Emil Racovi╚Ť─â, primul om care a f─âcut lumin─â ├«n pe╚Öter─â jpeg

Emil Racovi╚Ť─â, primul om care a f─âcut lumin─â ├«n pe╚Öter─â

­čôü Biografii
Autor: Laurenţiu Ungureanu

Racovi╚Ťenii sunt o familie atestat─â pe p─âm├óntul rom├ónesc ├«nc─â din secolul al XV-lea, cu trei domnitori ai Moldovei ╚Öi ai ╚Ü─ârii Rom├óne╚Öti ╚Öi cu al╚Ťi mari boieri ├«n arborele genealogic. Emil, ├«ns─â, este singurul dintre descenden╚Ťii neamului Racovi╚Ť─â al c─ârui nume a ajuns ├«n Antarctica, pe fundul M─ârii Mediterane ╚Öi ├«n 800 de cavit─â╚Ťi subterane.

26 martie 1898. Latitudine 71 de grade ╚Öi 31 de minute. Cazanele sunt definitiv stinse, iar echipajul navei Belgica se pune ├«n ac╚Ťiune. ├Änconjoar─â vasul cu metereze de z─âpad─â, pentru a reduce pierderile de c─âldur─â, iar puntea se transform─â ├«ntr-un pavilion-tampon. Sunt scoase din magazie hanoracele din blan─â de lup, cizmele ╚Öi pantalonii din piele de ren, schiurile cu man╚Öoane din piele de foc─â ╚Öi m─ânu╚Öile ├«mpletite din p─ârul blondelor norvegiene.

E clar, echipajul va ierna dincolo de Cercul Polar de Sud. E o premier─â ├«n analele expedi╚Ťiilor antarctice. Cur├ónd, apar anemii, disfunc╚Ťii, palpita╚Ťii. Spre sf├ór╚Öitul lunii mai, fizicianul-ofi╚Ťer Emil Danco e dobor├ót de o dilatare de aort─â. La 7 iunie, camarazii sap─â o copc─â ├«n ghea╚Ť─â. Acolo va fi morm├óntul lui. Pe vas se g─âse╚Öte c├óte un laborator de meteorologie, oceanografie, geologie ╚Öi biologie. ├Än laboratorul de biologie va lucra neobosit eminentul savant rom├ón Emil Racovi╚Ť─â.

ÔÇ×├Än v├órtejul ce ne st─âp├ónea auzul, ├«n v├óltoarea urgiei ├«nghe╚Ťate ce ne mi╚Öca trupul, ├«n alba ├«ntunecime ce ne lua vederile, ne sim╚Ťeam a╚Öa de pierdu╚Ťi ╚Öi a╚Öa de singuri, ├«nc├ót speran╚Ťa ne p─âr─âsea ╚Öi numai un singur sim╚Ť─âm├ónt ne sus╚Ťinea, sim╚Ť─âm├óntul datorieiÔÇť, va povesti Racovi╚Ť─â, la 8 decembrie 1900, ├«ntr-o conferin╚Ť─â la Ateneul Rom├ón.

Trei domnitori ╚Öi to╚Ťi trei

Emil Racovi╚Ť─â era deja un cunoscut biolog rom├ón. Provenea dintr-o familie atestat─â pe p─âm├óntul rom├ónesc ├«nc─â din secolul XV. Racovi╚Ťenii d─âduser─â trei domnitori Moldovei ╚Öi ╚Ü─ârii Rom├óne╚Öti, iar descenden╚Ťii lor erau boieri mari. Emil Racovi╚Ť─â cobora din ramura primului fiu al lui Racovi╚Ť─â Cehan, Niculae.

Fratele lui Niculae, Ion (Ioni╚Ť─â), va fi tat─âl lui Mihai Racovi╚Ť─â Vod─â, primul domn al Moldovei ╚Öi ╚Ü─ârii Rom├óne╚Öti din marea familie. Genera╚Ťiile care au trecut nu l-au ├«ndep─ârtat ├«ns─â pe Emil Racovi╚Ť─â de mo╚Ötenirea c─âreia ├«i va face cinste. ├Äl ajutase ╚Öi tat─âl s─âu, Gheorghe Racovi╚Ť─â, mare magistrat ├«n Ia╚Öi ╚Öi unul dintre fondatorii societ─â╚Ťii ÔÇ×JunimeaÔÇť.

Creang─â, Antipa, Xenopol, Poni, Cob─âlcescu

Grija pentru educa╚Ťia micului Emil era ├«ns─â cea mai important─â. Astfel, viitorul explorator face primele clase cu cel mai cunoscut ├«nv─â╚Ť─âtor din Rom├ónia, Ion Creang─â. La liceu a fost coleg cu Grigore Antipa ╚Öi i-a avut drept profesori, printre al╚Ťii, pe istoricul Alexandru D. Xenopol, chimistul Petre Poni ╚Öi geologul Grigore Cob─âlcescu.

A f─âcut apoi Dreptul la Paris ╚Öi s-a ├«nscris la Facultatea de ╚śtiin╚Ťe de la Sorbona. ├Än 1896 ╚Öi-a luat doctoratul ├«n ╚Ötiin╚Ťe cu o tez─â despre lobul cefalic al anelidelor polichete, adic─â cei mai r─âsp├óndi╚Ťi viermi marini. Expedi╚Ťia polar─â era, astfel, o continuare natural─â, dac─â putem spune a╚Öa, a preocup─ârilor sale.

Emil Racovita in laborator jpg jpeg

Foto: Emil Racovi╚Ť─â ├«n laborator

Din Antarctica, Racovi╚Ť─â s-a ├«ntors cu 1.200 de piese zoologice ╚Öi cu 400 de piese botanice, al─âturi de observa╚Ťiile am─ânun╚Ťite despre balene, foci ╚Öi p─âs─âri antarctice. Informa╚Ťiile adunate de pe ÔÇ×BelgicaÔÇť au fost mai utile dec├ót toate celelalte expedi╚Ťii la un loc. Pentru sudiul lor, au fost solicita╚Ťi nu mai pu╚Ťin de 74 de speciali╚Öti. Racovi╚Ť─â a rezervat pentru sine elaborarea a patru lucr─âri. A finalizat ├«ns─â una singur─â, consacrat─â balenelor.

Oricum, la ├«ntoarcere, Racovi╚Ť─â ╚Öi-a continuat explor─ârile. Avem o dovad─â concret─â: prima fotografie subacvatic─â din lume este o imagine ├«n care apare exploratorul rom├ón! Poza a fost f─âcut─â ├«n 1899, de c─âre fotograful francez Louis Marie Auguste Boutan ├«n timpul unei investiga╚Ťii ├«n zona Banyuls-sur-Mer din sudul Fran╚Ťei. ├Än imagine, Racovi╚Ť─â ╚Ťine ├«n m├ón─â o plachet─â pe care scrie ÔÇ×Photographie Sous marineÔÇť (n.r. ÔÇô fotografie subacvatic─â), numai c─â, fiind poate cople╚Öit de momentul istoric, b─ârbatul ╚Ťine placheta invers!

20.000 de animale colectate din peșteri

Tot pasiunea lui Emil Racovi╚Ť─â pentru bog─â╚Ťiile ╚Öi minunile naturii l-a adus, ├«n vara lui 1904, ├«ntr-o croazier─â de cercetare ├«n bazinul r─âs─âritean al Mediteranei, ├«n pe╚Öterile Cuevas del Drach din Insula Mallorca.

Aici, ├«ns─â, ├«n apele ├«ntunecate ale unuia dintre marile lacuri pe care le ad─âposte╚Öte pe╚Ötera, Racovi╚Ť─â a capturat un mic crustaceu. Descoperirea va marca cea mai abrupt─â cotitur─â din ├«ntreaga sa carier─â de naturalist. Aici este geniul lui Racovi╚Ť─â: translucid ╚Öi lipsit complet de ochi, animalul purta amprenta adapt─ârii lui la neobi╚Önuitul mediu subteran.

Nimeni nu mai v─âzuse a╚Öa ceva. Racovi╚Ť─â a intuit imediat c─â studiul aprofundat al fiin╚Ťelor care tr─âiesc ├«n pe╚Öteri poate contribui la deslu╚Öirea mecanismelor ├«nc─â misterioase ale evolu╚Ťiei biologice. Racovi╚Ť─â renun╚Ť─â complet la cercet─ârile oceanologice.

Emil Racovita fotografie subacvatica jpg jpeg

Foto: Emil Racovi╚Ť─â ╚Öi prima sa fotografie subacvatic─â

Un an mai t├órziu, ├«n compania lui Ren├ę Jeannel, un t├ón─âr ╚Öi ├«ntreprinz─âtor medic licen╚Ťiat ╚Öi ├«n ╚Ötiin╚Ťe naturale, Emil Racovi╚Ť─â porne╚Öte ├«n explorarea pe╚Öterilor de pe cei doi versan╚Ťi ai Mun╚Ťilor Pirinei. Cercetarea de pe teren s-a materializat ├«n celebrul ÔÇ×Eseu asupra problemelor biospeologiceÔÇť, ap─ârut ├«n 1907. Peste trei decenii, Jeannel va spune c─â lucrarea e statutul fundamental al biospeologiei. Era, ├«ntr-adev─âr, certificatul de na╚Ötere al biospeologiei.

Eseul era ├«ns─â doar un ├«nceput: pentru a continua cercet─ârile, Racovi╚Ť─â ├«nfiin╚Ťeaz─â ÔÇ×BiospeologicaÔÇť, o ├«ntreprindere ╚Ötiin╚Ťific─â. ├Än 1919, bilan╚Ťul institu╚Ťiei era nesperat: cercet─âtorii exploraser─â 800 de cavit─â╚Ťi subterane ├«n principalele regiuni carstice din Europa ╚Öi nordul Africii, colectaser─â 20.000 de animale ╚Öi publicaser─â 41 de lucr─âri ╚Ötiin╚Ťifice ├«nsum├ónd 3.400 de pagini. ╚śi toate astea, ├«n ciuda faptului c─â, ├«n timpul Primului R─âzboi Mondial, ├«n laboratorul lor fusese amenajat un spital militar.

Primul institut de speologie din lume

Sf├ór╚Öitul r─âzboiului aduce ╚Öi a doua cotitur─â din via╚Ťa lui Racovi╚Ť─â: ├«n vara lui 1919, rom├ónii l-au chemat la Cluj, pentru a sprijini organizarea celei dint├ói universit─â╚Ťi rom├óne╚Öti din Transilvania, proasp─ât integrat─â ├«n frontierele Rom├óniei. Racovi╚Ť─â a acceptat propunerea, av├ónd un singur amendament: numai dac─â va putea crea ├«n cadrul noii universit─â╚Ťi un institut de cercet─âri ╚Ötiin╚Ťifice.

La 26 aprilie 1920, era promulgat─â legea care consfin╚Ťea na╚Öterea Institutului de Speologie din Cluj, primul de acest gen din ├«ntreaga lume. ÔÇ×BiospeologicaÔÇť se va muta, astfel, la Cluj, epicentrul biospeologiei mondiale. Racovi╚Ť─â a devenit pre╚Öedinte al Academiei Rom├óne ├«n trei mandate. Comunitatea ╚Ötiin╚Ťific─â interna╚Ťional─â i-a oferit o mul╚Ťime de distinc╚Ťii ╚Öi func╚Ťii onorifice.

O vietate descoperita de Emil Racovita jpg jpeg

Foto: O vietate descoperită de biologul român

Ultimii ani ai vie╚Ťii au fost ├«ns─â mai duri. ├Än septembrie 1940, pentru c─â Rom├ónia a fost obligat─â, prin Dictatul de la Viena, s─â cedeze Ardealul de Nord, Universitatea s-a refugiat la Sibiu, cu excep╚Ťia Facult─â╚Ťii de ╚śtiin╚Ťe, care s-a ad─âpostit la Timi╚Öoara. Racovi╚Ť─â ╚Öi-a continuat cercet─ârile ╚Öi dup─â r─âzboi. Bilan╚Ťul e spectaculos: a explorat peste 1.200 de pe╚Öteri ├«n Europa ╚Öi Africa, a str├óns o colec╚Ťie de 5.000 de animale subterane ╚Öi a publicat 66 de lucr─âri ├«nsum├ónd aproape 6.000 de pagini.

La 11 noiembrie 1947, Emil Racovi╚Ť─â e transportat din cabinetul s─âu de lucru direct la spital. Medicii nu mai pot face nimic. E ├«nmorm├óntat cu funeralii na╚Ťionale la Cluj.

Cite╚Öte mai multe am─ânunte despre epopeea istoric─â a neamului Racovi╚Ť─â pe adev─ârul.ro