Calendar 7 mai: 1918   România a semnat Tratatul de la București, o pace separată cu Puterile Centrale jpeg

Calendar 7 mai: 1918 - România a semnat Tratatul de la București, o pace separată cu Puterile Centrale

­čôü Calendar
Autor: Redac╚Ťia

973 - A murit împăratul german Otto I cel Mare.

1711 - S-a născut filosoful, economistul și istoricul britanic David Hume (d. 1776).

1775 - Imperiul Austriac a anexat nord-vestul Moldovei, denumind zona Bukowina.

1832 - ├Än cadrul unei conferin╚Ťe desf─â╚Öurate la Londra, Otto de Bavaria a fost ales de Marile Puteri rege al Greciei. 

1833 - S-a născut compozitorul, pianistul și dirijorul german Johannes Brahms (d. 1897).


1840 - S-a n─âscut compozitorul rus Piotr Ilici Ceaikovski (d. 1893).


1861 - S-a născut scriitorul și poetul indian Rabindranath Tagore, laureat al Premiului Nobel (d. 1941).

1877 - Guvernul Rom├óniei a aderat la Conven╚Ťia de la Geneva privind Crucea Ro╚Öie Interna╚Ťional─â.

1892 - S-a n─âscut Iosip Broz Tito, pre╚Öedintele Iugoslaviei ├«n perioada 1953ÔÇô1980 (d. 1980).

1901 - S-a n─âscut actorul american Gary Cooper (d. 1961).

1918 - România a semnat Tratatul de la București, o pace separată cu Puterile Centrale (24 aprilie s.v.).

├Än decembrie 1917, Rom├ónia ╚Öi Puterile Centrale au semnat, la Foc╚Öani, un armisti╚Ťiu prin care, temporar, ostilit─â╚Ťile erau suspendate, iar viitorul nostru p─ârea incert ÔÇô alia╚Ťi afla╚Ťi la mii de kilometri dep─ârtare, care nu aveau cum s─â ne mai ajute, un aliat conjunctural ╚Öi nesigur, Rusia, care nu ne-a prea avut la suflet ├«n vremea ╚Ťarului. Noii lideri bol╚Öevici unelteau pentru a ne impune ideile lor, ├«ncerc├ónd s─â aduc─â haosul revolu╚Ťiei ╚Öi ├«n spa╚Ťiul rom├ónesc, a╚Öa ├«nc├ót armata rom├ón─â a fost nevoit─â s─â lupte, ├«n ianuarie 1918, cu fo╚Ötii alia╚Ťi care nu mai doreau s─â plece ╚Öi generau dezordine, jefuind zona Moldovei ╚Öi a╚Öa sleit─â economic de r─âzboi ╚Öi de surplusul de popula╚Ťie adus de refugia╚Ťi ╚Öi de prezen╚Ťa armatelor.

├Än vreme ce la noi se petreceau aceste evenimente, Rusia bol╚Öevic─â negocia intens condi╚Ťiile capitul─ârii ├«n fa╚Ťa Germaniei, ├«ntruc├ót era gr─âbit─â s─â-╚Öi lichideze du╚Ömanii din interior. Profit├ónd de aceast─â situa╚Ťie, Germania a adresat, pe 23 ianuarie 1918, un ultimatum autorit─â╚Ťilor rom├óne solicit├óndu-le s─â-╚Öi precizeze pozi╚Ťia: continu─â r─âzboiul sau ├«ncepe negocierile pentru ├«ncheierea p─âcii.

Strategia liderilor politici rom├óni de a c├ó╚Ötiga timp d─âduse par╚Ťial roade, ei reu╚Öiser─â s─â ob╚Ťin─â am├ónarea cu trei luni a semn─ârii p─âcii. Din p─âcate, pe Frontul de Vest lucrurile nu se schimbaser─â de a╚Öa manier─â ├«nc├ót contextul din spa╚Ťiul rom├ónesc s─â se modifice ├«n favoarea noastr─â.

Rămasă singură, cu spatele la zid, România a fost nevoită să semneze, pe 24 aprilie/7 mai 1918, tratatul de pace cu Puterile Centrale. Palatul Cotroceni avea să fie martorul tăcut al acestui adevărat dictat.

Semnarea tratatului de pace a fost realizat─â de c─âtre delega╚Ťii celor cinci state implicate: Rom├ónia, Germania, Austro-Ungaria, Turcia, Bulgaria. Delega╚Ťia rom├ón─â a fost condus─â de c─âtre prim-ministrul Alexandru Marghiloman, ministrul de Externe Constantin C. Arion, mini╚Ötrii plenipoten╚Ťiari Ion N. Papiniu ÔÇô diplomat de carier─â, Mihail N. Burghele, ╚Öi el tot diplomat de carier─â. Din partea guvernului german, delega╚Ťia a fost condus─â de c─âtre ministrul de Externe ╚Öi ÔÇ×consilier imperial intimÔÇŁ, Richard von K├╝hlmann (1873-1948), un bun cunosc─âtor al problematicii zonei, ├«ntruc├ót fusese ambasador la Constantinopol ╚Öi participase inclusiv la semnarea Tratatului de Pace de la Brest-Litovsk. K├╝hlmann avea s─â demisioneze din func╚Ťie dou─â luni mai t├órziu ca urmare a declara╚Ťiei sale din Reichstag cum c─â r─âzboiul nu are numai solu╚Ťii militare ci ╚Öi diplomatice. Delega╚Ťia german─â mai avea ├«n componen╚Ť─â pe consilierul imperial Paul von Koerner, director ├«n Departamentul de Externe, pe consilierul imperial dr. Iohannes Kriege, pe Generalul-Maior Emil Hell, ╚Öeful statului major al Comandamentului de c─âpetenie al grupei de armat─â von Mackensen ╚Öi pe comandorul imperial Hans Bene. 

Delega╚Ťia Austro-Ungariei era condus─â de c─âtre ministrul de Externe al Casei Imperiale ╚Öi Regale, consilierul imperial de origine maghiar─â Stefan Baron Burian de Rajecz (1851-1922), proasp─ât numit ├«n func╚Ťie ├«n 16 aprilie 1918. De altfel, el va exercita aceast─â func╚Ťie pentru scurt timp ÔÇô p├ón─â ├«n octombrie 1918 ÔÇô dup─â aceast─â dat─â retr─âg├óndu-se din via╚Ťa public─â.

Guvernul turc a fost reprezentat de către ministrul Imperial de Externe Ahmed Nessimi Bey (care își va încheia cariera politică în scurt timp de la semnarea Tratatului), generalul de cavalerie Ahmed Izzet Pașa, subsecretarul de Stat la ministrul de Externe Reșad Hikmet Bey.

Guvernul bulgar a fost reprezentat la cel mai ├«nalt nivel de c─âtre prim-ministrul ╚Öi ministrul de Externe dr. Vasile Radoslavoff (1854-1929). Interesant este c─â soarta acestuia a fost pecetluit─â de aceast─â participare, ├«n sensul c─â opinia public─â bulgar─â a fost nemul╚Ťumit─â de faptul c─â Bulgaria nu a ob╚Ťinut integral provincia Dobrogea, ci numai partea de sud, restul fiind controlat─â ├«n comun de germani, austro-ungari, turci ╚Öi bulgari ÔÇô iar ├«n iunie 1918 Radoslavoff a fost obligat s─â demisioneze. Mai departe, el a fost nevoit s─â p─âr─âseasc─â Bulgaria, unde a fost acuzat de tr─âdare ╚Öi condamnat la moarte. S-a stabilit ├«n Germania, unde a ╚Öi murit, ├«n 1929. Revenind la delega╚Ťia bulgar─â, ├«n componen╚Ťa acesteia se mai aflau ┼či: ministrul de Finan╚Ťe Dimitrie Tonceff, generalul maior Petru Tantiloff, deputatul ├«n Adunarea Na╚Ťional─â Ivan Kostoff, profesorul la Universitatea din Sofia, dr. Liubomir Miletici.

La o privire succint─â, delega╚Ťiile au fost reprezentate la cel mai ├«nalt nivel posibil ├«n acel context, fapt care ar─âta ╚Öi importan╚Ťa pe care statele respective au conferit-o evenimentului.

1919 - S-a n─âscut Eva Per├│n, fosta prim─â doamn─â a Argentinei, so╚Ťia pre╚Öedintelui Juan Per├│n (d. 1952).

1937 - A murit poetul George Topîrceanu (n. 1886).

1938 - A murit poetul Octavian Goga, prim-ministru al Rom├óniei ├«n perioada 28 decembrie 1937 ÔÇô 11 februarie 1938 (n. 1881).

1945 - Liderii militari ai Germaniei naziste au capitulat f─âr─â condi╚Ťii la Reims, ├«n fa╚Ťa generalului american Eisenhower.

1946 - La Bucure╚Öti, a ├«nceput procesul mare╚Öalului Ion Antonescu, conduc─âtor al Rom├óniei ├«n perioada 1940ÔÇô1944, ╚Öi al lui Mihai Antonescu (1904ÔÇô1946), ministru de Externe ╚Öi vicepre╚Öedinte al Consiliului de Mini╚Ötri ├«ntre 1941ÔÇô1944. Au fost condamna╚Ťi la moarte ╚Öi executa╚Ťi la 1 iunie 1946.

1960 - Sovietul Suprem l-a ales pe Leonid Brejnev ├«n func╚Ťia de pre╚Öedinte al Prezidiului, ├«n locul mare╚Öalului Kliment Voro╚Öilov care, la 79 de ani, s-a retras din via╚Ťa public─â.

1986 - La Sevilla, echipa de fotbal Steaua Bucure╚Öti a cucerit Cupa Campionilor Europeni, ├«nving├ónd ├«n final─â, dup─â executarea loviturilor de la 11 m, cu 2ÔÇô0, echipa spaniol─â ÔÇ×FC BarcelonaÔÇŁ. Portarul Helmut Duckadam a reu╚Öit o performan╚Ť─â unic─â ├«n lume ÔÇô a ap─ârat 4 lovituri de la 11 metri.

1994 - Pictura ÔÇ×╚Üip─âtulÔÇŁ, a norvegianului Edvard Munch, a fost recuperat─â intact─â, dup─â ce a fost furat─â de la Galeria Na╚Ťional─â a Norvegiei ├«n februarie.


Edvard Munch Tipatul jpg jpeg

1999 - ├Än timpul ac╚Ťiunilor militare din Iugoslavia, avioanele NATO au bombardat din gre╚Öeal─â ambasada Chinei din Belgrad, ucig├ónd trei persoane ╚Öi r─ânind alte 20.