Cea mai mare locuinţă din pre-Cucuteni ar putea fi deschisă publicului
Cea mai mare locuinţă din prima fază a perioadei pre-Cucuteni, descoperită anul trecut în localitatea suceveană Baia, ar urma să fie protejată, astfel încât să poată fi vizitată, iar în zonă vor fi făcute cercetări geomagnetice pentru identificarea întregii aşezări, informează Mediafax.
Directorul Muzeului Bucovinei, arheologul Emil Ursu, a declarat, luni, pe şantierul arheologic de la Baia, unde anul trecut a fost descoperită o locuinţă din prima fază a perioadei pre-Cucuteni, dar care nu a fost cercetată în totalitate, că în acest an s-a reuşit descoperirea întregii locuinţe.
El a spus că locuinţa, de aproximativ 92 de metri pătraţi, este cea mare găsită vreodată în cultura pre-Cucuteni, datând din perioada 5200-5100 Î.Hr., locuinţele mari apărând o mie de ani mai târziu, în perioada Cucuteni. Această descoperire urmează să fie prezentată cu prilejul împlinirii, în acest an, a 130 de ani de săpătură arheologică în perimetrul Cucuteni.
Ursu a menţionat că au fost trimise probe pentru analize C14, dar că, din păcate, oasele nu aveau suficient colagen şi a fost trimis un al doilea set de oase, rezultatele fiind aşteptate la jumătatea lunii noiembrie.
Prezent la şantierul de la Baia, preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, Cătălin Nechifor, a spus că acest sit este foarte important pentru că se descoperă continuitate în acest teritoriu de la Carpaţi spre Nistru.
"Luăm în calcul ca anul viitor să putem păstra această locuinţă in situ, să o putem proteja, să găsim o formulă să o facem vizitabilă, pentru ca aceia care vor să vadă istoria de 7.000 de ani să poată să o facă chiar la Baia", a spus Nechifor.
El a arătat că o parte din obiectele descoperite acolo sunt deja în patrimoniul Muzeului Bucovinei.
Directorul Muzeului Bucovinei a menţionat că în muzeu vor fi prezentate grafic locuinţa şi obiectele găsite.
Unul dintre cercetătorii care contribuie la acest şantier arheologic, Stanislav Ţerna, de la Şcoala Arheologică Superioară din Chişinău, a spus că a stabilit ca în primăvara anului viitor o echipă din Germania, de la Universitate din Kiel, să facă în zonă cercetări geomagnetice care vor putea arăta conturul locuinţelor aflate sub pământ, înainte de a se face săpătura.
"Practic vom putea vedea structura aşezării, vom putea elabora o strategie ca să continuăm cercetările", a spus Ţerna.
Directorul Muzeului Bucovinei, Emil Ursu, a mai anunţat că în următorii doi ani urmează să fie elaborată o enciclopedie a complexului pre Cucuteni-Cucuteni-Tripolie, sub coordonarea celor trei state unde se găsesc vestigii ale acestei civilizaţii-România, Republica Moldova şi Ucraina.
El a spus că acesta ar fi cel mai mare proiect de gen din Europa, cu un număr de 2.500 de pagini de format A4 în limba engleză, costurile fiind estimate la 150.000 de euro. La această enciclopedie urmează să participe, pe lângă specialişti din România, Ucraina şi Republica Moldova, şi specialişti din Germania, Rusia, Marea Britanie şi Statele Unite ale Americii.
Locuinţa descoperită de către arheologii suceveni în comuna Baia se păstrează bine, iar în afară de ceramică şi vase au fost găsite şi foarte multe unelte, piese unicat, cum ar fi un pandantiv de piatră, dar şi o vatră păstrată în integralitatea ei, precum şi foarte multe râşniţe, ceea ce înseamnă că partea de prelucrare a grânelor era importantă. Pe şantierul de la Baia a fost prezentă şi o echipă de la Cambridge, din care a făcut parte profesorul Martin Kenneth Jones, unul dintre principalii specialişti mondiali în arheologie biomoleculară a cerealelor, care studiază modul în care se făcea, în acea perioadă, schimbul de cereale între Europa şi Asia, în special China.
