Ungaria comemorează 500 de ani de la Bătălia de la Mohacs: Între memorie istorică și dispută politică
Ungaria comemorează sâmbătă, 29 august, 500 de ani de la Bătălia de la Mohacs din 1526. Victoria Imperiului Otoman a fost mult timp considerată momentul în care Ungaria și-a pierdut independența, prosperitatea și statutul de mare putere europeană.
În prezent, însă, comemorarea depășește cadrul istoric și reflectă conflictele politice și identitare ale Ungariei contemporane, informează BBC News.
Bătălia a durat aproximativ trei ore. Armata condusă de sultanul Suleyman Magnificul a învins o armată creștină formată din maghiari, polonezi, cehi, croați și mercenari germani. Aproximativ 20.000 de soldați au murit, printre ei și regele Ludovic al II-lea. În urma înfrângerii, Ungaria a fost împărțită în trei regiuni și nu și-a mai recâștigat complet poziția de mare regat european. Teritoriul aflat sub dominație otomană a devenit ulterior o bază pentru campanii militare spre Europa Centrală.
Planurile lui Viktor Orbán, schimbate semnificativ de noul guvern de la Budapesta
Comemorarea a fost inițial concepută de guvernul Fidesz al lui Viktor Orbán ca un proiect național amplu. Programul „Mohacs 500”, lansat în 2023, combina evenimentele istorice cu investiții în infrastructură și cu promovarea imaginii Ungariei ca apărătoare a Europei creștine.
În discursul lui Orbán, Mohacs simboliza o Ungarie abandonată de celelalte state europene în fața unei amenințări externe, idee asociată și cu pozițiile sale privind migrația.
Victoria partidului Tisza, condus de Péter Magyar, la alegerile din aprilie a schimbat semnificativ perspectiva asupra aniversării. Noul guvern a renunțat la o parte din mesajele naționaliste și a criticat cheltuielile fostei administrații.
Principalul conflict privește Podul Ludovic al II-lea, evaluat la 813 milioane de euro, ale cărui lucrări au fost suspendate din cauza costurilor și a presupuselor legături politice ale beneficiarilor. Susținătorii îl consideră necesar, în timp ce criticii îl văd ca pe un simbol al risipei.
Disputa se extinde și asupra documentarului „Mohacs: Ciocnirea lumilor” („Mohacs - Világok Harca”), criticat pentru costurile ridicate și pentru presupusa prezentare selectivă a istoriei.
Istoricul Norbert Pap consideră că acesta perpetuează imaginea maghiarilor ca victime ale unor forțe externe și susține că aniversarea ar trebui să stimuleze reflecția asupra deciziilor și responsabilității.
În Turcia, bătălia este privită mai degrabă ca una dintre numeroasele victorii ale lui Suleyman Magnificul. Pentru Ungaria, însă, moștenirea ei rămâne profundă. Ministrul culturii Zoltán Tarr speră că această comemorare va permite societății să se desprindă de trecutul dificil și să privească spre un viitor bazat pe cooperare și încredere.
Foto sus: Descoperirea trupului regelui Ludovic al II-lea, după Bătălia de la Mohacs. Pictură de Bertalan Szék (© Wikimedia Commons)
Mai multe pentru tine...
