Via╚Ťa lui Eug├Ęne Delacroix jpeg

Via╚Ťa lui Eug├Ęne Delacroix

Pictorul Eug├Ęne Delacroix a fost unul dintre principalii arti╚Öti ai perioadei romantice franceze din secolul al XIX-lea.Eug├Ęne Delacroix s-a n─âscut ├«n Charenton-Saint-Maurice, Fran╚Ťa la 26 aprilie 1789. Acesta a primit instructajul artistic la Paris ╚Öi a devenit liderul epocii romantice franceze din secolul al XIX-lea. Fiind inspirat de istorie, literatur─â ╚Öi scena exotic─â, Delaroix a pictat opere faimoase, precum ÔÇ×Libertatea conduc├ónd poporulÔÇŁ ╚Öi ÔÇ×Moartea lui SardanapalusÔÇŁ. Artistul s-a stins din via╚Ť─â la 13 august 1863.

Primii ani ╚Öi educa╚Ťia

Ferdinand-Eug├Ęne-Victor Delacroix a fost n─âscut la data de 26 aprilie 1798, ├«n Charenton-Saint-Maurice din Fran╚Ťa. Tat─âl s─âu, Charles, a fost ministru afacerilor externe ╚Öi a fost ╚Öi prefect ├«n Marsilia ╚Öi Bordeaux. Mama sa, Victoire Oeben, era o femeie educat─â care i-a ├«ncurajat dragostea t├ón─ârului Delacroix pentru art─â ╚Öi literatur─â.

Tat─âl pictorului a decedat atunci c├ónd acesta avea v├órsta de 7 ani, iar mama sa s-a stins c├ónd t├ón─ârul avea doar 16 ani. Delacroix a frecventat Liceul Louis-le-Grand din Paris, dar a abandonat ╚Öcoala pentru a-╚Öi ├«ncepe studiile artistice. Acesta a fost sponsorizat de un unchi binevoitor care avea multe cuno╚Ötin╚Ťe foarte bune ╚Öi s-a al─âturat studioului pictorului Pierre Narcisse Gu├ęrin. ├Än anul 1816, acesta s-a ├«nscris la ╚ścoala de Arte Frumoase. Delacroix a f─âcut multe vizite la muzeul Luvru unde a admirat tablourile unor mari mae╚Ötrii precum Titian ╚Öi Rubens.

Recunoașterea publică

Multe dintre primele lucr─âri ale lui Delacroix au avut subiecte religioase. Cu toate acestea, primul s─âu tablou a fost expus la un salon prestigios din Paris, ÔÇ×Dante ╚Öi Virgil ├«n iadÔÇŁ (1822), pentru care s-a inspirat din literatur─â. 

Delacroix dante jpg jpeg

Pentru celelalte lucr─âri ale anilor 1820, Delacroix a apelat la evenimente istorice recente la acea vreme. Din interesul s─âu pentru R─âzboiul Grec de Independen╚Ť─â ╚Öi suferin╚Ťa atrocit─â╚Ťilor acelui r─âzboi au rezultat operele ÔÇ×Masacrul de la ChiosÔÇŁ (1824) ╚Öi ÔÇ×Grecia pe ruinele de la MissolonghiÔÇŁ (1826)

Delacroix a fost foarte norocos pentru c─â a g─âsit cump─âr─âtori pentru operele sale, chiar de la ├«nceputul carierei sale. Acesta a fost perceput ca figura central─â a epocii romantice a artei franceze, ├«mpreun─â cu  Th├ęodore G├ęricault  ╚Öi Antoine-Jean Gros. Asemenea acestor al╚Ťi pictori, Delacroix ╚Öi-a ├«nc─ârcat  operele cu extrem─â emotie, conflicte dramatice ╚Öi violen╚Ť─â. De cele mai multe ori era inspirat de istorie, liteartur─â ╚Öi muzic─â ╚Öi a ales culori ├«ndr─âzne╚Ťe ╚Öi exprimare liber─â cu pensula.

Mari opere ale Romantismului

Delacroix continu─â s─â impresioneze criticii ╚Öi clien╚Ťii s─âi prin opere precum ÔÇ×Moartea lui SardanapalusÔÇŁ (1827), o scen─â decadet─â a regelui asirian care a fost ├«nvins ├«n lupt─â ╚Öi se preg─âtea s─â se sinucid─â. Unul dintre cele mai cunoascute tablouri ale sale a fost ÔÇ×Libertatea conduc├ónd poporulÔÇŁ ╚Öi reprezenta un r─âspuns la revolu╚Ťia din iulie din anul 1830 ├«n care o femeie ╚Ťin├ónd un steag francez conduce grupul de lupt─âtori  din toate straturile sociale. Lucrarea a fost achizi╚Ťionat─â de guvernul francez ├«n anul 1831.

eugene delacroix libertatea conducand poporul jpg jpeg

Dup─â ce a c─âl─âtorit ├«n Maroc ├«n anul 1832, Delacroix s-a ├«ntors la Paris cu noi idei pentru arta sa. Tablouri precum ÔÇ×Femei algeriene ├«n apartamentele lorÔÇŁ (1834) ╚Öi ÔÇ×C─âpetenie marocan─â primind tributÔÇŁ (1837) a definit interesul romantic pentru subiecte exotice ╚Öi t─âr├ómuri ├«ndep─ârtate. Delacroix a continuat s─â picteze scene ├«mprumutate din operele autorilor favori╚Ťi, ├«nclusiv Lord Byron ╚Öi Shakespeare ╚Öi a fost angajat s─â picteze c├óteva camere din Palatul Bourbon ╚Öi Palatul de la Versailles.

Ultima parte a vie╚Ťii ╚Öi opere

├Äncep├ónd din anii 1840, Delacroix a petrecut mai mult timp ├«n ├«mprejurimile Parisului. Pictorul s-a bucurat de prietenia cu o alt─â figur─â cultural─â binecunoscut─â ├«n persoana lui compozitorului Fr├ęd├ęric Chopin ╚Öi a scriitorului George Sand. Pe l├óng─â subiectele abordate din literatur─â, acesta a produs tablouri de natur─â moart─â, flori ╚Öi mai multe lucr─âri denumite ÔÇ×V├ón─âtoarea de leiÔÇŁ.

Ultima mare comand─â a fost un grup de fresce pentru biserica Saint-Sulpice din Paris. Una dintre scenele reproduse  a fost ÔÇ×Iacov lupt├óndu-se cu un ├«ngerÔÇŁ, o scen─â de un atac fizic intens dintre cele dou─â figuri din p─âdurea ├«ntunecat─â. Aceast─â comand─â l-a ╚Ťinut ocupat pe Delacroix de-al lungul anilor 1850 ╚Öi ├«n urm─âtorul deceniu. Ferdinand-Eug├Ęne-Victor Delacroix s-a stins din via╚Ť─â la data de 13 august 1863 ├«n Paris.