Veni, vidi, vici    jpeg

Veni, vidi, vici...

📁 Istoria Filmului
Autor: Alexandru Zaharia

Ca orice film despre gloria Imperiului Roman, „The Eagle“ (tradus la noi „Acvila legiunii a IX-a“) are drept motto nescris dictonul latin „veni, vidi, vici“ (sau corespondentul hollywoodian, „a man’s gotta do, what a man’s gotta do“). 

Fiul centurionului legiunii a IX-a, detaşată în Britania de Nord, porneşte în căutarea însemnului de luptă (un vultur din lemn aurit – echivalentul drapelului unităţii în zilele noastre), pierdut o dată cu dispariţia legiunii, la nord de zidul construit de romani în sălbatica Britanie. 

Începutul filmului e alert şi prezintă un tânăr conducător de garnizoană care, în doar câteva zile, reuşeste să dea dovadă de curaj şi de loialitate faţă de Roma. Planul lui – găsirea „vulturului“ pierdut în luptă de tatăl său ar reabilita imaginea părintelui – este pus în aplicare după ce-l salvează pe sclavul Esca de la o moarte sigură în arena gladiatorilor. În epopeea lui Marcus Aquila (ce nume predestinat, nu?) şi a sclavului, plecaţi în căutarea stindardului roman, multe nu merg cum ar trebui:sclavul ascunde mai mereu ceva, decorul devine tot mai sumbru, oamenii sunt bizari, până când rolurile se inversează şi stăpânul ajunge în mâinile „vânătorilor de foci pictaţi pe faţă“, care se închină chiar la... „vulturul aurit“. 

Când romanul credea că a fost dus de nas de sclav, Esca îşi arată loialitatea şi, trădându-i pe cei din neamul lui, îl ajută pe tovarăşul de drum să-şi ducă la capăt planul. E-adevărat că, după ce vezi „Gladiatorul“ lui Ridley Scott, puţine filme despre Imperiul Roman şi oamenii care au luptat pentru Roma vi se vor părea cu adevărat reuşite. 

La fel se întâmplă şi cu „The Eagle“, un lungmetraj cu pretenţii mult mai mici, dar cu o intrigă care prinde şi cu un joc actoricesc destul de bun. Similitudinile dintre cele două producţii există (nu excesiv de multe, dar sunt). Finalul, un „happy-end“ standard caselor de producţie americane, nu este la fel de moralizator pe cât ne-am fi aşteptat, ci seamănă, mai degrabă, cu cel al blockbuster-ului „Bad Boys“ (I şi II), decât cu unul al unei poveşti spuse de Homer.