Rusia vs  Ucraina: lupta pe terenul istoriei jpeg

Rusia vs. Ucraina: lupta pe terenul istoriei

­čôü Istorie recent─â
Autor: Charles Emmerson; History Today

De la tratatul de la Peraiaslav, din 1654, Ucraina nu s-a bucurat dec├ót de foarte pu╚Ťine momente de independen╚Ť─â fa╚Ť─â de Rusia, ╚Öi atunci ├«n situa╚Ťii geopolitice extrem de tensionate, precum ultimele zile ale Primului R─âzboi Mondial, dup─â Revolu╚Ťia din 1917. Ast─âzi, na╚Ťionali╚Ötii ru╚Öi privesc conceptul de independen╚Ť─â ucreainean─â ca o abera╚Ťie, o consecin╚Ť─â nefericit─â a ceea ce Putin a numit cel mai mare dezastru geopolitic al secolului:pr─âbu╚Öirea Uniunii Sovietice.

Se spune c─â vechile obiceuri mor greu. Pentru mul╚Ťi ru╚Öi, Ucraina e un soi de ÔÇ×membru fantom─âÔÇŁ, pe care ├«l sim╚Ťi acolo chiar ╚Öi la mult timp dup─â amputare. Ideea c─â Ucraina poate fi ├«ntr-adev─âr o na╚Ťiune este ciudat─â pentru mul╚Ťi ru╚Öi. De aceea, merg├ónd pe ideea c─â percep╚Ťia asupra istoriei condi╚Ťioneaz─â politica, e important s─â ├«n╚Ťelegem care este perspectiva rus─â asupra istoriei ucrainene, ╚Öi cea ucrainean─â asupra propriei sale istorii.

De╚Öi eronat─â, ideea c─â istoria Ucrainei e doar o anex─â la marea istorie a Rusiei e ├«mp─ârt─â╚Öit─â de mul╚Ťi ╚Öi, ├«ntr-o anumit─â m─âsur─â, e de ├«n╚Ťeles. Ucraina ╚Öi Rusia au ├«mp─âr╚Ťit at├ót momente bune, c├ót ╚Öi momente dificile ale istoriei ├«nc─â de la na╚Öterea Rusiei Kievene (primul stat proto-rus), prin r─âzboaiele ├«mpotriva polonezilor din secolul al XVII-lea ╚Öi, mai recent, ├«n lupta ├«mpotriva fascismului.

Leg─âturile dintre cele dou─â na╚Ťiuni sunt multe ╚Öi profunde. Cele dou─â biserici ortodoxe au acela╚Öi patron, Sf. Vladimir. Apoi, momentul celui de-Al Doilea R─âzboi Mondial este un episod esen╚Ťial ├«n memoria colectiv─â a ambelor ╚Ť─âri:├«n ÔÇ×Marele R─âzboi PatrioticÔÇŁ al Rusiei au murit, ├«n fond, 8 milioane de ucraineni, astfel c─â victoria Rusiei a fost ╚Öi victoria Ucrainei.

Ruși vs. Ucraineni

Pentru mult timp, pentru ru╚Öi ucrainenii erau un fel ÔÇ×rude de la ╚Ťar─âÔÇŁ. Potrivit teoriilor etnogenezei slave, cele dou─â popoare erau ├«nrudite, dar diferite:ÔÇ×Marii Ru╚ÖiÔÇŁ, adic─â ru╚Öii, ╚Öi ÔÇ×micii ru╚ÖiÔÇŁ, adic─â ucrainenii. Literatura ucrainean─â, ce se dezvolt─â puternic ├«ncep├ónd cu secolul al XIX-lea, a fost considerat─â ca un produs al societ─â╚Ťii ╚Ť─âr─âne╚Öti, subordonat─â canonului literar rus. Faptul c─â dezvoltarea culturii na╚Ťionale ucrainene a ├«nceput ├«n vestul Ucrainei, parte a Imperiului Austro-Ungar, i-a f─âcut pe ru╚Öi s─â considere ├«ntreaga cultur─â local─â drept o mi╚Öcare anti-rus─â sprijinit─â de for╚Ťele externe (ideea e folosit─â ╚Öi ast─âzi).

Crimean Khanate 1600 0 gif gif

├Än perioada sovietic─â, conceptul de na╚Ťiune ucrainean─â a fost privit, evident, cu suspiciune, fiind considerat drept contra-revolu╚Ťionar ╚Öi periculos. ├Än 1918, c├ónd autoritatea central─â din Rusia se pr─âbu╚Öe╚Öte, la Kiev se formeaz─â un guvern conservator sprijinit de germani, condus de Pavlo Skoropadskyi. Ulterior, ├«n al Doilea R─âzboi Mondial, unii ucraineni s-au al─âturat germanilor ├«n lupta antisovetic─â. ├Än unele locuri, ac╚Ťiunile na╚Ťionaliste antisovietice au continuat p├ón─â ├«n anii ÔÇÖ50. De aceea, pornind de la aceast─â memorie istoric─â, na╚Ťionali╚Ötii ucraineni de azi (chiar ╚Öi cei modera╚Ťi) sunt acuza╚Ťi [de partea (pro-)rus─â, evident] c─â sunt ÔÇ×fasci╚ÖtiÔÇŁ sau ÔÇ×bandi╚ŤiÔÇŁ, termeni tipici ai vechiului discurs comunist.

├Än perioada sovietic─â, identitatea na╚Ťional─â ucrainean─â nu a fost niciodat─â inclus─â complet ├«n idenitatea rus─â/sovietic─â.  Uneori, ├«ns─â, al─âturarea celor dou─â putea fi util─â statului sovetic. ├Än 1939-1940, c├ónd Gali╚Ťia, Vol├ónia ╚Öi Bucovina de Nord au fost anexate Ucrainei Sovietice ca rezultat al pactului Ribbentrop-Molotov ╚Öi al invaziei Poloniei de c─âtre Armata Ro╚Öie, Sovietul Suprem din Ucraina ├«i trimitea urm─âtorul mesaj lui Stalin:ÔÇ×Dup─â ce au fost desp─âr╚Ťite, separate timp de secole de grani╚Ťe artificiale, marele popor ucreainean este ├«n sf├ór╚Öit reunit pentru totdeauna ├«ntr-o singur─â republic─â ucrainean─âÔÇŁ. Apoi, ├«n 1945,  teza potrivit c─âreia Ucraina nu era un simplu vasal al Uniunii Sovietice, ci un stat comunist independent, i-a permis Ucrainei s─â intre ├«n Na╚Ťiunile Unite ca membru fondator al─âturide URSS, acord├ónd astfel Moscovei un vot ├«n plus ├«n procedurile organiza╚Ťiei.

Procesul prin care grani╚Ťele Ucrainei moderne au fost definite, at├ót la vest, c├ót ╚Öi la Marea Neagr─â, au fost parte integrant─â a expansiunii ruse de-a lungul secolelor, ├«ncep├ónd cu 1700. ├Än secolele XVIII-XIX, pe m─âsur─â ce strategia geopolitic─â a Rusiei s-a dezvoltat ├«n jurul ideii de a face din Marea Neagr─â un lac rusesc, merg├ónd p├ón─â la cucerirea Istanbulului, Imperiul Otoman a pierdut treptat teritoriile din Nordul M─ârii Negre, iar provinciile ucrainene au fost beneficiarele. Astfel, ╚Ťara a devenit din ce ├«n ce mai bine integrat─â ├«n economia ╚Öi politica imperiului rus, aflat ├«n plin─â dezvoltare, servind drept surs─â de gr├óne ╚Öi rut─â c─âtre mare.

Pentru mul╚Ťi ucraineni, Putin nu este altceva dec├ót o re├«ncarnare a lui Hitler, compara╚Ťie tabu din perspectiv─â rus─â.

La sf├ór╚Öitul secolului al XVIII-lea, Ecaterina cea Mare a fondat portul Odessa. Printre al╚Ťii, Odessa avea s─â fie ora╚Öul de origine al lui Tro╚Ťki ╚Öi al Annei Ahmatova, dou─â dintre cele mai mari nume ale politici ╚Öi culture ruse, dar ╚Öi locul unor masacre teribile ale Holocaustului. Mai la est, prin r─âzboi, coloniz─âri ╚Öi epur─âri etnice ale popula╚Ťiei musulmane, Crimeea, ultima r─âm─â╚Öi╚Ť─â a Hoardei de Aur Mongole, a devenit bijuteria Imperiului Rus ╚Öi, ├«n imaginarul ru╚Öilor, un fel de ÔÇ×teren de joac─âÔÇŁ. ├Än 1954, c├ónd Nikita Hru╚Öciov a transferat Crimeea RSS Ucrainene, cu ocazia celebr─ârii a 300 de ani de la tratatul de la Pereiaslav, nimeni nu-╚Öi imaginea c─â grani╚Ťele interne ale URSS vor deveni vreodat─â grani╚Ťe interna╚Ťionale. ├Äns─â ├«n 1991, la destr─âmarea Uniunii Sovietice, peninsula a sc─âpat de sub controlul Moscovei.

Ideea c─â peninsula Crimeea a ajuns s─â fac─â parte dintr-o Ucrain─â independent─â printr-un accident reprezint─â un adev─âr de necontestat ├«n opinia politicienilor ru╚Öi. De acolo p├ón─â la a considera c─â autoritatea Ucrainei asupra Crimeei este ilegitim─â din punct de vedere istoric nu mai e dec├ót un pas. De aici poate ├«ncepe un joc foarte periculos. Ce urmeaz─â? ├Äns─â╚Öi independen╚Ťa Ucrainei, sau cea a statelor baltice, poate fi v─âzut─â ca o consecin╚Ť─â a unor circumstan╚Ťe istorice pe care unii ar dori acum s─â le inverseze.

De la un anumit punct, preocuparea pentru istorie poata da ├«n revizionism. ╚śi c├ót de departe ├«mpingem perspectiva istoric─â ├«n trecut? Viziunea unei Crimei etern ruseasc─â ignor─â ├«n mod inten╚Ťionat popula╚Ťia musulman─â pe care autorit─â╚Ťile ╚Ťariste, apoi cele sovietice, le-au str─âmutat sau deportat, chiar ├«ntr-o manier─â violent─â. Chiar p├ón─â la ├«nceputul secolului XX, jum─âtate din popula╚Ťia peninsulei era format─â din t─âtari, ulterior deporta╚Ťi de Stalin (crim─â recunoscut─â de Hru╚Öciov ├«n 1956);mul╚Ťi dintre ace╚Ötia nu s-au putut ├«ntoarce aici dec├ót dup─â 1990.

Versiunea rus─â asupra istoriei Ucrainei, dependent─â de propria nara╚Ťiune istoric─â a cre╚Öterii ╚Öi declinului imperiului rus, de la ╚Ťari la sovietici, explic─â atitudinea pe care Moscova o are ast─âzi fa╚Ť─â de vecinul s─âu estic, nu neap─ârat ├«n termeni de interese obiective, c├ót de emo╚Ťii ╚Öi percep╚Ťii (cine are dreptate ╚Öi cine nu). Din perspectiva rus─â, problema e c─â ucrainenii nu mai ├«mp─ârt─â╚Öesc aceast─â interpretare a istoriei ╚Ť─ârii lor. De la Kiev, istoria Ucrainei arat─â altfel ╚Öi, cu c├ót mergi spre vest, perspectiva se schimb─â din ce ├«n ce mai mult. ├Än loc s─â vorbeasc─â despre contribu╚Ťia lor la m─âre╚Ťia geopolitic─â a Rusiei, ucraineni prefer─â acum o istorie alternativ─â care porne╚Öte de la conceptele libert─â╚Ťii ╚Öi rezisten╚Ťei. Redescoperirea trecutului propriu a fost un element important ├«n afirmarea independen╚Ťei Ucrainei, dar acum acceptarea faptului c─â sunt posibile istorii multiple, nu doar una, este vital─â, c─âci aceasta reprezint─â o marc─â a democra╚Ťiei.

Acum, momente istorice considerante esen╚Ťiale pentru rela╚Ťiile ruso-ucrainene sunt contestate. De exemplu, ├«n timp ce ru╚Öii v─âd ├«n tratatul de la Pereiaslav un moment al reunific─ârii celor dou─â popoare, ucrainenii ├«l consider─â o alian╚Ť─â temporar─â ├«ntre liderii militari ai celor dou─â state, o alian╚Ť─â pe care ru╚Öii au interpretat-o ulterior dup─â propriile interese. Iar ├«n 2009, la aniversarea a 300 de ani de la marea b─ât─âlie de la Poltava, pre╚Öedintele Viktor Iu╚Öcenko a fost aspru criticat de Rusia deoarece a sugerat c─â ucrainenii care au luptat al─âturi de suedez ├«mpotriva lui Petru cel Mare au fost adev─âra╚Ťi patrio╚Ťi.

├Än mod similar, dac─â, ├«n trecut, foametea din anii ÔÇÖ20-ÔÇÖ30 a fost prezentat─â drept o experien╚Ť─â comun─â a suferin╚Ťei sovietice, ruso-ucrainene, acum se argumenteaz─â c─â marea foamete care a afectat regiunea Ucrainei a fost un simplu atac al Moscovei ├«mpotriva poporului ucrainean, suger├óndu-se chiar c─â fenomenul a fost un genocid provocat. Apoi, integrarea Ucrainei vestice la Uniunea Sovietic─â, ├«n 1939, poate fi prezentat─â drept o reunificare a Ucrainei sub conducere sovietic─â. Dar pentru ucrainenii din vestul ╚Ť─ârii ea poate fi v─âzut─â ╚Öi drept ├«nceputul unei ocupa╚Ťii ruse care avea s─â dureze cinci decenii.

Nu e exagerare s─â spunem c─â istoria poate fi tot un fel de teritoriu;o extensie a teritoriului unei ╚Ť─âri. Iar ├«n Ucraina, nu doar teritoriul ei este acum atacat, ci ╚Öi trecutul ei. Dac─â Rusia ╚Öi Ucraina trebuie s─â convie╚Ťuiasc─â ╚Öi s─â fie vecine respect├óndu-se una pe cealalt─â, atunci fiecare trebuie s─â ├«nve╚Ťe s─â accepte (sau s─â tolereze) istoria celeilalte.

Charles Emmerson, Ukraine and RussiaÔÇÖs History Wars, ├«n History Today, 4 martie 2013