Calendar 25 noiembrie: 1972 - A murit inventatorul Henri Coandă, creatorul primului avion cu reacție din lume

1177 - Bătălia de la Montgisard: sultanul Saladin a fost învins de cruciații conduși de regele Baudoin al IV-lea al Ierusalimului.

1562 - S-a născut scriitorul și dramaturgul Lope Felix de Vega Carpio, reprezentant de seamă al Renașterii spaniole (d.1635).

1783 - Armatele britanice au evacuat New York-ul, ultima lor poziție militară din timpul Revoluției americane.

1814 - S-a născut actorul, cântărețul și autorul de texte dramatice Matei Millo, celebru în teatrul românesc pentru interpretarea în travesti a rolului „Coana Chirița” din piesele lui V. Alecsandri.

1844 - S-a născut inginerul german Karl Benz, inventatorul primului automobil cu motor cu combustie internă (d. 1929).

1863 - S-a născut medicul și bacteriologul Ion Cantacuzino, membru al Academiei Române (d. 1934).

1972 - A murit inventatorul Henri Coandă, creatorul primului avion cu reacție din lume (n. 1886).

La 16 decembrie 1910, tânărul Coandă îşi scotea aparatul de zbor pe terenul militar de la Issy-les-Moulineaux, de lângă Paris, pentru un test. Într-o scrisoare trimisă inginerului şi istoricului de aviaţie braşovean Constantin Gheorghiu, în anul 1956, Henri Coandă îi povestea cum s-a înălţat avionul aproape fără să-şi dea seama şi cum era cât pe-aci să încheie socotelile cu viaţa:

„... am vrut să fac o încercare şi atunci nu era nimeni să ne înveţe, trebuia să învăţăm singuri. Am spus lui Breguet şi lui Gabriel Voisant care erau cu mine:«uite, am să încerc pe teren să mă plimb puţin». Am început. M-am aşezat în mijlocul aparatului şi atunci flăcările care ieşeau din amândouă părţile la cele două tubulări de reacţie erau aşa de puternice încât temperatura o simţeam foarte tare. Atunci am decis să acopăr aceste flăcări, atât dedesubt, cât şi deasupra cu două plăci de mică şi am ieşit pe teren din nou. Atuncea s-a petrecut ceva extraordinar. Flăcările jeturilor, în loc să iasă direct, au început să se abată, să vină contra fuselajului. Or, fuselajul era din lemn şi eu eram în mijloc şi mi-era foarte frică. Atunci m-am ocupat numai să reduc încetul cu încetul flăcările şi să le aduc înapoi în partea unde era amianta şi nu mi-am dat seama deloc de ce se petrecea în jurul meu. Am ridicat capul, am văzut că nu mai eram fixat de pământ, dar în acelaşi timp am văzut zidurile Parisului, că Parisul în vremea aceea avea ziduri de jur împrejur. Vedeam zidurile Parisului venind cu viteză enormă spre mine. Şi atunci mi-a fost aşa de frică de am tras de volanele de pilotaj şi am plecat în sus. Cu toate că aveam o fantă, totuşi am pierdut viteză şi am alunecat şi aparatul a căzut şi a ars. Noroc că în acel timp nu aveam centură şi nici capotaj, aşa că am fost aruncat afară şi aparatul a ars. Aşa s-a terminat primul zbor al primului aparat cu reacţie“.

Henri Coandă, invitat înapoi în România de Ceaușescu

Henri Coandă a fost invitat în România în 1965, când noul lider de la București, Nicolae Ceaușescu, a hotărât reînființarea industriei aeronautice românești și s-a orientat către Franța ca un potențial partener. Vizita lui Coandă în România s-a dovedit un real succes pentru regimul comunist. În urma întâlnirii dintre savantul român și Nicolae Ceaușescu, din 9 iulie 1967, au fost stabilite relații foarte bune între cei doi. Coandă a acceptat titlul de consilier special al lui Ceaușescu și a promis sprijinul său pentru relansarea industriei aeronautice românești.

În perioada următoare, Henri Coandă s-a implicat activ în sprijinirea cercetării și industriei românești, demersurile sale fiind ilustrate și de corespondența dintre savantul român și Nicolae Ceaușescu. Coandă îl informa pe liderul regimului comunist de la București că a purtat discuții cu ministrul francez al Cercetării științifice și al Problemelor Atomice, Maurice Schumann, în vederea colaborării dintre savanții francezi și români în domeniul atomic și în cel aeronautic. De asemenea, Coandă a întocmit pentru Ceaușescu un scurt memoriu care cuprindea direcțiile de dezvoltare a unei industrii aeronautice militare.

Pe lângă preocupările din domeniul aeronautic, Coandă a colaborat cu cercetătorii români în domenii diverse, precum energia atomică, exploatările petroliere și transporturile feroviare. Din păcate, restabilirea relațiilor dintre oamenii de știință români și Henri Coandă s-a realizat în ultimii ani de viață ai savantului, când puterea sa de muncă a fost grav afectată de starea de sănătate, precum și de boala și decesul soției. Henri Coandă a murit la București, la vârsta de 86 de ani.