Calendar 23 august: 1944 - România a întors armele şi s-a alăturat Naţiunilor Unite în lupta împotriva puterilor Axei
1305 - Erou național scoțian William Wallace a fost executat la Londra.
1754 - S-a născut regele Ludovic al XVI-lea al Franței (d. 1792)
1821 - Mexicul și-a câștigat independența față de Spania.
1839 - Hong-Kong-ul a fost anexat la Marea Britanie (până la 1 iulie 1997).
1914 - Japonia a intrat în Primul Război Mondial, declarând război Germaniei.
1926 – A murit actorul de origine italiană Rudolph Valentino, primul „sex symbol” masculin al Hollywood-ului (n. 1895)
1939 - Germania Nazistă și Uniunea Sovietică au semnat, la Moscova, Pactul Ribbentrop-Molotov, al cărui protocol adițional secret stipula împărțirea Europei de Est și Centrale între cele două puteri și a stat la baza declanșării celui de-Al Doilea Război Mondial.
1942 - A început Bătălia de la Stalingrad.
1943 - A luat sfârșit Bătălia de la Kursk.
1944 - România a întors armele şi s-a alăturat Naţiunilor Unite în lupta împotriva puterilor Axei. Mareșalul Ion Antonescu, conducător al statului, a fost arestat în urma loviturii de stat organizate de regele Mihai I și s-a format un guvern condus de Constantin Sănătescu.
Impulsul pentru lovitura de stat de la 23 august 1944 l-a dat înfrângerea Axei la Stalingrad, în ianuarie 1943. În cursul contraofensivei sovietice, două armate germane, două româneşti şi una italiană au fost decimate. Pierderile româneşti din perioada 19 noiembrie 1942-17 ianuarie 1943 s-au ridicat la 155.010 morţi, răniţi şi dispăruţi, mulţi dintre cei din urmă fiind de fapt luaţi prizonieri. Această cifră reprezenta peste un sfert din totatul trupelor romaneşti angajate pe frontul răsăritean.
Ca urmare a situaţiei dezastruoase în care se aflau trupele române la Stalingrad, regele Mihai a făcut un apel la pace în mesajul său către popor, difuzat la radios cu ocazia Anului Nou 1943. Iritat de ceea ce considera a fi nehotărârea opoziţiei conduse de Maniu şi Brătianu, tânărul rege a declarat mai târziu ca în februarie 1944 era pregătit să scoată România din războiul împotriva Aliaţilor, dar că, „de fiecare dată când un plan părea să se conturezere, el era împiedicat să acţioneze de obiecţiile opoziţiei”.
Ceea ce pare surprinzător, la prima vedere, este că până la 23 august 1944 Moscova şi-a manifestat constant preferinţa pentru mareşalul Antonescu, ca partener de armistițiu, acceptându-i trei cereri: perioada de 15 zile pentru a reglementa raporturile cu Germania;existenţa unei zone neocupate de trupele sovietice pe teritoriul României, unde să se afle reşedinţa guvernului;moderaţie în stabilirea cuantumului despăgubirilor de război. Speranţele ruşilor în privinţa lui Antonescu s-au spulberat însă după întâlnirea mareşalului cu Hitler, la 5 august 1944.
23 august 1944
În dimineaţa zilei de 23 august, într-un efort de ultimă oră de a-l convinge pe mareşal să încheie un armistiţiu, Maniu şi Constantin Brătianu i-au cerut istoricului Gheorghe Brătianu, nepotul liderului liberal, să se folosească de respectul de care se bucura din partea conducătorului României, pentru a-l convinge să se întâlnească cu regele în acea după-amiază. Mareşalul a ascultat argumentele lui Brătianu şi a acceptat să meargă la Palat, dar cu condiţia ca Maniu şi Brătianu să-i trimită până la ora 15 o scrisoare în care să confirme faptul că ei îl susţin în semnarea armistiţiului. Mareşalul a dat apoi instrucţiuni pentru a se solicita regelui o audienţă la ora 16.
Gheorghe Brătianu nu i-a găsit nici pe unchiul său, nici pe Maniu, şi de aceea, nu a putut îndeplini condiţia mareşalului. În cele din urmă, generalul Sanatescu a reuşit să-l convingă pe mareşal să se prezinte la Palat, chiar şi în lipsa respectivei scrisori.
Ion Antonescu a sosit la Palat la ora 16:05. El i-a explicat regelui de ce nu a grăbit semnarea unui armistiţiu, arătând pe rând că a făcut numeroase demersuri la Aliaţii occidentali. Acceptarea condiţiilor puse de sovietici implica pierderea definitivă a Basarabiei şi a nordului Bucovinei, „să bag ţara pentru vecie în robie, fiindcă propunerile de armistiţiu conţin şi clauza despăgubirilor de război neprecizate, care, bineînţeles constituie marele pericol, fiindcă drept gaj al plăţii lor, ruşii vor ţine ţară ocupată nedefinitiv.
Probabil că informaţia dată de mareşal, conform căreia în aceeaşi după-amiază aştepta răspunsul lui Hitler la cererea transmisă prin Clodius de a ieşi din război, care urma să sosească la 17:30, i-a întărit hotărârea regelui de a-l aresta. Până la data sosirii răspunsului din partea lui Hitler, forţele germane puteau să se mobilizeze pentru a contracara orice tentativă a României de a se rupe din relaţia cu Germania.
Există mai multe variante cu privire la răspunsul regelui la discursul lui Antonescu. O vom relata pe cea acceptată de cei mai mulţi istorici: „Domnule mareşal, am ascultat expunerea dv., consider situaţia foarte gravă, care pune în pericol chiar existenţa neamului românesc. Din această cauză vă demit din funcţia de conducător al statului”.
La un semn al colonelului Emilian Ionescu, echipa de trei subofiţeri condusă de maiorul Dumitrescu a pătruns în sala de audienţă, având armele în mâna şi îndreptându-le către mareşal. „Ion Antonescu a rămas surprins de apariţia echipei şi, vociferând, se adresează lui Sanatescu, spunându-i: «Bine, Sanatescu, în înseamnă aceasta? Intru ca om paşnic şi sunt tratat ca un criminal?»”.
Cei doi Antoneşti au fost escortaţi la etaj si încuiaţi în camera blindată a regelui. Apoi, în absenţa lui Maniu, s-a hotărât că noul prim-ministru să fie generalul Sanatescu, o persoană care se bucura de respectul armatei.
Dovada că armata a considerat că loialitatea față de comandantul ei suprem, regele, este mai presus de cea datorată mareşalului Antonescu a fost faptul că niciun ofiţer superior nu a încălcat ordinele lui Sănătescu şi niciunul nu a trecut de partea mareşalului.
1966 - Sonda americană Lunar Orbiter 1 a făcut prima fotografie a Pământului de pe orbita în jurul Lunii.
1973 - Ilie Năstase a devenit primul lider mondial al clasamentului ATP, poziție păstrată timp de 40 săptămâni.
1973 - Jaful unei bănci din Stockholm, Suedia, s-a transformat într-o criză de ostatici. În următoarele cinci zile, ostaticii încep să simpatizeze cu răpitorii lor, ducând la termenul de „sindromul Stockholm”.
1989 - Aproximativ două milioane de oameni au demonstrat în Țările Baltice în favoarea independenței față de URSS dându-și mâinile și formând un lanț uman de 600 km de la Vilnius la Tallinn.
