Calendar 21 ianuarie: 1991   A murit Principesa Ileana (Maica Alexandra), ultimul copil al Reginei Maria și al Regelui Ferdinand jpeg

Calendar 21 ianuarie: 1991 - A murit Principesa Ileana (Maica Alexandra), ultimul copil al Reginei Maria și al Regelui Ferdinand

­čôü Calendar
Autor: Redac╚Ťia

1077 - Henric al IV-lea, ├«mp─ârat al Sf├óntului Imperiu Roman, se prezint─â ca penitent la Canossa (localitate din Italia de nord), pentru a ob┼úine iertarea Papei; dup─â o a┼čteptare de 3 zile, este primit de c─âtre Pap─â care ├«i ridic─â excomunicarea. 

1793 - Regele Ludovic al XVI-lea al Franţei a fost ghilotinat, sub acuzaţia de trădare.


Execution of Louis XVI jpg jpeg

1899 - A fost produs primul automobil Opel.

1920 - S-au încheiat lucrările Conferinţei de Pace de la Paris.

1941 - Izbucnește Rebeliunea legionară împotriva guvernului Ion Antonescu.

1954 - Primul submarin bazat pe energie nuclear─â - "USS Nautilus" - este lansat la ap─â de Statele Unite la Groton, Conneticut.

1964 - Dramaturg francez de origine rom├ón─â Eug├Ęne Ionesco a fost ales membru al Academiei Franceze.

1976 - Supersonicul Concorde, dezvoltat datorit─â unei colabor─âri ├«ntre francezi ┼či englezi, a fost folosit pentru prima oar─â.

1991 - A murit Principesa Ileana (Maica Alexandra), ultimul copil al Reginei Maria și al Regelui Ferdinand.

A fost copilul preferat al Reginei Maria, care a crescut-o ├«n spiritul dragostei ╚Öi al datoriei fa╚Ť─â de ╚Ťar─â. A iubit Rom├ónia mai presus de orice ╚Öi a avut ╚Öansa ca, dup─â un exil for╚Ťat care a durat peste patruzeci de ani, s─â revin─â ├«n ╚Ťar─â ├«nainte de moarte. ├Äns─â Domni╚Ťa Ileana, a╚Öa cum era ea cunoscut─â, nu s-a desp─âr╚Ťit niciodat─â cu adev─ârat de ╚Ťara ei:a p─âstrat ├«ntotdeauna o cutie umplut─â cu p─âm├ónt rom├ónesc, pe care a luat-o cu ea ├«n acea zi din ianuarie 1948 c├ónd a fost silit─â s─â p─âr─âseasc─â Rom├ónia, ╚Öi acesta i-a fost cel mai de pre╚Ť lucru din lume.

Principesa Ileana s-a n─âscut pe 5 ianuarie 1909, eveniment celebrat, dup─â cum cerea tradi╚Ťia, cu 21 de salve de tun. Despre momentul na╚Öterii sale, Regina Maria avea s─â-╚Öi aduc─â aminte urm─âtoarele:

ÔÇ×Dac─â Mignon era copilul zbuciumului meu, Ileana era, f─âr─â ├«ndoial─â, acela al ├«ntregirii mele. [ÔÇŽ] Na╚Öterea Ileanei a fost o mare fericire pentru mine ╚Öi m─â bucurai c─â aveam ├«nc─â o feti╚Ť─â. Mi-aduc aminte cum stam ├«ntins─â pe spate dup─â ce se terminase lupta, str├óng├ónd la piept noua mic─â pribeag─â a vie╚Ťii ╚Öi ascult├ónd salvele de tun: dou─âzeci ╚Öi unu de tunuri. Poate c─â unii vor fi dezam─âgi╚Ťi c─â nu era b─âiat, dar eu nicidecum, ╚Öi pentru mine acele tunuri erau glasul poporului meu bucur├óndu-se de na╚Öterea celui de-al cincilea copil al nostru.ÔÇŁ

Principesa Ileana s-a c─âs─âtorit cu arhiducele Anton de Habsburg, pe care l-a cunoscut ├«n Spania ╚Öi l-a re├«nt├ólnit apoi ├«n prim─âvara anului 1931, nu ├«nt├ómpl─âtor, ci ├«n urma unei interven╚Ťii a Regelui Carol al II-lea.

Nunta a fost un prilej de mare s─ârb─âtoare pentru ╚Ťar─â. Au sosit invita╚Ťi din familiile regale europene, reprezentan╚Ťi ai altor state ╚Öi numero╚Öi ziari╚Öti trimi╚Öi chiar ╚Öi de peste ocean, din Statele Unite ale Americii. Ceremonia civil─â a avut loc la castelul Peli╚Öor, iar cea religioas─â la castelul Pele╚Ö, unde mireasa a fost condus─â la altar de c─âtre rege.

Dup─â instaurarea regimului comunist, plecarea ├«n exil a fost pentru principesa Ileana o lovitur─â extrem de dur─â. Dup─â ce a p─âr─âsit Rom├ónia, Ileana a plecat cu familia ├«n Elve╚Ťia. Aici s-a re├«nt├ólnit, dup─â c├óteva s─âpt─âm├óni, cu Regele Mihai. A fost o revedere trist─â, ├«n care bucuria de a se ╚Öti reciproc ├«n siguran╚Ť─â a fost umbrit─â de durerea desp─âr╚Ťirii de ╚Ťar─â. Din Elve╚Ťia, principesa a plecat cu familia ├«n Argentina, unde a ├«nfiin╚Ťat un c─âmin destinat refugia╚Ťilor rom├óni. Apoi, ├«n 1950, s-a stabilit ├«n Statele Unite ale Americii, la Boston. ├Än urm─âtorii 11 ani, p├ón─â ├«n 1961, Ileana a c─âl─âtorit de-a lungul ╚Öi de-a latul Americii, ╚Ťin├ónd sute de conferin╚Ťe pentru a vorbi oamenilor despre Rom├ónia ╚Öi situa╚Ťia tragic─â a ╚Ť─ârii.

├Än plan personal, anii exilului nu au adus deloc fericire principesei. ├Än 1954, Ileana a divor╚Ťat de arhiducele Anton ╚Öi s-a rec─âs─âtorit cu doctorul ╚śtefan Is─ârescu. A divor╚Ťat ╚Öi de acesta, ├«n 1961, dup─â ce a luat decizia de a se c─âlug─âri. Hot─âr├órea de a-╚Öi dedica via╚Ťa religiei a venit oarecum firesc, c─âci Ileana avusese de mic─â o profund─â credin╚Ť─â ├«n Dumnezeu. A fost gr─âbit─â, poate, ╚Öi de grelele ├«ncerc─âri din acei ani:o boal─â ├«ndelungat─â a primului s─âu n─âscut, ╚śtefan, apoi tragedia din 1959, c├ónd fiica sa Maria Ileana a murit ├«ntr-un accident aviatic.

Astfel, ├«n 1961, principesa Ileana a decis s─â se c─âlug─âreasc─â ╚Öi a plecat la o m─ân─âstire ortodox─â ├«n Fran╚Ťa, unde a petrecut ╚Öase ani ca novice. ╚śi-a l─âsat trecutul regal ├«n spate, devenind Maica Alexandra. ├Än 1967, a revenit ├«n Statele Unite cu g├óndul ├«ndeplinirii visului de a fonda o m─ân─âstire ortodox─â de maici, la Ellwood City, Pennsylvania.

Principesa Ileana a apucat s─â vad─â Rom├ónia eliberat─â de regimul comunist care o alungase din ╚Ťar─â ├«n 1948. Dup─â Revolu╚Ťia din decembrie 1989, Ileana a venit ├«n ╚Ťar─â ├«n septembrie 1990, c├ónd a vizitat c├óteva m─ân─âstiri de maici, mormintele familiei de la Curtea de Arge╚Ö ╚Öi Branul ce-i fusese at├ót de drag, unde a descoperit c─â localnicii ├«nc─â ├«╚Öi mai aduceau aminte de ea. 

├Än ianuarie 1991, cu o zi ├«nainte de aniversarea sa, Maica Alexandra a suferit o fractur─â de bazin, iar complica╚Ťiile survenite ├«n urma accidentului vor duce la moartea sa. Astfel, Principesa Ileana, ultimul copil ├«n via╚Ť─â al Regelui Ferdinand ╚Öi al Reginei Maria, a murit pe 21 ianuarie 1991, ╚Öi a fost ├«nmorm├óntat─â la M─ân─âstirea Schimbarea la Fa╚Ť─â din Pennsylvania, fondat─â chiar de c─âtre ea.

1998 - Papa Ioan Paul al II-lea viziteaz─â Cuba.

1999 - A cincea mineriad─â: La Bucure┼čti are loc o conferin┼ú─â de pres─â comun─â a GDS, Alian┼úa Civic─â, AFDPR, LADO, Asocia┼úia victimelor mineriadelor 1990ÔÇô1991, la care se face public─â hot─âr├órea de a organiza un mar┼č de protest fa┼ú─â de manifest─ârile minerilor, vineri, 22 ianuarie 1999. La Timi┼čoara, peste o mie de reprezentan┼úi ai societ─â┼úii civile organizeaz─â un miting de protest. La ora 15.00, minerii for┼úeaz─â barajul de la Coste┼čti, pe care dup─â o or─â ├«l sparg.