Vestigii arheologice, cu o vechime de până la 7.500 de ani, descoperite în Vrancea
Cercetările arheologice desfășurate în Punctul „Islaz” din comuna Movilița, județul Vrancea, au scos la iveală patru etape distincte de locuire umană, cea mai veche datând de acum aproximativ 7.500 de ani, și au evidențiat existența în zonă a unor comunități din perioadele neolitică, eneolitică, epocii bronzului și epocii fierului, a anunțat Muzeul Vrancei.
„Situl arheologic de la Movilița, Punct „Islaz”, Comuna Movilița, Județul Vrancea a fost identificat în urma unor cercetări de suprafață, în anul 2021. Situl, situat la aproximativ 1 km sud de satul Movilița și 2,5 km nord - vest de satul Diocheți Rediu, pe un grind, are cel puțin patru niveluri de locuire, unul neolitic (cultura Ceramicii liniare), unul eneolitic (cultura Precucuteni), unul epoca bronzului (cultura Noua) și unul epoca fierului (sec. I a Chr. – sec. I p.Chr.) ilustrate de ceramica specifică perioadelor amintite, fragmente osteologice și material litic.
Având în vedere starea de conservare precară a sitului, în toamna anului 2021 au început cercetările arheologice în acest punct, în zona unde se profilau fragmentele de pereți prăbușiți. A fost evidențiață o locuință incendiată Precucuteni, cercetată parțial.
În completarea sondajului efectuat în 2021, pentru clarificarea întregii secvențe stratigrafice a sitului, în 2024 am reluat cercetările, sub forma investigațiilor non-intruzive, completate de sondaje.
Am redeschis sondajul din marginea de NE (S. I), extinzându-l până la 4 x 3 m. Pentru o mai bună înregistrare a datelor, suprafața a fost împărțită carouri cu latura de 1 m. În anul 2025 a fost trasată SII, în continuarea SI, pe latura de NV.
Săpăturile au confirmat că partea superioară a depunerilor antropice a fost distrusă prin decapări. Judecând după observațiile din S. I, și S. II depunerea din epoca fierului pare să fi fost în mare parte îndepărtată, cel puțin în sectorul investigat. Cu toate acestea, în SII s-au conturat 2 gropi, atribuite, după materialele arheologice identificate (cel puțin patru vase întregibile și o fibulă), secolelor I a.Ch. – I p. Ch, dar și o groapă de epoca bronzului – Cultura Noua (1500 a Chr. – 1200 a.Chr.) Se păstrează in situ o depunere bogată din perioada eneolitică (cu cel puțin două orizonturi de construcții), care pare la prima vedere relativ bine conservată. Locuința incendiată Precucuteni L1 (5000 a.Chr. – 4500 a.Chr), identificată în SI se conturează și în SII, pe întreaga suprafață a secțiunii.
De asemenea, sondajele din 2024 și 2025 au permis identificarea unui material ceramic neolitic relativ abundent, la baza depunerilor antropice, atribuit Culturii Ceramicii Liniare (5500 a.Chr. – 5000 a.Chr.)”, scrie muzeograf Mădălina Stănescu, pe pagina de Facebook a Muzeului Vrancei.
