Viktor Orban și lex CEU   Câtă susținere mai are premierul Viktor Orban și cum arată mișcarea #REZIST în variantă maghiară? jpeg

Viktor Orban și lex CEU - Câtă susținere mai are premierul Viktor Orban și cum arată mișcarea #REZIST în variantă maghiară?

📁 Istorie recentă
🗓️ 11 aprilie 2017

Problemele apărute în ultima perioadă în Ungaria, cu puternicele manifestații de stradă de la Budapesta și din orașele mari ale țării vecine par să contrazică imaginea puternică pe care premierul Viktor Orban a afișat-o în ultimii ani.

Ne-am obișnuit ca liderul de la Budapesta să fie mereu un măr al discordiei, o voce puternică împotriva Uniunii Europene, deși beneficiază din plin de avantajele acesteia, un stindard al unui naționalism puternic care nu ezită să incite la lipsă de toleranță. Derapajele de la linia democratică au părut îngrijorătoare din momentul în care acesta a ocupat fotoliul de premier, iar partidul condus de el FIDESZ a fost primit cu multe aplauze din partea maghiarilor. Mai mult chiar încurajarea acțiunilor extremiste de la ridicarea de garduri de sârmă ghimpată la graniță, la limitarea presei care i se opunea, la încurajarea minorității maghiare din țările vecine de a avea o atitudine ostilă politicii statelor din care fac parte, apropierea de Rusia lui Vladimir Putin, nu doar la nivel declarativ ci chiar prin proiecte economice importante, toate aceste actiuni și multe altele asemănătoare au părut a fi pe placul susținătorilor săi și că nimeni nu i se opune.


image

Totuși lucrurile stau departe de a fi atât de clare. Ceea ce se petrece acum în Ungaria, cu manifestații de stadă de peste 70 000 de persoane pentru a susține o universitate (Central European University) este expresia unor opoziții coerente coagulată în Ungaria de ceva vreme.

Imaginea unui rău venit din afară ca să distrugă națiunea este o tehnică de manipulare destul de veche folosită în politică inclusiv în Al Doilea Război Mondial și dând nastere unor monstruozități greu de închipuit - Holocaustul, mii de pogromuri și epurări etnice, care au afumat Europa în prima jumătate a seculolului trecut.

Ultimul personaj negativ identificat de administratia lui Viktor Orban a fost George Soros. Numele lui a apărut și pe buzele politicienilor de la București când s-au trezit cu Piata Victoriei inundată de oameni sătui de corupție și legi nedrepte. Fără a se putea dovedi vreo implicare, el a fost prezentat ca „părintele” acestor tulburări.


image

Revenind la ce se petrece în Ungaria, avem senzația că marea majoritate a opiniei publice este de parte premierului maghiar indifferent cât de mult ar derapa. Lucrurile însă sunt depate de a fi chiar așa. Manifestările împotriva derapajelor sale s-au înmulțit, iar lex CEU a scos mii de oameni în stradă.

Am încercat să privim lucrurile în profunzime dincolo de aspectele care se traduc în presa internațională și am cerut o poziție analistului Edit Zgut, de la Institutul Political Capital din Budapesta.

Este posibil să fi văzut că la aproximativ 70 000 de persoane protează împotriva deciziei Guvernului. Sloganurile pe care puteai să le citește zilele trecute cereau Președintelui Janos Ader să nu semneze lex CEU, dar acestea au fost amestecate cu alte voci generale de disidență. Efectiv lex CEU a declanșat nemulțumirea pe scară largă în societatea ungară din cauza temerilor că Guvernul amenință libertatea de educație și libertatea de exprimare. Faptul că autoritățile guvernamentale au promulgat „lex CEU” și au prezentat-o ca o măsură împrotiva „amestecului extern“, ar putea face ca rezistența socială să crească și mai mult înainte de viitoarele alegeri.
Propunerea unei legi împotriva „agentului străin“, era de așteptat să genereze reacții ascuțite, în special la nivel internațional, dar cum am menționat acestea au fost amendate de sloganurile prezentate zilele trecute. Campania Guvernului împotriva instituțiilor susținute financiar de fundațiile lui George Soros continuă așadar cu introducerea „legii agentului străin“ în Adunarea Națională. În ciuda faptului că ei pretind legea se bazează pe exemplul american, propunerea urmează în mod evident modelul rusesc. Demonizând organizațiile finanțate de George Soros se caută dizolvarea ONG-urilor acestuia și celelalte care critică Guvernului în același time.
Interesant este că dacă legea intră în vigoare, organizațiile nonguvernamentale care primesc mai mult de 7.2 milioane HUF (23.200 euro) pe an din străinătate vor trebui să se înregistreze într-un regim special. În plus, dacă o organizație a societății civile primește finanțare din străinătate peste limita menționată mai sus, trebuie să declare că a devenit o „organizație susținută din străinătate“ și vor fi obligați să afișeze acest lucru pe fiecare dintre materialele media și publicații. Parlamentul ungar va vota în privița acestei legi în 4-5 săptămâni. Partidele de stânga și opoziția liberală (inclusiv mișcarea Momentum) sunt pe partea protestatarilor și condamnă acțiunile FIDESZ, desigur ” a mai precizat Edit Zgut.

Din păcate, în seara de luni Președintele Ungariei, Janos Ader, a promulgat lex CEU, legea controversată care stabilește noi cerințe pentru universitățile străine și care ar putea duce la închiderea Universității Central-Europene (CEU), instituție finanțată de miliardarul american de origine ungară George Soros, transmite Reuters.

Cum arată opoziția maghiară pe care nu o cunoaștem

Cele petrecute acum sunt expresia nemulțumirii colective acumulată în timp și care a izbucnit atunci când Guvernul lui Viktor Orban a încercat să se atingă și de drepturile propriilor cetățeni. Această nemulțumire este prezentă în societatea maghiară de ceva vreme, chiar dacă în presa occidentală aceste informații răzbat mai puțin. Ba chiar există o mișcare, oarecum asemănătoare cu batjocorita #Rezist de la noi. Zic oarecum pentru că după cum veți vedea mișcarea intitulată Momentum caută să se coaguleze într-o formă de expresie politico-civică redutabilă.

Pentru a avea o imagine mai aproape de societatea civilă maghiară am rugat-o pe analistul de politică externă Edit Zgut să ne răspundă la câteva întrebări despre această nouă formațiune.

C.P. Este adevărat că George Soros se află în spatele acestei entități și că a fost creată pentru a coagula fluxul anit-Orban în Ungaria? Numele lui George Soros a fost evocat de unele partide politice din România atunci când au încercat să explice protestul masiv împotriva corupției, care a avut loc în Piața Victoriei din București la începutul anului. Cu toate acestea, nimeni nu a putut demonstra că George Soros a jucat vreun rol în demonstrațiile acestea.

E.Z. „Din câte știm Soros nu are nimic de-a face cu mișcarea Momentum. Acest mesaj (adică SOROS este în spatele aceastei entități) este doar o parte a campaniei dure a guvernului maghiar care încearcă să distrugă credibilitatea mișcării. Viktor Orbán a anunțat Anul de revoltă împotriva celor mai importante amenințări care a fost întruchipate de Soros (mass-media la nivel mondial liberal, guvernarea globală, capitalul global și a societății deschise). ”


image

C.P. Sunt liderii mișcării Momentum suficient de buni pentru a reprezenta o voce puternică în Ungaria? Există un sprijin al maghiarilor pentru ei? Ar fi capabili să intre în Parlament în 2018 după alegerile generale?

E.Z. „Aș da un răspuns comun la aceste întrebări: este vorba despre un partid nou care s-a format în mod oficial recent și nimeni nu a auzit de ei până în urmă cu câteva luni. Conform primului sondaj realizat de Institutul Iránytű (apropiat de partidul Jobbik din Ungaria, care reprezintă extrema dreaptă) Momentum ar putea ajunge la pragul electoral de 5%, dar un sondaj nu înseamnă mare lucru. Spre deosebire de alte mișcări de opoziție lansate după 2010, Momentum nu este doar o singură organizație ad-hoc, care încearcă să mobilizeze oamenii în primul rând pe Social Media. Pe baza activității lor din 2015 și până astăzi, se poate concluziona că aceasta a fost construită treptat, cu pași mici, de ei de-a lungul unor linii de o strategie alcătuită conștient. Chiar dacă în prezent, acțiunile lor sunt, în principal prezente în Budapesta, organizația a început dezvoltarea unor baze organizaționale și în restul țării. (Momentum sunt prezenți și în trei din cele mai mari orașe din afara capitalei: Győr, Szeged și Miskolc). Rămâne să vedem dacă acțiunile lor au fost centrate doar pe o singură problemă sau vor fi capabili de a se construi ca partid politic pe termen lung. ”

C.P. Cărei categorii de oameni/ electorat se adresează Momentum: socialist, naționalist, central-dreapta?

E.Z. „În ceea ce privește ideologia este greu de clasat Momentum, deoarece aceștia încă nu au elaborat un adevărat profilul ideologic. Definiția pe care și-o arogă este că „Momentum nu poate face politică în cadrul ideologic tradițional“, deoarece potrivit lor liberalismul sau conservatorismul are sens diferit pentru fiecare dintre noi. ”

C.P. Ar putea fi posibil pentru mișcarea Momentum să facă o alianță cu partidele socialiste maghiare astfel încât să obțină mai multe locuri în Parlament?

E.Z. „Momentum a declarat deja că nu vor colabora cu niciunul dintre partidele actuale din Parlament, aceasta fiind una din trăsăturile principale ale mișcării – împotriva actualului sistem. Și acest aspect este foarte clar pentru că, de exemplu, ei s-au disociat de la un alt partid tânăr, LMP (Politica poate fi diferită n.r.), care i-a ajutat pe cei de la Momentum pentru a aduna semnături în timpul campaniei NOlimpia. LMP a inițiat, de asemenea, un referendum cu privire la noua centrală nucleară din Ungaria finanțată de Rusia, dar Momentum nu a acceptat să le întoarcă favoarea (adică să îi ajute pentru a colecta semnăturile). Acest lucru înseamnă că Momentum consideră partidul LMP drept un rival în ceea ce privește electoratul din Budapesta. LMP, un un partid de orientare liberală de stânga, ecologist și anti-globalist, și este puternic doar în capitală în rândul tinerilor. ”

În ciuda măsurilor controversate luate de actualul Guvern, sperăm ca societatea maghiară să reușească să își afirme clar dorința față de democrație și valorile Uniunii Europene, mai cu seamă în acest moment în care acest concert European este greu încercat de atentate teroriste, mișcări centrifuge a diverselor state (Marea Britanie, cu Brexit) sau patride politice și bineințeles fenomenul migrației.