare a bombardării orașelor românești de la Dunăre de către artileria turcă, Armata Română a deschis focul asupra Vidinului.

1894 - S-a n─âscut liderul nazist Rudolf Hess (d. 1987).

1920 - La Cluj, a fost ├«nfiin╚Ťat primul Institut Speologic din lume.

1923 - Ducele de York (viitorul rege George al VI-lea al Regatului Unit) s-a c─âs─âtorit cu Lady Elizabeth Bowes-Lyon la Westminster Abbey.

1925 - Paul von Hindenburg l-a ├«nvins pe Wilhelm Marx ├«n al doilea tur de scrutin al alegerilor preziden╚Ťiale germane ╚Öi a devenit primul ╚Öef de stat al Republicii de la Weimar ales directFoto sus: Accidentul de la centrala nuclear─â de la Cernob├«l (┬ę International Atomic Energy Agency)

1933 - S-a ├«nfiin╚Ťat Gestapo, poli╚Ťia secret─â a Germaniei naziste.

1937 - ├Än timpul R─âzboiul Civil Spaniol, ora╚Öul Guernica a fost bombardat de c─âtre avia╚Ťia german─â.1798

1945 - A fost adoptat─â Carta Na╚Ťiunilor Unite, care a intrat ├«n vigoare la 24 octombrie 1945.

1986 - S-a produs accidentul de la centrala nucleară de la Cernobîl, aflată la 200 km de Kiev.

ÔÇ×Pe 26 aprilie 1986, la ora 1.23 diminea┼úa, Olexandr Akimov, responsabilul de tur─â al Unit─â┼úii nr. 4 din Centrala nuclear─â de la Cernob├«l, a ordonat oprirea reactorului la sf├ór┼čitul lucr─ârilor ├«ntreprinse ├«nainte ca unitatea de alimentare s─â fie oprit─â pentru repara┼úiile planificate. Leonid Toptunov, unul dintre operatorii reactorului, a ├«ndep─ârtat capacul de pe butonul sistemului de siguran┼ú─â al reactorului, care previne gre┼čelile accidentale, ┼či l-a ap─âsat. Conform acestui semnal, 187 de tije de control ale reactorului au ├«nceput s─â coboare spre miez. Luminile s-au aprins pe ecran, iar s─âge┼úile indic├ónd tijele s-au pus ├«n mi┼čcare. St├ónd ├«ntors pe jum─âtate c─âtre panoul de control al reactorului, Olexandr Akimov a observat asta; a v─âzut, de asemenea, c─â s─âge┼úile indicatorilor de dezechilibru al tijei de control automat a luminat la st├ónga, a┼ča cum ar fi trebuit, ceea ce ├«nsemna o sc─âdere a capacit─â┼úii reactorului. Dup─â aceea, s-a ├«ntors la panoul de siguran┼ú─â, pe care ├«l supraveghea ├«n timpul experimentului. Atunci s-a ├«nt├ómplat ceva care nu putea fi prev─âzut nici m─âcar de cea mai nest─âvilit─â imagina┼úie. Dup─â o u┼čoar─â descre┼čtere ├«n putere, reactorul, brusc, a ├«nceput s─â creasc─â ├«ntr-un ritm tot mai mare, au ap─ârut alarmele. Toptunov a strigat despre cre┼čterea alarmant─â a puterii. Totu┼či, era dincolo de puterile lui s─â fac─â ceva. Tot ce putea face era s─â ┼úin─â ap─âsat butonul sistemului de siguran┼ú─â al reactorului. Tijele CPS erau ├«n zona activ─â. Nu mai avea la dispozi┼úie, nici el, nici altcineva, alte c─âi de ac┼úiune. Akimov a strigat: ┬źOpre┼čte reactorul!┬╗.

A s─ârit la consol─â ┼či a dezactivat cuplajele electromagnetice ale dispozitivelor de ac┼úionare a tijelor CPS. Ac┼úiunea lui a fost corect─â, dar inutil─â. La urma urmei, logica sistemului de control, adic─â toate elementele de circuite logice, a func┼úionat corect, tijele se aflau ├«n zona activ─â. Acum ┼čtim: dup─â ap─âsarea butonului sistemului de siguran┼ú─â al reactorului, nu au mai existat ac┼úiuni corecte, nu exista nicio cale de salvare... Au urmat dou─â explozii puternice, la un interval scurt de timp. Tijele sistemului de siguran┼ú─â al reactorului s-au oprit din mi┼čcare f─âr─â a fi parcurs nici m─âcar jum─âtate din drum. La ora 1.23 diminea┼úa, reactorul a fost distrus de puterea neutronilor rapizi. Acesta este un accident puternic, cea mai mare catastrof─â care se poate ├«nt├ómpla vreodat─â unui reactor nuclear. Nimeni, niciodat─â, nu s-a preg─âtit pentru asta.ÔÇť

A┼ča descria Anatoli Diatlov, inginerul-┼čef adjunct care a supervizat lucr─ârile de la reactorul 4 al Centralei nucleare de la Cernob├«l ├«n 26 aprilie 1986, evenimentele care au avut loc ├«n camera de control ├«nainte de explozia catastrofal─â. Sunt chestiuni tehnice, despre butoane, s─âge┼úi ┼či lumini┼úe, care nu dau, de fapt, explica┼úia fenomenelor care au avut loc ├«n interiorul reactorului. ├Än plus, Diatlov se erijeaz─â ├«n narator ┼či observator, f─âr─â a pomeni ce a f─âcut el ├«n tot acest timp. Nu ne lans─âm nici ├«n lec┼úii de fizic─â ┼či chimie, nici ├«n postura de procurori, r─âm├ónem la faptele ├«nregistrate de istorie. 

Anatoli Diatlov a fost condamnat la zece ani de ├«nchisoare, fiind g─âsit vinovat de ÔÇ×gestionarea defectuoas─â a unor ├«ntreprinderi cu poten┼úial explozivÔÇť, dar a fost eliberat dup─â cinci ani. A reu┼čit s─â-┼či scrie memoriile, ÔÇ×Cernob├«l. Cum s-a ├«nt├ómplatÔÇť, ┼či a murit ├«n 1995, de insuficien┼ú─â cardiac─â, de┼či ├«n momentul exploziei a fost iradiat cu 390 rem (3,9 Sievert), o doz─â care ucide ├«n mai pu┼úin de 30 de zile aproximativ jum─âtate dintre persoanele afectate. 

Consecin┼úele accidentului nuclear de la Cernob├«l sunt ast─âzi binecunoscute. ├Äns─â vinova┼úii pentru amploarea pe care a avut-o cel mai grav eveniment nuclear din istorie nu s-au aflat numai ├«n unitatea num─ârul 4 din Cernob├«l, ci ┼či ├«n fotoliile moi din Kremlin. De fapt, puterea de distrugere a suflului exploziei a fost alimentat─â de autorit─â┼úile sovietice, chiar ├«ncep├ónd cu zorii zilei de 26 aprilie 1986. Iat─â, deci, o scurt─â cronic─â a e┼čecului ┼či a iresponsabilit─â┼úii unui guvern ├«n fa┼úa propriilor cet─â┼úeni.

Ania, fiica mea, plecase la ┼čcoal─â. M-am ├«ntors acas─â ┼či am zis: ┬źMama, nu ┼čtiu ce s-a ├«nt├ómplat, dar n-o l─âsa pe Nata┼ča (nepoata mea) afar─â din cas─â, iar c├ónd Ania revine de la ┼čcoal─â, du-o direct ├«n cas─â┬╗. Dar nu i-am zis s─â ├«nchid─â geamurile...  

Ziua 1. T─âcere ┼či educa┼úie fizic─â

La ora 02.15, departamentul din Pr├«peat al Ministerului Afacerilor Interne s-a reunit ├«ntr-o ┼čedin┼ú─â de urgen┼ú─â, ├«n care a decis ├«nchiderea tuturor drumurilor din ora┼č ┼či aducerea a mii de poli┼úi┼čti ├«n zon─â, pentru a supraveghea traficul. La fel ca ┼či celor 37 de brig─âzi de pompieri ÔÇô adic─â vreo 186 de oameni, care au reu┼čit s─â sting─â focul p├ón─â la ora 06.35 diminea┼úa ÔÇô, nici poli┼úi┼čtilor nu li s-a dat nicio informa┼úie despre radia┼úii, niciun echipament de protec┼úie ┼či cu at├ót mai mult, niciun dozimetru. ├Än mai pu┼úin de o or─â de la ├«ncheierea ┼čedin┼úei, Mihail Gorbaciov ┼či conducerea URSS au fost informa┼úi cu privire la explozia din Cernob├«l. Nicio dispozi┼úie privind popula┼úia civil─â. La ora 08.00, ┼či-au ├«nceput munca de construc┼úie a reactoarelor 5 ┼či 6 din Cernob├«l al┼úi 286 de oameni ÔÇô tura de diminea┼ú─â. ├Äntre timp, Alexei Makukhin, ministrul adjunct al Energiei, a transmis un mesaj secret c─âtre partid: reactorul a explodat, au c─âzut zidurile ┼či par┼úial tavanul ┼či se lucreaz─â la r─âcirea ÔÇ×zonei activeÔÇť a reactorului, ad─âug├ónd c─â nu se pune problema unei nevoi de evacuare a ora┼čului Pr├«peat.

Pentru locuitorii ora┼čului, imaginea cu care s-au trezit ├«n diminea┼úa zilei de 26 aprilie era cel pu┼úin ciudat─â. Nimic nu se ├«nt├ómplase, ┼či totu┼či, lucrurile nu erau la locul lor. Unii au devenit suspicio┼či, dar nimeni n-a b─ânuit pericolul care-i ├«nv─âluia. Iat─â cum descria, ├«n iunie 1987, Liubov Kovalevskaia, acea diminea┼ú─â de s├ómb─ât─â: ÔÇ×Toate drumurile erau acoperite cu ap─â ┼či ni┼čte lichid alb. Totul era alb, spumos, toate bordurile... Am mers mai departe ┼či am v─âzut un poli┼úist aici, altul dincolo, niciodat─â n-am v─âzut at├ó┼úia poli┼úi┼čti ├«n ora┼č. Nu f─âceau nimic, doar st─âteau ├«n diverse locuri, la Po┼čt─â, la Palatul Culturii. Ca ┼či c├ónd era lege mar┼úial─â. A fost un ┼čoc destul de mare. Dar oamenii mergeau normal, erau copii peste tot. Era foarte cald. Ania, fiica mea, plecase la ┼čcoal─â. M-am ├«ntors acas─â ┼či am zis: ┬źMama, nu ┼čtiu ce s-a ├«nt├ómplat, dar n-o l─âsa pe Nata┼ča (nepoata mea) afar─â din cas─â, iar c├ónd Ania revine de la ┼čcoal─â, du-o direct ├«n cas─â┬╗. Dar nu i-am zis s─â ├«nchid─â geamurile... M-am ├«ntors ├«n pia┼úa central─â... Reactorul era destul de vizibil, se putea vedea c─â ardea ┼či c─â zidul era spart. N-am ┼čtiut nimic toat─â ziua. Nimeni n-a zis nimic. Ei bine, au zis c─â a fost un incendiu. Dar n-au suflat un cuv├ónt despre radia┼úii. Ania s-a ├«ntors de la ┼čcoal─â ┼či-a zis: ┬źMama, am f─âcut educa┼úie fizic─â afar─â pentru aproape o or─â┬╗. Ce nebunie!ÔÇť. 

Ziua 2. Calm ┼či ordine 

T─âcerea ├«n care se afundaser─â autorit─â┼úile sovietice a fost spart─â de nivelurile enorme de radia┼úie la care se ajunsese la miezul zilei de 27 aprilie. La ora 14.00, a ├«nceput evacuarea popula┼úiei, dup─â ce din difuzoarele r─âsfirate ├«n ora┼č s-a auzit mesajul urm─âtor: ÔÇ×├Än aten┼úia reziden┼úilor ora┼čului Pr├«peat! Consiliul Popular v─â informeaz─â c─â, din cauza accidentului de la Centrala nuclear─â Cernob├«l din ora┼čul Pr├«peat, condi┼úiile radioactive din vecin─âtate se deterioreaz─â. (...) Pentru ca oamenii s─â fie ├«n siguran┼ú─â ┼či c├ót mai s─ân─âto┼či posibil, copiii fiind o prioritate major─â, suntem nevoi┼úi s─â evacu─âm temporar cet─â┼úenii din ora┼čele aproapiate de Regiunea Kiev. (...) Este recomandat s─â v─â lua┼úi cu voi documentele, c├óteva bunuri personale esen┼úiale ┼či ni┼čte m├óncare, pentru orice eventualitate. (...) V─â rug─âm s─â v─â p─âstra┼úi calmul ┼či s─â fi┼úi ordona┼úi ├«n acest proces de evacuare pe termen scurtÔÇť.

Oamenii au avut la dispozi┼úie numai dou─â ore pentru a-┼či str├ónge bruma de lucruri pe care o considerau necesar─â pentru o relocare temporar─â. Cei 43.000 de cet─â┼úeni ai ora┼čului Pr├«peat au fost b─âga┼úi ├«n 1.200 de autobuze, iar ├«n trei ore ┼či jum─âtate, ora┼čul era aproape gol. Pe str─âzi umblau numai militari, lucr─âtorii la centrala nuclear─â ┼či diver┼či lichidatori. Nu s-a produs nici panic─â, nici revolt─â. Locuitorii ┼či-au p─âr─âsit pentru totdeauna casele, cu calm ┼či ordine. ÔÇ×┼×iruri de autobuze ├«nghesuite au p─âr─âsit ora┼čul. Unul l├óng─â altul, ca ni┼čte g├óndaci imen┼či, kilometru dup─â kilometru. Traficul era nebunesc. Numai un supravie┼úuitor al celui de-Al Doilea R─âzboi Mondial ├«┼či poate imagina o scen─â similar─âÔÇť, declara unul dintre locuitori. 

Zilele 3 ┼či 4. C├ónd tac ru┼čii, vorbesc americanii

Anun┼úul public privind accidentul nuclear a venit, ├«ns─â, abia a treia zi, pe 28 aprilie, la ora 21.00. Totu┼či, mai potrivit ar fi termenul de men┼úiune, dec├ót de anun┼ú, pentru c─â nu s-a comunicat dec├ót c─â a avut loc un accident la Cernob├«l ┼či c─â ÔÇ×se iau m─âsuri pentru eliminarea consecin┼úelor accidentului. Se ofer─â ajutor celor afecta┼úi. S-a stabilit o comisie guvernamental─âÔÇť. Dup─â aceea, programul televizat a continuat cu o emisiune despre diversele probleme nucleare ale Americii, iar programul radio, cu una de muzic─â clasic─â. ┼×tirea a fost, ├«ns─â, completat─â a doua zi. Presa sovietic─â a ad─âugat ┼či c─â dou─â persoane au murit ├«n incidentul de la Cernob├«l, o parte a cl─âdirii reactorului a fost distrus─â, iar locuitorii din Pr├«peat au fost evacua┼úi.

Desigur, aceste informa┼úii au trecut grani┼úele URSS, ca ┼či norul radioactiv care s-a ridicat din Cernob├«l. Totu┼či, primele detalii reale despre accident au venit pe 29 aprilie, c├ónd un satelit american a transmis la Washington fotografii cu tavanul reactorului explodat. Primii care au ├«nceput s─â distribuie tablete de iod popula┼úiei au fost polonezii, care au luat aceast─â decizie imediat dup─â aflarea ve┼čtii despre explozie ┼či ridicarea norului radioactiv. 

Ziua 6. Tr─âiasc─â muncitorii! 

├Än aceast─â tragedie mascat─â, autorit─â┼úile sovietice au hot─âr├ót s─â continue s─â-┼či joace rolul de bufoni ┼či pe 1 Mai, marea zi de celebrare a muncitorilor de pretutindeni. ├Än vreme ce v├óntul ├«┼či schimba direc┼úia ┼či ├«ncepea s─â bat─â cu putere ├«nspre Kiev, m─ârind astfel aria de contaminare radioactiv─â, ├«n marile ora┼če ale Ucrainei ┼či Belarusului (care fusese deja afectat radioactiv), s-au organizat frumoase parade, cu copii r├óz├ónd ┼či tineri m─âr┼č─âluind cu steaguri, pancarte ┼či pangilici ├«n m├óini. Optimismul muncitorilor se ├«mpletea armonios cu anun┼úurile oficialilor despre dep─â┼čirea planurilor cincinale ├«n agricultur─â ┼či industrie. Numai c─â ├«n tribunele desemnate ├«nal┼úilor func┼úionari cam b─âtea v├óntul, nu se ├«ngr─âm─âdiser─â ca alt─âdat─â s─â ia parte la s─ârb─âtoarea muncii, al─âturi de oamenii de r├ónd.

Se pare c─â oficialii din Kiev ├«┼či protejaser─â familiile preventiv ┼či ├«┼či trimiseser─â copiii departe de pericolul radioactiv. Pentru restul popula┼úiei, aceast─â m─âsur─â a venit abia pe 6 mai, c├ónd ┼čcolile au fost ├«nchise ┼či copiii reloca┼úi. A┼čadar, num─ârul evacua┼úilor s-a ridicat la 500.000 ÔÇô dintre care 140.000 n-au revenit niciodat─â acas─â. Dup─â 11 zile de la accident, radioul din Kiev a avertizat popula┼úia s─â nu m─ân├ónce legume cu frunze ┼či s─â stea ├«n cas─â c├ót de mult posibil. 

Cur├ónd au ├«nceput s─â apar─â ┼či primii mor┼úi din cauza iradia┼úiilor: pe 9 mai, a murit, la 23 de ani, locotenentul Volodimir Pravnik, primul pompier care a ajuns la reactor. A fost urmat, a doua zi, de Olexandr Akimov, care suferise arsuri de la radia┼úii pe 100% din corp. Am├óndoi au fost decora┼úi de URSS, cu Ordinul Lenin, respectiv cu Ordinul ÔÇ×Pentru CurajÔÇť gradul III. 

Ziua 19. Estim─ârile 

Au trebuit s─â treac─â 19 zile p├ón─â c├ónd liderul sovietic Mihail Gorbaciov s─â fac─â orice declara┼úii publice privind accidentul nuclear. Pe 14 mai 1986, Gorbaciov a ap─ârut la televiunea de stat ┼či a declarat: ÔÇ×Recent, am fost lovi┼úi de un dezastru, accidentul nuclear de la Cernob├«l. A afectat profund poporul sovietic ┼či a perturbat opinia public─â mondial─âÔÇť. A continuat spun├ónd c─â ├«n urma accidentului, num─ârul mor┼úilor s-a ridicat la 9, iar al r─âni┼úilor la 299.

Desigur, acelea au fost ni┼čte cifre mai mult dec├ót relative. Ast─âzi, Cernob├«lul a l─âsat nenum─ârate statistici, greu de expus exhaustiv. Totu┼či, Organiza┼úia Mondial─â a S─ân─ât─â┼úii a dat publicit─â┼úii un raport conform c─âruia 240.000 de muncitori au fost adu┼či la Cernob├«l ├«n perioada 1986-1987. Peste 600.000 de persoane au primit certificate speciale pentru c─â au fost lichidatori la Cernob├«l ├«ntre 1986 ┼či 1992. ├Än anul 1995, Ucraina a confirmat c─â 125.000 de oameni au murit din cauza efectelor radia┼úiei, iar ├«n 2005, un raport ONU estima c─â, de┼či doar 50 de oameni au murit ├«n primele luni dup─â accident, p├ón─â la 9.000 de oameni ar putea muri din cauza cancerului dezvoltat dup─â expunerea la radia┼úii. Totu┼či, nu s-a realizat niciun studiu guvernamental cu privire la efectele pe care expunerea la radia┼úii le-a avut asupra muncitorilor, a lichidatorilor ┼či a popula┼úiei din ├«mprejurimi. 

Foto sus: Accidentul de la centrala nuclear─â de la Cernob├«l (┬ę International Atomic Energy Agency)