Cernobîl   Povestea dezastrului din URSS jpeg

Cernobîl - Povestea dezastrului din URSS

­čôü Istorie Urban─â
Autor: Mihaela Adriana Patrascu

Explozia reactorului 4 de la Centrala Nuclear─â de la Cernob├«l, din Ucraina, din 26 aprilie 1986, se num─âr─â printre cele mai mari dezastre produse de om. Potrivit speciali┼čtilor, efectele accidentului de la Cernob├«l pot fi comparate cu cele produse ├«n urma exploziei a 500 de bombe nucleare, de m─ârimea celor de la Hiroshima ┼či Nagasaki. Statisticile arat─â c─â peste 60 000 de oameni au murit ca urmare a radia┼úiilor, iar mai mult de dou─â milioane au avut ┼či mai au de suferit.

Centrala Atomoelectric─â de la Cernob├«l, situat─â ├«ntr-o zon─â ├«mp─âdurit─â, cu o densitate sc─âzut─â a popula┼úiei, la circa 130 km nord de Kiev ┼či aproximativ 20 km sud de frontiera cu Belarus, era compus─â din patru reactoare nucleare de tip RBMK-1000, capabile de a produce 4 GW de putere electric─â. Reactoarele 1 ┼či 2 au fost  construite ├«ntre anii 1970 ┼či 1977, ├«n timp ce reactoarele 3 ┼či 4 au fost finalizate ├«n 1983. Dou─â reactoare RBMK se aflau ├«n proces de construc┼úie la momentul accidentului.

Testul de dinaintea catastrofei

Asemenea altor centrale electrice nucleare, proiectul sovietic avea un miez de reactor care con┼úinea tije de combustibil radioactiv de uraniu. ├Än reactoarele de la Cernob├«l au fost folosite ca moderator blocuri de grafit ├«n interiorul c─ârora se aflau ├«ncastrate tije de control din bor. C─âldura emanat─â de tijele de combustibil era ├«nl─âturat─â din miez de un agent de r─âcire (apa normal─â aflat─â sub mare presiune pompat─â ├«n miez unde fierbea ┼či crea un jet de aburi extrem de fierbinte). Dup─â ce era separat─â, apa era pompat─â ├«napoi ├«n miez, iar aburii treceau prin turbine produc├ónd energie electric─â.

chernobyl reactor jpg jpeg

La 25 aprilie, ├«nainte de a opri unitatea pentru un control de rutin─â, echipajul reactorului de la Cernob├«l 4 a ├«nceput preg─âtirile pentru un test ce avea scopul de a determina c├ót timp turbinele ar continua alimentarea cu energie ├«n cazul unei pierderi a aportului de energie electric─â. Acest test mai fusese efectuat ├«n anul precedent, ├«ns─â turbinele nu au asigurat puterea necesar─â. Ulterior, au fost f─âcute ├«mbun─ât─â┼úiri, fapt ce a determinat efectuarea unor noi teste. 

Pentru efectuarea testului, era necesar─â reducerea capacit─â┼úii reactorului la 30%, ├«ns─â autorit─â┼úile sovietice din domeniul energetic nu au aprobat acest lucru. Prin urmare, reactorul a r─âmas setat la 50% din capacitatea sa, pentru o perioad─â de alte 9 ore, timp ├«n care computerele ┼či sistemele de siguran┼ú─â au fost ├«nchise. Pe 26 aprilie, echipa de la Cernob├«l a primit aprobarea pentru a relua procedurile de reducere a capacit─â┼úii reactorului. ├Än acel moment este posibil ca operatorul s─â fi comis prima gre┼čeal─â:├«n loc s─â men┼úin─â nivelul la 50%, a uitat s─â reseteze un aparat, fapt ce a determinat o sc─âdere vertiginioasa a nivelului de producere a energiei, ajung├ónd p├ón─â la 1%. Acest nivel era mult prea sc─âzut pentru derularea testului.

O alt─â gre┼čeal─â care a condus la dezastru a fost aceea c─â, pentru a ridica nivelul de produc┼úie a energiei la 7%, au fost ├«ndep─ârtate simultan un num─âr prea mare de tije de control, care au fost apoi reintroduse ├«n reactor tot simultan, procedur─â care a determinat o cre┼čtere at├ót de dramatic─â a nivelului energetic, ├«nc├ót reactorul a fost distrus. O eroare similar─â, dar cu consecin┼úe mult mai pu┼úin grave, se produsese deja ├«ntr-un reactor de acela┼či tip ├«n Lituania, ├«n anul 1983, ├«ns─â aceste date nu au fost transmise ┼či personalului opera┼úional de la Cernob├«l.

Explozia s-a produs ├«n jurul orei 01:30, distrug├ónd capsula de beton din jurul reactorului. Aerul a p─âtruns ├«n interior interac┼úion├ónd cu grafitul fierbinte ┼či radioactiv, ├«n urma reac┼úiei ob┼úin├óndu-se CO gazos inflamabil care a provocat un incendiu ├«n reactor. ├Än total 8 tone de substan┼úe radioactive au fost aruncate din reactor ┼či ├«mpr─â┼čtiate ├«n jurul zonei sau luate de v├ónt

├Än primele zece ore de la producerea accidentului, a fost pompat─â ap─â ├«n miezul reactorului pentru a stinge incendiul ┼či a opri eliberarea de materiale radioactive ├«n atmosfer─â. Circa 200-300 de tone de ap─â au fost pompate pe or─â ├«n jum─âtatea intact─â a reactorului ├«n cadrul acestei disperate ac┼úiuni. ├Äncercarea nu a fost ├«ncununat─â de succes, exist├ónd riscul ca apa s─â inunde reactoarele 1 ┼či 2.

Urm─âtoarea ├«ncercare de stingere a fl─âc─ârilor a constat ├«n aruncarea a circa 2 400 tone de plumb ┼či 1 800 tone de nisip, opera┼úiune demarat─â ├«ntre 27 aprilie ┼či 5 mai cu ajutorul a peste 30 de elicoptere militare. Nici aceasta operatiune n-a fost eficace, din contra, a agravat situatia, caci caldura s-a intetit sub acele materiale, temperatura din reactor ┼či cantitatea de radatii cresc├ónd ├«n mod dramatic. Ulterior, miezul a fost r─âcit cu azot, iar pe 6 mai  s-a reu┼čit ca focul ┼či emisiile radioactive s─â fie ┼úinute sub control.

Urm─ârile dezastrului

Pu┼úini au fost cei care au ┼čtiut ce s-a ├«nt├ómplat de fapt. Ora┼čul Prypiat, construit special pentru muncitorii de la Cernob├«l, a fost evacuat abia o zi mai t├órziu, pe 27 aprilie. Mai mult decat atat, abia  pe 23 mai 1986 au ├«nceput preg─âtirile pentru a se distribui popula┼úiei iod pentru a preveni absorbirea iodului radioactiv-practic mult prea t├órziu, c─âci cea mai mare cantitate din acest element radioactiv fusese deja eliberat─â ├«n primele zece zile.

8 chernobyl gas mask getty jpg jpeg

Toate persoanele implicate in acest accident (cei 600 de pompieri, precum si echipa de operare care a fost implicata in lupta cu focul) au fost sever iradiate. 134 dintre ace┼čti oameni au fost expu┼či unor doze de radia┼úii ├«ntre 0, 7 ┼či 13 Sv, suferind de a┼ča-numitul Sindrom acut de radia┼úii (ARS). Prin urmare, ├«n decurs de numai c├óteva ore, ace┼čti oameni au fost expu┼či unui volum de radia┼úii de p├ón─â la 13. 000 de ori mai mare dec├ót 1 millisievert (doz─â maxim─â de radia┼úii la care poate fi expus─â popula┼úia care tr─âie┼čte ├«n apropierea unei centrale nucleare).

31 de muncitori au murit la scurt─â vreme dup─â acest accident. Aproximativ 800 000 de oameni au fost implica┼úi ├«n opera┼úiunile de cur─â┼úare de la Cernob├«l, p├ón─â ├«n anul 1989, s─ân─âtatea lor fiind sever afectat─â. Se pare c─â 300 000 dintre ei au fost expu┼či unor doze de radia┼úii de peste 0, 5 Sv. 

├Än urma estim─ârilor, s-a ajuns la concluzia c─â ├«ntreaga cantitate de xenon, jum─âtate din cea de cesiu ┼či de iod ┼či 5% din restul elementelor radioactive din reactor au fost aruncate ├«n atmosfer─â. Cea mai mare parte a contaminat zona ├«nvecinat─â centralei nucleare, ├«n timp ce gazele cu densitate sc─âzut─â au fost purtate de v├ónt, ini┼úial, de-a lungul Ucrainei, Belarusului, Rusiei, iar ├«ntr-o m─âsur─â mai mic─â, ├«n Scandinavia, Polonia, Cehoslovacia, Austria ┼či sudul Germaniei. ├Än ultimele zile, direc┼úia v├óntului s-a schimbat, emisiile radioactive afect├ónd mai ales ┼ú─ârile din sudul continentului:Rom├ónia, Grecia, Bulgaria ┼či Turcia. Totu┼či, suprafa┼úa cu cel mai mare grad de risc de iradiere includea nordul Ucrainei, sudul ┼či estul Belarusului ┼či zona de vest, la grani┼úa dintre Rusia ┼či Belarus. La momentul exploziei, ├«n aceast─â regiune de aproximativ 140. 000 km2 locuiau 7 milioane de persoane, dintre care 3 milioane erau copii. 

Depunerile radioactive au afectat Rom├ónia mai ales ├«n primeIe zile ale lunii mai, din cauza schimb─ârii direc┼úiei v├óntului. ├Än noaptea de 1 mai, sta┼úiile care se ocupau cu m─âsurarea radioactivit─â┼úii au transmis c─â, ├«n anumite zone ale ┼ú─ârii, s-au ├«nregistrat valori dep─â┼čite ale radioactivit─â┼úii. Cel mai ridicat grad de poluare a fost atins ├«n Ia┼či, unde s-a ajuns la nivelul de alarmare. Totodat─â, radioactivitatea a crescut foarte mult ┼či ├«n Suceava, T├órgu-Mure┼č, Gala┼úi ┼či Tulcea.

Pentru a opri emisiile radioactive, zona activ─â a reactorului a fost acoperit─â cu un ''sarcofag'' de beton, care opre┼čte radia┼úiile. Ora┼čul Cernob├«l, c─â ┼či Prypiat, au fost evacuate ┼či probabil nu vor mai fi locuite vreodat─â, ├«ntruc├ót nivelul de radia┼úii va ajunge la cote normale ├«n jurul anului 2525.