Tensiuni recente ├«n Muntenegru: libertate religioas─â sporit─â sau conflict ÔÇ×interetnicÔÇŁ? jpeg

Tensiuni recente ├«n Muntenegru: libertate religioas─â sporit─â sau conflict ÔÇ×interetnicÔÇŁ?

Biserica Ortodox─â Muntenegrean─â a ap─ârut ├«n 1993 ╚Öi a fost recunoscut─â drept autoritate religioas─â de guvernul Muntenegrului ├«n 1999. Conform unui sondaj din 2009 ├«ns─â, peste 70% dintre cre╚Ötinii ortodoc╚Öi din Muntenegru ├«╚Öi manifest─â ├«n continuare ata╚Öamentul fa╚Ť─â de Biserica Ortodox─â S├órb─â1 .

Noua lege prevede un inventar al tuturor cl─âdirilor ╚Öi siturilor religioase despre care autorit─â╚Ťile muntenegrene spun c─â se aflau ├«n proprietatea Regatului Independent al Muntenegrului ├«nainte ca acesta s─â devin─â parte a Regatului S├órbilor, Croa╚Ťilor ╚Öi Slovenilor (mai t├órziu Iugoslavia). ├Än condi╚Ťiile acestei legi, comunit─â╚Ťile religioase vor trebui s─â furnizeze dovezi clare pentru a ├«╚Öi p─âstra proprietatea, dispozi╚Ťie despre care Biserica Ortodox─â S├órb─â spune c─â este conceput─â pentru a permite guvernului s─â adopte secularizarea.

Pre╚Öedintele Muntenegrului Milo ─Éukanovi─ç a declarat c─â statul va asigura punerea ├«n aplicare a legii: ÔÇ×Nu voi permite ca libertatea religioas─â s─â permit─â abuzurile din aceste zile. Acest lucru este f─âcut pentru a distruge Muntenegrul. Nu v─â l─âsa╚Ťi indu╚Öi ├«n eroare de aceast─â mi╚Öcare lunatic─âÔÇŁ.

├Än acela╚Öi timp pre╚Öedintele Serbiei Aleksander Vu─Źi─ç a declarat: ÔÇ×Vom a╚Ötepta informa╚Ťii oficiale, dar ├«ngrijor─ârile noastre sunt c─â atacurile sunt motivate etnic, desigur c─â vom avea o reac╚Ťie politic─â. Dar aceast─â reac╚Ťie politic─â, este de asemenea moderat─â ╚Öi ├«ncearc─â s─â calmeze tensiunile ╚Öi s─â schimbe situa╚Ťia existent─âÔÇŁ.

Rectorul ╚Öcolii de teologie din capitala cultural─â Cetinje, Gojko Perovi─ç a solicitat p─âstrarea calmului dup─â o serie de incidente violente ├«ntre for╚Ťele de ordine ╚Öi adversarii noii legi privind libertatea religioas─â. ├Än acela╚Öi timp, Perovi─ç a declarat pentru cotidianul muntenegrean Vjesti c─â Biserica Ortodox─â S├órb─â nu are nicio leg─âtur─â cu incidentele ╚Öi a ├«ndemnat oamenii s─â se ab╚Ťin─â de la actele de violen╚Ť─â: ÔÇ×Cine pune m├óna pe fratele s─âu sau ├«ncearc─â s─â arunce o piatr─â nu poate spera la nimic bun. Conflictele, certurile, ura ╚Öi provoc─ârile nu au binecuv├óntarea Bisericii ╚Öi nu pot aduce bine nim─ânuiÔÇŁ 2.

Poli╚Ťia a folosit gaze lacrimogene ╚Öi a arestat s├ómb─ât─â 20.01.2019 un grup de 11 tineri din Podgorica pentru c─â au refuzat s─â permit─â ├«nl─âturarea de pe un zid a unui steag: ro╚Öu, albastru ╚Öi alb, culorile drapelului Serbiei, dar ╚Öi ale Muntenegrului ├«nainte de independen╚Ť─â.

Duminic─â 2 februarie, mar╚Öurile ├«mpotriva noii legi au continuat ├«n marile ora╚Öe ale celor dou─â ╚Ť─âri, ajung├óndu-se la participarea a sute de mii de persoane.

Muntenegru, ca stat independent, a reap─ârut pe harta politic─â a lumii dup─â ce, la 21 mai 2006, a avut loc un referendum. Cu aceast─â ocazie, s-a votat independen╚Ťa fa╚Ť─â de Serbia cu o majoritatea de numai 55.5% (minimul fusese stabilit la o majoritate de 55%). Leg─âturile identitare, religioase, lingvistice ╚Öi culturale ale celor dou─â popoare, s├órb ╚Öi muntenegrean, i-au determinat pe mai mult de 30% dintre muntenegreni s─â se declare s├órbi, ├«n preajma referendumului.

f2 jpg jpeg

Conform Constitu╚Ťiei Statului Serbia ╚Öi Muntenegru, independen╚Ťa unuia dintre statele constitutive putea fi recunoscut─â ├«n conformitate cu standardele interna╚Ťionale, cu condi╚Ťia existen╚Ťei unui observator extern neutru. Pe baza acestei dispozi╚Ťii, UE a putut s─â intervin─â ├«n organizarea referendumului din Muntenegru ca mediator ├«ntre cele dou─â p─âr╚Ťi. ├Än 2006, noul stat a aderat la ONU, a fost inclus ├«n FMI ╚Öi Banca Mondial─â ├«n 2007, iar din 2010 ╚Öi-a ob╚Ťinut candidatura oficial─â la Uniunea European─â, sus╚Ťinut─â actualmente ca o strategie na╚Ťional─â de c─âtre toate partidele politice. 

├Än decembrie 2013, parlamentul a adoptat o rezolu╚Ťie privind integrarea european─â. Scopul acesteia era a defini rolul parlamentului muntenegrean (├«n special al Comitetului pentru integrare european─â) ├«n procesul de aderare al ╚Ť─ârii, precum ╚Öi rela╚Ťia cu guvernul ├«n vederea negocierilor ader─ârii la UE.

 Exist─â ├«ns─â ╚Öi aspecte controversate referitoare la Muntenegru, unul dintre cele mai evidente este reprezentat de existen╚Ťa unui singur partid ce ajunge la guvernare ├«n mod succesiv. Desigur nu vorbim despre un partid unic, ├«ns─â Partidul Democrat al Sociali╚Ötilor (DPS) domin─â arena politic─â ╚Öi s-a aflat la guvernare ne├«ntrerupt ├«nc─â din 1991. E drept, ├«n anumite perioade, s-a aflat ├«n coali╚Ťie cu alte partide mai mici. Efectele se resimt ╚Öi ├«n administra╚Ťia intens politizat─â, devenit─â un staff al membrilor ╚Öi simpatizan╚Ťilor acestui partid. Nici liderul partidului, Mile ─Éukanovi─ç, nu are o carier─â lipsit─â de controverse. Se pare c─â a fost cercetat pentru leg─âturi cu grupuri de crim─â organizat─â. De╚Öi s-a renun╚Ťat la anchet─â, ├«n octombrie 2015, mii de manifestan╚Ťi, ├«n cadrul unor proteste ├«n capitala Podgorica, i-au cerut demisia. Ini╚Ťial, un apropiat al pre╚Öedintelui s├órb, Slobodan Milo┼íevi─ç, ─Éukanovi─ç s-a distan╚Ťat treptat de acesta, devenind ulterior cel care a pus bazele noului stat independent. 

 Aderarea Muntenegrului la NATO ├«n 2017 a st├órnit multe discu╚Ťii. Mai multe partide din opozi╚Ťie, care au fost ├«mpotriva separ─ârii fa╚Ť─â de Serbia, de╚Öi proeuropene ca viziune, au avut o atitudine potrivnic─â fa╚Ť─â de aderarea la alian╚Ťa euro-atlantic─â. Motivul principal a fost reprezentat de amintirea ├«nc─â recent─â a bombardamentele NATO din 1999 care au lovit ╚Öi o serie de obiective de pe teritoriul muntenegrean.

De╚Öi nu este stat membru al Uniunii Europene, Muntenegru folose╚Öte moneda euro. Explica╚Ťia se afl─â ├«n faptul c─â, la nivelul anilor ÔÇÖ90, dinarii s├órbe╚Öti puteau fi emi╚Öi necondi╚Ťionat de Belgrad pentru a cump─âra propriet─â╚Ťi pe litoralul Adriaticii, situat pe teritoriul Muntenegrului. Pentru a se proteja ├«mpotriva acestei politici, Muntenegru a trecut ini╚Ťial la marca german─â, iar ulterior la moneda euro3.

Revenind ├«ns─â la noua lege muntenegrean─â, nu putem trece cu vederea nici reac╚Ťiile st├órnite pe plan interna╚Ťional, mai exact cele ale Rusiei, fiind bine-cunoscute leg─âturile tradi╚Ťionale ale acesteia cu Muntenegru. ├Än data de 31 decembrie, ministrul de externe rus a criticat noua lege, exprim├óndu-╚Öi ├«ngrijorarea fa╚Ť─â de aceast─â evolu╚Ťie ce ar urm─âri ├«ndep─ârtarea bisericii s├órbe din regiune. De╚Öi diploma╚Ťia muntenegrean─â a acuzat Rusia c─â ├«ncearc─â s─â creeze disensiuni ├«n treburile interne, Moscova a negat implicarea.

Note:

1.https://web.archive.org/web/20110722171733/ http://www.cedem.me/fajlovi/editor_fajlovi/istrazivanja/CEDEM_oktobar09.pdf

2.https://balkaninsight.com/2020/01/28/tensions-rise-in-montenegro-after-protesters-clash-with-police/

3.Iulian Mare╚Ö, Bursa, Interviu cu Excelen╚Ťa Sa, domnul Milan Begovic, ambasador al Muntenegrului ├«n Rom├ónia, 30.09.2015, http://www.bursa.ro/muntenegru-de-la-federatia-iugoslava-in-drum-spre-uniunea-europeana-279517&s=print&sr=articol&id_articol=279517.html