Un mit al propagandei sovietice: Kursk 1943 ÔÇ×cea mai mare b─ât─âlie de tancuri din istorieÔÇť jpeg

Un mit al propagandei sovietice: Kursk 1943 ÔÇ×cea mai mare b─ât─âlie de tancuri din istorieÔÇť

Crearea de mituri ├«n scopuri propagandistice nu reprezint─â o caracteristic─â specific─â regimului comunist din Rom├ónia. ├Än secolul al XX-lea, regimurile totalitare exponen┼úiale ÔÇô Germania nazist─â ┼či Uniunea Sovietic─â ÔÇô au recurs frecvent la crearea de simboluri mai mult sau mai pu┼úin conforme cu realitatea; dup─â declan┼čarea r─âzboiului, toate for┼úele implicate ├«n conflict au apelat la aceast─â ÔÇ×arm─âÔÇŁ cu efecte profunde asupra moralului trupelor.

Recent, mitul ÔÇ×BlitzkrieguluiÔÇŁ a fost demontat de c─âtre cercet─âtorul german Karl-Heinz Frieser; iar ├«n acest articol discut─âm b─ât─âlia de la Kursk, considerat─â ├«nc─â de majoritatea lucr─ârilor de specialitate drept ÔÇ×cea mai mare b─ât─âlie de tancuri din istorieÔÇŁ. Cercet─âri noi, realizate ├«n urma introducerii ├«n circuitul ┼čtiin┼úific a mai multor documente germane ┼či sovietice, demonstreaz─â c─â, ├«n realitate, lucrurile au stat cu totul altfel...

Dup─â dezastrul de la Stalingrad, victoria str─âlucit─â ob┼úinut─â de mare┼čalul Manstein prin reocuparea Harkovului stabilizase frontul germano-sovietic. ├Äntre lunile martie, c├ónd Harkovul a fost recucerit de unit─â┼úile din Waffen SS, ┼či iulie, c├ónd s-a declan┼čat b─ât─âlia de la Kursk, combatantele au ├«ncercat s─â se regrupeze ├«n perspectiva unei noi confrunt─âri.

800.000 de noi recruţi germani la începutul lui 1943

├Äntre 22 iunie 1941 ┼či 1 iulie 1943, pierderile Wehrmacht-ului pe toate fronturile au totalizat 3.950.000 de oameni (mor┼úi, r─âni┼úi ┼či disp─âru┼úi), majoritatea ├«nregistrate pe Frontul de Est. Germanii au calculat c─â pentru conducerea unei noi ofensive aveau nevoie de aproximativ 800.000 de noi recru┼úi. Anun┼úul lui Goebbels, din februarie 1943, privind r─âzboiul total trebuie considerat ca o explica┼úie pentru recrutarea, ├«n ianuarie acela┼či an, a contingentului 1925, format din 400.000 de tineri ├«n v├órst─â de 18 ani. ├Än plus, au fost recruta┼úi ┼či b─ârba┼úi cu specializ─âri ├«n industrie, comunica┼úii, transporturi ┼či alte sectoare publice, ceea ce a ├«nsemnat ├«nc─â 200.000 de noi solda┼úi. Al┼úi 200.000 de b─ârba┼úi ├«ntre 21 ┼či 42 de ani au fost chema┼úi sub arme.

Book 138 iulie mic 49 jpg jpeg

Obsedat de cifre, Hitler a cerut organizarea de noi divizii. Dar cifrele sunt ├«n┼čel─âtoare, de vreme ce fiecare divizie de infanterie german─â avea, ├«n medie, un deficit de personal de 2.500 de oameni, ├«n timp ce diviziile blindate nu atingeau nici jum─âtate din tancurile pe care le avuseser─â acelea┼či divizii ├«n 1941. ├Än noiembrie 1942, trei unit─â┼úi SS de elit─â, Leibstandarte Adolf Hitler (LAH), Das Reich ┼či Totenkopf, au fost transformate ├«n divizii blindate (a nu se confunda cu diviziile de tancuri; o divizie blindat─â reprezenta o armat─â ├«n miniatur─â, cu unit─â┼úi de infanterie, tancuri, antitanc, ingineri, recunoa┼čtere). Ele vor constitui Corpul II SS, cel implicat direct ├«n b─ât─âlia de la Kursk.

Numărul de tancuri germane Tiger a fost, în realitate, extrem de limitat

Germanii ├«┼či puneau mari speran┼úe ├«n noile tancuri ce aveau s─â primeasc─â botezul focului ├«n vara anului 1943. Cu cele 57 de tone ┼či tunul enorm de 88 mm, celebrul Tiger era o arm─â formidabil─â, un adev─ârat rege al c├ómpului de lupt─â. ├Än ciuda propagandei sovietice, care continu─â s─â vorbeasc─â de zeci sau chiar sute de Tiger-uri la Kursk, num─ârul lor a fost extrem de limitat; de exemplu, fiecare din cele trei divizii SS a primit c├óte 15 unit─â┼úi. Dup─â cum vom vedea, num─ârul tancurilor reprezint─â unul dintre elementele esen┼úiale ale construirii mitului. Un alt tanc dezvoltat de germani era Panther, un tanc mediu de 43 de tone, ├«narmat cu un tun de 75 mm, r─âspunsul la nu mai pu┼úin celebrul T-34 sovietic. De┼či o ma┼čin─â de lupt─â excelent─â, ├«n b─ât─âlia de la Kursk majoritatea tancurilor Panther au suferit defec┼úiuni tehnice, dovad─â a grabei cu care fuseser─â declarate opera┼úionale. ├Än plus, ca ┼či tancurile Tiger, produc┼úia era limitat─â.

Book 138 iulie mic 48 jpg jpeg

├Än acest timp, Armata Ro┼čie se prezenta mult ├«mbun─ât─â┼úit─â fa┼ú─â de 1942, at├ót sub aspect numeric, c├ót ┼či calitativ, evolu┼úie care provenea din cre┼čterea aportului ├«n armament ┼či echipament adus de uzinele nou create sau de cele modernizate din Urali, c├ót ┼či de la ajutoarele primite de la Alia┼úi. De┼či sufereau de oarecare lipsuri ├«n materie de echipamente complementare, cum ar fi cele de radiocomunica┼úii, sovieticii ajunseser─â la un ├«nalt nivel de eficien┼ú─â, rezisten┼ú─â ┼či ├«nzestrare tehnic─â. Artileria lor devenise foarte eficient─â, mai ales prin lansatoarele de rachete. Principalul handicap al sovieticilor ├«l reprezenta transportul motorizat; aceast─â cerin┼ú─â vital─â ├«ncepuse s─â fie satisf─âcut─â printr-o livrare accelerat─â a camioanelor de c─âtre americani. La fel de important─â pentru mobilitate era cantitatea de m├óncare conservat─â, deficit acoperit tot prin livr─ârile americane. Pe de alt─â parte, Armata Ro┼čie era obi┼čnuit─â s─â func┼úioneze la un nivel de aprovizionare mult inferior armatelor din Vest. Primitivismul ei reprezenta ├«n egal─â m─âsur─â un avantaj, dar ┼či un dezavantaj. Solda┼úii sovietici supravie┼úuiau ├«n condi┼úii ├«n care militarii armatelor din Vest ar fi murit de foame.

Armata Ro┼čie f─âcuse un uria┼č pas ├«nainte ┼či din punct de vedere tactic. Dac─â anul 1942 ├«nsemnase o sc─âdere, pricinuit─â de pierderile masive de solda┼úi c├ót de c├ót experimenta┼úi din 1941, anul 1943 a adus cre┼čterea experien┼úei de lupt─â, ca urmare a experien┼úei acumulate. Aceast─â ├«mbun─ât─â┼úire s-a manifestat ├«ncep├ónd de la e┼čaloanele de comand─â. S-a afirmat o nou─â genera┼úie de generali, mul┼úi nedep─â┼čind v├órsta de 40 de ani, ale┼či pe criterii profesionale. V├órsta medie a comandan┼úilor superiori ai armatei sovietice era inferioar─â cu aproape dou─âzeci de ani celei a conduc─âtorilor armatei germane.

Planificare german─â ┼či ap─ârare sovietic─â

Victoriile germane din prim─âvara anului 1943 creaser─â un front neregulat, cu un intr├ónd lat de 180 de km ┼či ad├ónc de 120, cu ora┼čul Kursk ├«n centru. Pentru un juc─âtor ca Hitler, tenta┼úia era prea mare. De┼či principalii artizani ai r─âzboiului mecanizat, Guderian ┼či Manstein, se opuneau unei noi ofensive, consider├ónd raportul de for┼úe net favorabil sovieticilor, cancelarul german ┼či-a impus punctul de vedere. Kursk urma s─â fie o alt─â manevr─â clasic─â de ├«nv─âluire tip ÔÇ×cle┼čteÔÇŁ, cu germanii atac├ónd de la nord ┼či sud spre Kursk. Circa 900.000 de solda┼úi ┼či 2.500 de blindate germane de toate tipurile urmau s─â decid─â soarta r─âzboiului pe Frontul de Est.

Sovieticii, pe de alt─â parte, erau de aceast─â dat─â bine informa┼úi ┼či preg─âti┼úi pentru a para lovitura. Acum se ┼čtie cu certitudine c─â spionajul sovietic, prin celebrul agent ÔÇ×LucyÔÇŁ, reu┼čise s─â ob┼úin─â informa┼úii suficiente pentru a nu exista surprize tactice sau strategice din partea germanilor. Trei linii de ap─ârare, numeroase guri de artilerie ┼či c├ómpuri de mine antitanc ┼či antipersonal fuseser─â ridicate ├«n ÔÇ×pungaÔÇŁ de la Kursk. ├Äntre 120.000 ┼či 300.000 de civili au lucrat la construirea fortifica┼úiilor. Aproximativ 800.000 de mine de toate tipurile au fost plantate ├«n zona ├«n care se a┼čtepta atacul german. Nu mai pu┼úin de 200.000 de mine au fost amplasate ├«n nord, spre Orel, ┼či restul spre sud, de unde se intuia c─â germanii vor ataca cu grosul for┼úelor blindate (ceea ce s-a ┼či ├«nt├ómplat).

Serviciile de informa┼úii germane au f─âcut estim─âri nerealiste, subapreciind grav ap─ârarea sovietic─â. Patrulele aeriene sovietice care zburau constant au prevenit culegerea de informa┼úii din aer. Rezerva terestr─â a Armatei Ro┼čii num─âra 11 armate de infanterie, 3 armate de tancuri, 3 flotile aeriene ┼či alte 13 corpuri de tancuri ┼či mecanizate. ├Än timp ce germanii nu aveau defel rezerv─â strategic─â, sovieticii dispuneau ├«n rezerv─â de trei armate (dintre care dou─â de tancuri), dou─â corpuri mecanizate ┼či unul de cavalerie.

Book 138 iulie mic 50 jpg jpeg

Germanii au atacat ├«n ziua de 5 iulie, abord├ónd cele dou─â flancuri ale frontului. For┼úele de atac ale mare┼čalului Manstein, ├«n sud, ┼či cele ale mare┼čalului Kluge, ├«n nord, erau aproximativ egale, ├«n sud fiind concentrate mai multe blindate. La ofensiv─â a participat ├«ntreaga for┼ú─â blindat─â de care dispuneau nem┼úii pe front. Ca ├«ntotdeauna, Hitler juca pe mize mari. For┼úele lui Manstein au p─âtruns cam 30 km ├«n sud, dar au avut nevoie de c├óteva zile; nici vorb─â deci de o penetrare rapid─â. Ritmul lent s-a datorat ├«n primul r├ónd enormelor c├ómpuri de mine ├«nt├ólnite ├«n cale. ├Änaintarea se f─âcea prin bre┼če ├«nguste, din cauza unei ap─âr─âri ├«nd├órjite pe flancuri. Atacul lui Kluge din nord s-a soldat cu o str─âpungere ┼či mai limitat─â, c─âci n-a reu┼čit s─â treac─â de pozi┼úiile principale de ap─ârare ale ru┼čilor. La 12 iulie, c├ónd ├«n sud, l├óng─â localitatea Prohorovka, avea loc celebra b─ât─âlie de tancuri, sovieticii ├«ncepeau atacul ├«mpotriva lui Kluge. Din 17 iulie, ┼či for┼úele lui Manstein s-au pozi┼úionat ├«n defensiv─â, iar la ├«nceputul lunii august sovieticii au contraatacat pe ├«ntreg frontul, pun├ónd cap─ât b─ât─âliei.

Cu alte cuvinte, ceea ce numim ast─âzi, generic, cea mai mare b─ât─âlie de tancuri din istorie reprezint─â confruntarea dintre Corpul II SS Panzer (format din cele trei divizii SS amintite) ┼či Armata 5 Tancuri gard─â sovietic─â, ├«n zona localit─â┼úii Prohorovka, la sud de Kursk. ├Än orice lucrare referitoare la cel de-Al Doilea R─âzboi Mondial ve┼úi g─âsi o descriere asem─ân─âtoare a b─ât─âliei: circa 1.500 de tancuri ÔÇô ├«n jur de 800 germane ┼či 700 sovietice ÔÇô s-au confruntat ├«ntr-o ├«ncle┼čtare de propor┼úii epice, ├«n care doar de partea german─â s-au ├«nregistrat 400 de tancuri distruse. 

├Än toat─â istoria militar─â, cu greu ve┼úi g─âsi o imagine mai distorsionat─â a realit─â┼úii. Cum s-a n─âscut ├«ns─â acest mit, care pare indestructibil ┼či acum, dup─â 70 de ani?

Book 138 iulie mic a50 jpg jpeg

La ├«nceputul anilor ÔÇÖ60, generalul Rotmistrov, fostul comandant al Armatei 5 Tancuri Gard─â, ┼či-a publicat memoriile, devenite principala surs─â de inspira┼úie pentru genera┼úii ├«ntregi de istorici. Rotmistrov sus┼úinea c─â, pe 12 iulie, peste 300 de tancuri germane, inclusiv 70 de Tiger-uri, fuseser─â distruse ├«n apropiere de Prohorovka, apreciind c─â germanii atacaser─â cu 800 de blindate de toate tipurile.

Nu doar istoricii sovietici sau din fostul bloc estic au folosit memoriile lui Rotmistrov precum o Biblie, f─âr─â o analiz─â critic─â, dar, ├«n mod surprinz─âtor, ┼či istoricii din Vest. Lucrarea lui Paul Carrel, P─âm├ónt p├órjolit, ap─ârut─â ├«n Statele Unite tot ├«n anii ÔÇÖ60, bazat─â ├«n mare parte pe memoriile fostului general sovietic, s-a bucurat de o larg─â popularitate, contribuind la perpetuarea mitului inclusiv ├«n Occident. Unul dintre cei mai mari istorici militari ai ultimei jum─ât─â┼úi de secol, John Erickson, a analizat ├«n termeni asem─ân─âtori b─ât─âlia de la Kursk ├«n monumentala sa lucrare dedicat─â r─âzboiului germano-sovietic.

Book 138 iulie missc 50 jpg jpeg

├Än 1978, documente germane apar┼úin├ónd ├Änaltului Comandament, inclusiv jurnalele de opera┼úii ale diviziilor din Waffen SS ÔÇô aflate ├«n custodia guvernului american ÔÇô au fost introduse ├«n circuitul ┼čtiin┼úific. ├Än mod surprinz─âtor, abia ├«n ultimele decenii aceste surse de prim─â m├ón─â au intrat ├«n aten┼úia cercet─âtorilor, iar concluziile au fost de-a dreptul revolu┼úionare. ├Än 2011, George N. Nipe a publicat lucrarea S├ónge, o┼úel ┼či legend─â. Corpul II SS Panzer ┼či drumul spre Prohorovka, iulie 1943, un titlu mai mult dec├ót sugestiv, ├«n care analizeaz─â cu predilec┼úie documentele emise de cele trei divizii SS ├«n timpul b─ât─âliei. ├Än Germania, Karl-Heinz Frieser, celebru pentru lucrarea Mitul Blitzkrieg-ului (tradus─â ┼či ├«n limba rom├ón─â), a contribuit ┼či el, relativ recent, la reevaluarea b─ât─âliei de la Kursk.

├Än Rusia, cea mai important─â contribu-┼úie, cu impact ┼či ├«n mediile ┼čtiin┼úifice occidentale, a avut-o Valeri Zamulin, director al departamentului de cercetare din Muzeul B─ât─âliei de la Prohorovka ├«ntre 1996 ┼či 2009 ┼či autor al lucr─ârii Distrugerea unui mit. B─ât─âlia de tancuri de la Prohorovka, ap─ârut─â ├«n 2011 ┼či ├«n limba englez─â, ├«n Marea Britanie. Concluziile lui Karl-Heinz Frieser, dup─â ce a studiat documentele din Arhivele Federale, sunt clare: 

ÔÇ×Pentru diviziile blindate germane, ziua de 12 iulie s-a dovedit foarte dificil─â, dar plin─â de succes, de vreme ce au reu┼čit s─â resping─â un contraatac sovietic purtat cu for┼úe net superioare. Jurnalele de lupt─â vorbesc de un succes complet, pentru c─â, ├«n plus fa┼ú─â de respingerea sovieticilor, Corpul II SS a reu┼čit s─â c├ó┼čtige teren ├«n acea zi, ├«naint├ónd spre Prohorovka. Dup─â ce am comparat documente germane ┼či ruse┼čti, ├«n primul r├ónd h─âr┼úile opera┼úionale, mi-a fost limpede c─â pe acel front de trei kilometri nici vorb─â s─â fi existat o coliziune ├«ntre dou─â armate de tancuri. ├Än esen┼ú─â, pe 12 iulie sa-u confruntat o divizie blindat─â SS de partea german─â ┼či Corpul 18 Tancuri ┼či elemente din Corpul 29 Tancuri de partea sovietic─â, ambele f─âc├ónd parte din Armata 5 tancuriÔÇŁ.

În realitate, doar aproximativ 500 de blindate erau operaţionale în ziua bătăliei

Aceste concluzii absolut surprinz─âtoare sunt considerate juste de Vasili Zamulin, dar incomplete, cercet─âtorul rus preciz├ónd la r├óndul s─âu: ÔÇ×E limpede c─â nu a existat o ├«ncle┼čtare ├«ntre dou─â armate de tancuri, cifrele de 1.200 p├ón─â la 1.500 de blindate fiind nerealiste. Oricum, ├«n cursul contraatacului sovietic din ziua de 12 iulie luptele s-au purtat ├«n dou─â sectoare de front, ambele de 6-7 km l─ârgime, implic├ónd diviziile LAH ┼či Das Reich de partea german─â ┼či corpurile 18, 28 ┼či 2 tancuri de partea sovietic─âÔÇŁ.

Iată o imagine total diferită faţă de memoriile lui Rotmistrov! Cu toate acestea, cum se explică cifrele pierderilor suferite de germani? Distrugerea a sute de tancuri într-o singură zi sprijină teoria conform căreia a avut loc o bătălie de proporţii. George Nipe anexează în lucrarea sa documente germane din ajunul bătăliei, în care se precizează numărul de tancuri operaţionale aflate la fiecare divizie blindată. Să ne amintim că Rostmistrov sugerase aproximativ 70 de tancuri Tiger distruse.

Num─ârul de tancuri Tiger opera┼úionale la 12 iulie ├«n cadrul Corpului II SS? Divizia LAH:  12; Das Reich: 12; Totenkopf: 11. Cu alte cuvinte, cele trei divizii cumulate aveau opera┼úionale jum─âtate din num─ârul de Tiger-uri presupuse a fi distruse de sovietici la Prohorovka! De altfel, num─ârul total de vehicule apar┼úin├ónd Corpului II SS se ridica, tot conform documentelor, la 356 de tancuri de toate tipurile. Tot Vasili Zamulin consider─â total lipsit─â de realism cifra de 1.200 p├ón─â la 1.500 de tancuri care ar fi participat la confrunt─âri din partea ambelor tabere.

Book 138 iulie mic 4f7 jpg jpeg

 Documentele sovietice ┼či germane vorbesc de aproximativ 500 de blindate de toate tipurile, opera┼úionale ├«n ziua b─ât─âliei. ├Än mod evident, pierderile ├«nregistrate de jurnalele de lupt─â ale unit─â┼úilor germane sunt la ani lumin─â de cele sugerate de memorialistul sovietic. Tot George Nipe face o analiz─â exhaustiv─â pe baza documentelor emise de cele trei divizii SS. Totalul pierderilor se ridic─â la 62 de tancuri; ├«n privin┼úa tancurilor Tiger, pierderile pentru zilele de 11 ┼či 12 iulie se ridic─â la 20 ÔÇô departe de sutele de tancuri ale lui Rotmistrov. Pe de alt─â parte, este evident c─â s-au dat lupte grele ├«n anumite sectoare de front; divizia Totenkopfa pierdut, ├«ntr-o singur─â zi, pe 11 iulie, 10 din cele 11 tancuri Tiger.

De fapt, pierderile au fost mari de partea sovietic─â. ├Än 1993, numeroase documente privind b─ât─âlia de la Kursk au fost declasificate, inclusiv rapoartele privind pierderile Armatei 5 Tancuri Gard─â pentru ziua de 12 iulie: 323 de blindate ┼či tunuri autopropulsate. Stalin a fost nemul┼úumit, cer├ónd formarea unei comisii de analiz─â, condus─â de Malenkov, pentru a cerceta e┼čecul contraatacului ┼či pierderile masive de echipament de lupt─â. Greu de crezut c─â dac─â b─ât─âlia de la Kursk ar fi fost considerat─â o victorie, o asemenea comisie ar fi existat. Cu alte cuvinte, trebuie reconsiderat─â nu doar analiza ├«n sine a confrunt─ârii, ci ┼či modul ├«n care urm─ârile ei au fost evaluate de sovietici la vremea respectiv─â.

Propaganda sovietic─â a reu┼čit s─â impun─â propriul punct de vedere asupra luptei

Book 138 iulie mics 51 jpg jpeg

Dificultatea de a evalua pierderile ├«n blindate vine ┼či din modul ├«n care germanii considerau un tanc ca fiind pierdut. Dac─â c├ómpul de lupt─â se afla sub control german la sf├ór┼čitul zilei, multe dintre tancuri erau reparate pe loc sau duse ├«n puncte amenajate ├«n spatele frontului ┼či deveneau opera┼úionale destul de rapid. Un tanc abandonat nu reprezenta neap─ârat o pierdere. Pe de alt─â parte, propaganda sovietic─â a continuat nestingherit─â timp de 50 de ani s─â bat─â toba privind pierderile uria┼če ale germanilor, evalu─ârile istoriografiei din blocul comunist fiind departe de realitate. Celebra Enciclopedie Militar─â Sovietic─â, publicat─â ├«n 1977, se refer─â la b─ât─âlia de la Prohorovka ├«n urm─âtorii termeni:

ÔÇ×...├«n timpul luptei, a fost demonstrat─â completa superioritate a echipamentului militar sovietic ┼či a artei militare sovietice asupra armatelor germano-fascisteÔÇŁ.

Reevaluarea b─ât─âliei de la Kursk nu se poate face f─âr─â a pune ├«n discu┼úie ┼či concluziile anterioare, referitoare la situa┼úia strategic─â de la nivelul anului 1943. Istoricii occidentali care au studiat documentele germane emit ipoteza conform c─âreia nu se poate vorbi de o victorie sovietic─â, Hitler ┼či ├Änaltul Comandament hot─âr├ónd trecerea ├«n defensiv─â sub influen┼úa invaziei din Sicilia a for┼úelor aliate, opera┼úiune declan┼čat─â la 10 iulie 1943. Istoricii ru┼či, de pe alt─â parte (inclusiv Valeri Zamulin), resping acest punct de vedere, sus┼úin├ónd c─â retragerea unor for┼úe germane de pe Frontul de Est s-a produs ├«ntr-un moment ├«n care Armata Ro┼čie declan┼čase contraatacul, afl├óndu-se ├«n prim─â ofensiv─â.

Exist─â o singur─â certitudine: o pagin─â important─â din istoria celui de-Al Doilea R─âzboi Mondial necesit─â o abordare din care, pe c├ót posibil, s─â fie eliminate elementele de propagand─â sovietice, care au reu┼čit s─â influen┼úeze opiniile istoricilor din ├«ntreaga lume timp de decenii.