Sacrificii ritualice și un altar dedicat lui Augustus: descoperiri spectaculoase a Aquinum
Un bloc de piatră care înfățișează trei animale sacrificate în cadrul unui ritual roman solemn și un altar de marmură dedicat împăratului Augustus de un fost sclav se numără printre cele mai importante descoperiri ale noii campanii arheologice de la Aquinum, un oraș antic situat în centrul Italiei. Artefactele oferă indicii prețioase despre ritualurile religioase, viața publică și ierarhiile sociale ale comunității romane.
Descoperirile au fost prezentate la Castrocielo, la încheierea celei de-a 18-a campanii de săpături coordonate de profesorul Giuseppe Ceraudo, de la Universitatea din Salento. După 18 ani de cercetări, situl continuă să ofere surprize, iar noile rezultate deschid perspective importante pentru înțelegerea istoriei sale, informează La Brujula Verde.
Aquinum, un centru prosper pe drumul dintre Roma și Capua
Situat în valea râului Liri, la puțin peste 100 de kilometri sud-est de Roma, Aquinum ocupa o poziție strategică pe Via Latina, drumul care lega capitala Imperiului Roman de Capua, în apropiere de actualul oraș Napoli. Fondat de volsci în a doua jumătate a secolului al IV-lea î.Hr., localitatea a intrat sub control roman în jurul anului 304 î.Hr., devenind ulterior o colonie romană.
Prosperitatea sa a fost susținută de traficul comercial și de producția de colorant purpuriu, menționată inclusiv de poetul Horatiu. Astăzi, situl arheologic este protejat ca monument natural regional, iar cercetările începute în 2009 beneficiază de tehnologii moderne, precum scanarea Lidar, dronele cu senzori specializați și prospecțiunile geofizice, care permit identificarea structurilor îngropate fără excavarea întregii suprafețe.
Trei animale și un ritual religios solemn
Printre cele mai importante descoperiri din acest ani se numără un cippus, un monument de piatră reutilizat în Antichitate la pavarea unei intersecții importante din Aquinum. Decorul său reprezintă un bou, un berbec și un porc, înconjurați de ghirlande și cranii de bovine sculptate, motive frecvent întâlnite în arta religioasă romană.
Cele trei animale fac trimitere la suovetaurilia, un ritual solemn în care erau sacrificate pentru purificarea unui teren. Practica este descrisă de Cato cel Bătrân în lucrarea sa despre agricultură, unde explică modul în care animalele erau conduse în jurul proprietății înainte de sacrificiu.
Arheologii iau în calcul posibilitatea ca monumentul să comemoreze un asemenea ritual sau să evoce ceremonii de purificare, consacrare ori delimitare simbolică a unui spațiu. Inscripția ar putea conține numele dedicantului, probabil Caius Ammius Cammarus, însă lectura completă nu a fost încă stabilită. Deoarece piatra a fost găsită într-o poziție secundară, semnificația sa exactă rămâne deocamdată incertă.
Un fost sclav, în slujba cultului imperial
Un alt artefact important este un altar votiv din marmură dedicat lui Augustus. Descoperirea unui fragment suplimentar a permis reconstituirea aproape integrală a inscripției și identificarea mai clară a destinatarilor dedicației.
Altarul a fost finanțat de Manius Popidius Anteros, un fost sclav eliberat care a ajuns sevir Augustalis, membru al unui grup de cetățeni înstăriți implicați în organizarea și finanțarea ceremoniilor dedicate împăratului. Deși libertul nu putea accede la magistraturile municipale, asemenea funcții îi ofereau posibilitatea de a dobândi prestigiu și influență în comunitate.
Monumentul ilustrează felul în care religia, loialitatea față de împărat și identitatea civică erau integrate în spațiul public roman. Anteros nu a fost singurul locuitor înstărit care a contribuit la dezvoltarea orașului: o inscripție descoperită anterior în zona băilor publice indică faptul că un magistrat local, Marco Veccio, ar fi finanțat întregul complex.
Urme ale unor evenimente considerate semne divine
Printre rezultatele campaniei se numără și o placă de marmură descoperită în zona teatrului, inscripționată cu formula fulgur conditum, care desemna ritualul de îngropare și consacrare a unui loc lovit de fulger.
În credința romană, fulgerul era interpretat ca o manifestare a voinței divine, iar spațiul afectat era separat ritualic de utilizarea obișnuită. Descoperirea ridică posibilitatea ca teatrul să fi fost lovit de fulger în Antichitate.
Cercetările au fost extinse, pentru prima dată, și în localitatea învecinată Aquino, contribuind la reconstituirea orașului antic dincolo de granițele administrative actuale.
Deși poziția inițială a monumentului cu cele trei animale și lectura completă a inscripției sale rămân necunoscute, descoperirile confirmă potențialul arheologic al Aquinumului.
Noile investigații ar putea clarifica în continuare modul în care religia, puterea imperială și statutul social au modelat viața unuia dintre cele mai importante centre romane de pe Via Latina.
Foto sus: Altarul dedicat lui Augustus descoperit la Aquinum (© Università del Salento)
Mai multe pentru tine...
