Calendar 7 mai: 1918 - România a semnat Tratatul de la București, o pace separată cu Puterile Centrale

973 - A murit împăratul german Otto I cel Mare.

1711 - S-a născut filosoful, economistul și istoricul britanic David Hume (d. 1776).

1775 - Imperiul Austriac a anexat nord-vestul Moldovei, denumind zona Bukowina.

1832 - În cadrul unei conferințe desfășurate la Londra, Otto de Bavaria a fost ales de Marile Puteri rege al Greciei.

1833 - S-a născut compozitorul, pianistul și dirijorul german Johannes Brahms (d. 1897).

1840 - S-a născut compozitorul rus Piotr Ilici Ceaikovski (d. 1893).

1861 - S-a născut scriitorul și poetul indian Rabindranath Tagore, laureat al Premiului Nobel (d. 1941).

1877 - Guvernul României a aderat la Convenția de la Geneva privind Crucea Roșie Internațională.

1892 - S-a născut Iosip Broz Tito, președintele Iugoslaviei în perioada 1953–1980 (d. 1980).

1901 - S-a născut actorul american Gary Cooper (d. 1961).

1918 - România a semnat Tratatul de la București, o pace separată cu Puterile Centrale (24 aprilie s.v.).

În decembrie 1917, România și Puterile Centrale au semnat, la Focșani, un armistițiu prin care, temporar, ostilitățile erau suspendate, iar viitorul nostru părea incert – aliați aflați la mii de kilometri depărtare, care nu aveau cum să ne mai ajute, un aliat conjunctural și nesigur, Rusia, care nu ne-a prea avut la suflet în vremea țarului. Noii lideri bolșevici unelteau pentru a ne impune ideile lor, încercând să aducă haosul revoluției și în spațiul românesc, așa încât armata română a fost nevoită să lupte, în ianuarie 1918, cu foștii aliați care nu mai doreau să plece și generau dezordine, jefuind zona Moldovei și așa sleită economic de război și de surplusul de populație adus de refugiați și de prezența armatelor.

În vreme ce la noi se petreceau aceste evenimente, Rusia bolșevică negocia intens condițiile capitulării în fața Germaniei, întrucât era grăbită să-și lichideze dușmanii din interior. Profitând de această situație, Germania a adresat, pe 23 ianuarie 1918, un ultimatum autorităților române solicitându-le să-și precizeze poziția: continuă războiul sau începe negocierile pentru încheierea păcii.

Strategia liderilor politici români de a câștiga timp dăduse parțial roade, ei reușiseră să obțină amânarea cu trei luni a semnării păcii. Din păcate, pe Frontul de Vest lucrurile nu se schimbaseră de așa manieră încât contextul din spațiul românesc să se modifice în favoarea noastră.

Rămasă singură, cu spatele la zid, România a fost nevoită să semneze, pe 24 aprilie/7 mai 1918, tratatul de pace cu Puterile Centrale. Palatul Cotroceni avea să fie martorul tăcut al acestui adevărat dictat.

Semnarea tratatului de pace a fost realizată de către delegații celor cinci state implicate: România, Germania, Austro-Ungaria, Turcia, Bulgaria. Delegația română a fost condusă de către prim-ministrul Alexandru Marghiloman, ministrul de Externe Constantin C. Arion, miniștrii plenipotențiari Ion N. Papiniu – diplomat de carieră, Mihail N. Burghele, și el tot diplomat de carieră. Din partea guvernului german, delegația a fost condusă de către ministrul de Externe și „consilier imperial intim”, Richard von Kühlmann (1873-1948), un bun cunoscător al problematicii zonei, întrucât fusese ambasador la Constantinopol și participase inclusiv la semnarea Tratatului de Pace de la Brest-Litovsk. Kühlmann avea să demisioneze din funcție două luni mai târziu ca urmare a declarației sale din Reichstag cum că războiul nu are numai soluții militare ci și diplomatice. Delegația germană mai avea în componență pe consilierul imperial Paul von Koerner, director în Departamentul de Externe, pe consilierul imperial dr. Iohannes Kriege, pe Generalul-Maior Emil Hell, șeful statului major al Comandamentului de căpetenie al grupei de armată von Mackensen și pe comandorul imperial Hans Bene.

Delegația Austro-Ungariei era condusă de către ministrul de Externe al Casei Imperiale și Regale, consilierul imperial de origine maghiară Stefan Baron Burian de Rajecz (1851-1922), proaspăt numit în funcție în 16 aprilie 1918. De altfel, el va exercita această funcție pentru scurt timp – până în octombrie 1918 – după această dată retrăgându-se din viața publică.

Guvernul turc a fost reprezentat de către ministrul Imperial de Externe Ahmed Nessimi Bey (care își va încheia cariera politică în scurt timp de la semnarea Tratatului), generalul de cavalerie Ahmed Izzet Pașa, subsecretarul de Stat la ministrul de Externe Reșad Hikmet Bey.

Guvernul bulgar a fost reprezentat la cel mai înalt nivel de către prim-ministrul și ministrul de Externe dr. Vasile Radoslavoff (1854-1929). Interesant este că soarta acestuia a fost pecetluită de această participare, în sensul că opinia publică bulgară a fost nemulțumită de faptul că Bulgaria nu a obținut integral provincia Dobrogea, ci numai partea de sud, restul fiind controlată în comun de germani, austro-ungari, turci și bulgari – iar în iunie 1918 Radoslavoff a fost obligat să demisioneze. Mai departe, el a fost nevoit să părăsească Bulgaria, unde a fost acuzat de trădare și condamnat la moarte. S-a stabilit în Germania, unde a și murit, în 1929. Revenind la delegația bulgară, în componența acesteia se mai aflau şi: ministrul de Finanțe Dimitrie Tonceff, generalul maior Petru Tantiloff, deputatul în Adunarea Națională Ivan Kostoff, profesorul la Universitatea din Sofia, dr. Liubomir Miletici.

La o privire succintă, delegațiile au fost reprezentate la cel mai înalt nivel posibil în acel context, fapt care arăta și importanța pe care statele respective au conferit-o evenimentului.

1919 - S-a născut Eva Perón, fosta primă doamnă a Argentinei, soția președintelui Juan Perón (d. 1952).

1937 - A murit poetul George Topîrceanu (n. 1886).

1938 - A murit poetul Octavian Goga, prim-ministru al României în perioada 28 decembrie 1937 – 11 februarie 1938 (n. 1881).

1945 - Liderii militari ai Germaniei naziste au capitulat fără condiții la Reims, în fața generalului american Eisenhower.

1946 - La București, a început procesul mareșalului Ion Antonescu, conducător al României în perioada 1940–1944, și al lui Mihai Antonescu (1904–1946), ministru de Externe și vicepreședinte al Consiliului de Miniștri între 1941–1944. Au fost condamnați la moarte și executați la 1 iunie 1946.

1960 - Sovietul Suprem l-a ales pe Leonid Brejnev în funcția de președinte al Prezidiului, în locul mareșalului Kliment Voroșilov care, la 79 de ani, s-a retras din viața publică.

1986 - La Sevilla, echipa de fotbal Steaua București a cucerit Cupa Campionilor Europeni, învingând în finală, după executarea loviturilor de la 11 m, cu 2–0, echipa spaniolă „FC Barcelona”. Portarul Helmut Duckadam a reușit o performanță unică în lume – a apărat 4 lovituri de la 11 metri.

1994 - Pictura „Țipătul”, a norvegianului Edvard Munch, a fost recuperată intactă, după ce a fost furată de la Galeria Națională a Norvegiei în februarie.