România, bombardată din Libia jpeg

România, bombardată din Libia

Evenimentele ce tocmai se petrec ├«n Libia au readus ├«n lumina reflectoarelor presei interna┼úionale, luptele ce au avut loc ├«n cel de Al Doilea R─âzboi Mondial pe teritoriul actualului stat libian. La ├«nceputul celei de-a doua conflagra┼úie mondial─â, Libia era colonie italian─â de aproape dou─â decenii ┼či jum─âtate. ├Än cele dou─â provincii ce compuneau colonia,  Tripolitania ┼či Cirenaica, Italia de┼úinea peste 250.000 de solda┼úi ce a┼čteptau cel mai mic semn de sl─âbiciune din partea Imperiului Britanic, pentru a invada Egiptul. Dup─â ce au cucerit Libia, Alia┼úii au folosit baza aviatic─â din ora┼čul Benghazi pentru a bombarda Bucure┼čtiul ┼či instala┼úiile petrolifere de pe Valea Prahovei.

Vara anului 1940. Fran┼úa este invadat─â ┼či ocupat─â de panzerele germane. R─âmas─â singur─â ├«n calea Germaniei naziste, Marea Britanie se preg─âte┼čte s─â fac─â fa┼ú─â atacului ├«ntreprins de Luftwaffe. Situa┼úia din Europa se repercuteaz─â ┼či asupra continentului african care va deveni cur├ónd teatru de r─âzboi.

Prima ac┼úiune de lupt─â o va ├«ntreprinde marina britanic─â pe ┼ú─ârmurile Africii de Nord. Refuzul flotei franceze de a se preda englezilor, ├«n urma ├«ncheierii armisti┼úiului dintre Fran┼úa ┼či Germania, va determina Royal Navy s─â bombardeze, la 3 iulie 1940, unit─â┼úile navale franceze sta┼úionate la baza Mers el-Kebir.

Mussolini atac─â trupele engleze din Egipt

Profit├ónd de pr─âbu┼čirea Fran┼úei, dar ┼či de superioritatea militar─â numeric─â pe care Italia o de┼úinea at├ót ├«n Africa Central─â c├ót ┼či ├«n Africa de Nord, Mussolini decide s─â atace Egiptul, cea mai bogat─â colonie englez─â de pe continent

Harta 1 0 jpg jpeg

(Foto:Harta politică a Africii de Nord, la începutul anului 1939)

La 13 septembrie 1940, Armata a 10 italian─â din Cirenaica, sub comanda mare┼čalului Rodolfo Graziani, compus─â din 6 divizii ├«nt─ârit─â cu 8 batalioane de tancuri p─âtrunde ├«n Egipt cu scopul de a ocupa portul Alexandria ┼či a pune st─âp├ónire pe Canalul de Suez. Prima rezisten┼ú─â a englezilor compus─â din dou─â brig─âzi ┼či dou─â divizii este spulberat─â de for┼úele italiene, care la 16 septembrie ajung ├«n localitatea Sidi-Barani. Presa┼úi, trupele engleze execut─â o retragerea p├ón─â ├«n zona Mersa-Matruh.

Contraatacul englez ┼či cucerirea Tobrukului

Sc─âpat─â de sceptrul unei posibile invazii naziste ├«n insul─â, Marea Britanie decide s─â ├«nt─âreasc─â trupele de care dispunea ├«n nordul Africii. Deja la ├«nceputul lunii decembrie 1940, trupele britanice (cu doar 35.000 de oameni ┼či 275 de tancuri conduse de generalul Richard O'Connor) se preg─âtesc pentru o contraofensiva ├«mpotriva for┼úelor italiene, astfel ├«n noaptea de 8 spre 9 decembrie, de┼či ├«n inferioritatea numeric─â, britanicii ├«nfr├óng rezisten┼úa italian─â din Sidi-Barrani. Doar ├«n ora┼č, peste40.000 de solda┼úi italieni se predau. Contraofensiva britanic─â continu─â apoi spre Cirenaica, ├«nspre zonele fortificate reprezentate de ora┼čele Bardia, Tobruk ┼či Benghazi. La ├«nceputul anului 1941, for┼úele engleze ajung la frontiera de est a Cirenaicii, ├«n zona localit─â┼úii El Agheil, unde se opresc din cauza lungirii considerabile a liniei de comunica┼úie ┼či aprovizionare.

Bilan┼úul ac┼úiunii britanice este nea┼čteptat de bun. For┼úele italiene au avut pierderi considerabile:10.000 de mor┼úi ┼či disp─âru┼úi, peste 130.000 de prizonieri, 400 de tancuri, 1.300 de tunuri ┼či alte materiale, distruse sau capturate. Capacitatea de lupt─â a for┼úelor italiene din Africa de Nord este aproape complet anihilat─â.

Afrika Korps debarcă în Libia

Disperat Mussolini apeleaz─â la ajutorul lui Hitler pentru a nu pierde ├«ntreagul teritoriu al Libiei.La 9 ianuarie 1941, Hitler ordon─â mobilizarea unei trupe germane pentru a fi trimis─â ├«n Africa. 

harta 3 jpg jpeg

(Foto:Aliniamentul pe care s-a deplasat Afrika Korps)

F├╝hrerul dorea s─â previn─â cu orice pre┼ú o ├«nfr├óngere total─â a trupelor italiene din Africa de Nord. Astfel, ├«i ├«ncredin┼úeaz─â, la 6 februarie 1941, generalului maior Erwin Rommel (poreclit mai apoi ÔÇ×Vulpea de┼čertuluiÔÇŁ) comanda suprem─â a corpului armat (Afrika Korps) ce avea s─â fie trimis ├«n Africa de Nord. Acesta era format dintr-o unitate de infanterie special─â ┼či o divizie blindat─â cu care avea s─â atace trupele engleze. Inten┼úia lui Hitler era s─â combine aceast─â lovitur─â cu ofensiva din Balcani pentru a cuceri ├«ntregul bazin estic al Mediteranei. ├Än februarie1941, cele dou─â divizii din cadrul Afrika Korps debarc─â la Tripoli, determin├ónd o r─âsturnare a echlibrului de pe c├ómpul de lupt─â, dintre for┼úele Axei ┼či britanici.

La 31 martie 1941, Rommel decide s─â declan┼čeze ofensiva ├«mpotriva trupelor britanice. Peste nou─â zile, trupele germano-italiene erau ├«n Derna, dup─â dou─â zile au ├«ncercuit Tobrukul, pe care nu l-au asediat din cauza puternicii rezisten┼úe, iar la 15 aprilie ajungeau ├«n defileul Halfaya, unde ├«nt├ómpin├ónd o rezisten┼ú─â puternic─â, s-au oprit. Dup─â ce au recucerit Cirenaica ┼či au intrat ├«n Egipt, trupele Axei s-au v─âzut cu linia logistic─â supra-├«ntins─â pentru a putea profita de sl─âbiciunea englezilor ┼či a ocupa ├«ntregul Egipt. Eforturile lor ulterioare au fost ├«ndreptate c─âtre cucerirea ora┼čului Tobruk, ├«n care se aflau blocate dou─â divizii engleze, ├«ns─â trupele de aici, bine aprovizionate de flot─â ┼či sprijinite de artileria de pe nave au respins ini┼úial toate atacurile.

Salvarea Tobrukului

La r├óndul lor, englezi pentru a debarasa Tobrukul declan┼čeaz─â opra┼úiunea ÔÇ×BattleaxeÔÇŁ. De┼či aflate ├«ntr-o superioritate numeric─â nu reu┼česc s─â ├«mping─â trupele Axei din jurul ora┼čului, din cauza ap─âr─ârii flexibile ┼či mobile organizate de Rommel. E┼čecul depresuriz─ârii Tobrukului ├«l va ├«nfuria pe Churchill care ├«l va ├«nlocui pe generalul Archilbald Wavell cu Claude Auchinleck, fostul comandat al trupelor engleze din India. Eforturile intense ale englezilor de a elibera Tobrukul se vor concretiza abia ├«n noiembrie 1941, atunci c├ónd peste 33.000 de solda┼úi ai Axei, ├«n marea majoritate italieni, ├«┼či vor pierde via┼úa. Rommel se va retrage ┼či regrupa la El Aghelia.

├Änceputul anului 1942, nu aduce schimb─âri majore pe teatrul de r─âzboi din Africa de Nord. Trupele engleze ┼či cele ale Axei sunt dispuse de-a lungul grani┼úei Cirenaicii, la fel ca ├«n urm─â cu un an.

Ofensiva lui Rommel

Luna iunie a anului 1942 este marcat─â de o nea┼čteptat de puternic─â ofensiv─â declan┼čat─â de Rommel ├«mpotriva britanicilor. Afrika Korps ├«mpreun─â cu dou─â corpuri de armat─â italiene vor ├«nainta 500 de km, ├«n teritoriul controlat de trupele britanice. ÔÇ×GeniulÔÇŁ lui Rommel, care a atacat prin ├«nv─âluire trupele engleze, va duce la cucerirea Tobrukului de c─âtre trupele Axei ┼či capturarea a 26.000 de prizonieri. Englezii se retrag din nou ├«n Egipt, urm─âri┼úi de germani.

Noua ofensiv─â a lui Rommel ├«i provoac─â premierului britanic, Winston Churchill, o criz─â de nervi. Hot─âr─â┼čte s─â reorganizeze, s─â re├«narmeze Armata a 8 din Egipt ┼či s─â o pun─â sub comanda generalului Bernand Montgomery. Noile ├«nt─âriri engleze schimb─â iar raportul de for┼úe ├«ntre inamici:11 divizii britanice (dintre care 4 erau blindate) contra 10 divizii ale trupelor Axei (2 germane, restul italiene). D├óndu-┼či sema c─â situa┼úia balanseaz─â ├«mpotriva sa, Rommel lanseaz─â o noua ofensiv─â la sf─âr┼čitul lui iunie ┼či ajunge p├ón─â ├«n apropiere de El Alamein (80 Km de Alexandria) unde este respins de avia┼úia ┼či armata englez─â. For┼úat ┼či de lipsa carburan┼úilor, generalul german decide s─â ├«┼či fortifice pozi┼úiile de┼úinute, ├«n a┼čteptare unui atac englez.

B─ât─âlia de la El Alamein ┼či pierderea Libiei

El Alamein jpg jpeg

Atacul va veni ├«n noaptea de 23 spre 24 octombrie, atunci c├ónd generalul Montgomery va declan┼ča opera┼úiunea ÔÇ×Lightfoot". Un baraj de artilerie se va abate asupra pozi┼úiilor trupelor Axei, urmat de un atac al infanteriei. Atacul ├«i prinde total descoperi┼úi pe germani. Rommel este plecat de pe front ├«n Germania iar ├«nlocuitorul s─âu, generalul Stumme, face infarct ┼či moare chiar ├«n primele ore ale atacului. Mai mult, liniile de comunica┼úie germane sunt distruse de focul de artilerie. Peste dou─â zile c├ónd va ajunge Rommel pe front, situa┼úia este dramatic─â pentru trupele Axei, jum─âtate din cele 540 de tancuri ale Axei sunt distruse. Cu pierderi deosebit de mari, trupele germano-italiene au rezistat. Pe 26 octombrie, germanii ├«ncearc─â un contraatac.

Dup─â dou─â zile de atac, for┼úele conduse de Rommel sunt respinse iar alia┼úii se concentreaz─â pe distrugerea tancurilor germane. Aflat ├«n pragul dezastrului ┼či cu peste 90% din tancuri distruse, Rommel ├«i cere permisiunea lui Hitler pentru a se retrage din zon─â. Fuhrer-ul refuz─â, dar inevitabilul se produce. For┼úele Axei se retrag spre vest, la El Agheila.

Harta 2 jpg jpeg

(Foto: Mi┼čc─ârile combatan┼úilor ├«n decursul anilor 1940-1943)

Era a treia retragerea a acestor for┼úe, primele dou─â av├ónd loc ├«n 1940 ┼či 1941.  Rommel pierduser─â p├ón─â ├«n acel moment aproximativ 75.000 de oameni, 1.000 de tunuri ┼či peste 500 de tancuri. Dup─â o pauz─â de refacere de trei s─âpt─âm─âni, trupele britanice ├«┼či reiau atacul, iar for┼úele Axei se retrag spre Tripoli. Pe 23 ianuarie, Montgomery ocup─â Tripoli, ├«n vreme ce for┼úele lui Rommel continuau s─â se retrag─â spre liniile defensive construite de francezi ├«n sudul Tunisiei ÔÇô Linia Mareth.

├Än Tunisia, trupele conduse de Rommel vor face jonc┼úiunea for┼úelor cu Armata a 5 Panzer condus─â de generalul Hans-J├╝rgen von Arnim, care era puternic implicat─â ├«n campania din Tunisia, ├«n luptele contra Armatei I britanice din nordul ┼ú─ârii. ├Än acest moment, for┼úele Axei erau obligate s─â lupte pe dou─â fronturi, cu for┼úele britanico-americano-franceze ├«naint├ónd dinspre vest ┼či cu Armata a 8-a atac├ónd dinspre est.

De┼či reorganizate, trupele Axei nu au putut ┼úine piept Alia┼úilor ┼či au trebuit s─â se retrag─â din Africa, ├«n ciuda unui succes tardiv a trupelor condese de Rommel ├«mpotriva Corpului al II-lea american ├«n timpul b─ât─âliei de la Pasul Kasserine.

Ploie┼čtiul bombardat de avioane ce decolau din Benghazi

La Conferin┼úa de la Casablanca, Maroc (14-23 ianuarie 1943), unde s-au luat deciziile esen┼úiale pentru desf─â┼čurarea r─âzboiului ├«n Europa, respectiv debarcarea din Sicilia, am├ónarea opera┼úiunii Overlord ÔÇô debarcarea din Normandia pentru anul urm─âtor, s-a hot─âr├ót ┼či efectuarea celei mai mari opera┼úiuni de bombardament aerian de p├ón─â atunci ÔÇ×Tidal-WaveÔÇŁ, respectiv atacarea instala┼úiilor petrolifere de pe Valea Prahovei.

Opera┼úiunea ÔÇ×Tidal - WaveÔÇŁ

Pentru aceasta a fost concentrat─â la Benghazi, ├«n Libia, la dispozi┼úia Armatei 9-a aeriene americane, cea mai mare flotil─â de bombardiere B-24 Ds Liberator format─â vreodat─â, compus─â din cinci grupuri de avioane: Liberandos (29 aparate), Traveling Circus (39 aparate), Pyramides (47 aparate), Eight Balls (37 aparate) ┼či Sky Scorpions (26 aparate), la bordul c─ârora se aflau 1.763 de pilo┼úi, navigatori, observatori, mitraliori, tr─âg─âtori ┼či mecanici americani.

Dup─â o perioad─â de antrenament special, ├«n de┼čertul libian fiind reconstituite, la scara 1/1, dup─â fotografii, instala┼úiile petrolifere din zona Ploie┼čti asupra c─ârora au fost executate mai multe misiuni de bombardament, duminic─â, 1 august 1943, ora 6 diminea┼úa (ora Rom├óniei), 178 de bombardiere strategice B-24 Ds Liberator au decolat de la Benghazi, travers├ónd Marea Mediteran─â ┼či ├«ndrept├óndu-se spre Rom├ónia, peste Peninsula Balcanic─â.

Ploiesti jpg jpeg

Din pricina condi┼úiilor meteorologice, precum ┼či a interzicerii folosirii mijloacelor de comunica┼úie, numai 162 de aparate au ajuns ├«n spa┼úiul aerian al Rom├óniei, ├«ncep├ónd cu ora 13.00, ┼či au lansat asupra zonei petrolifere ┼či ├«mprejurimi peste 1.800 de bombe, av├ónd ├«ntre 250 ┼či 500 de kg fiecare.

Ca urmare a ac┼úiunilor combinate ale artileriei antiaeriene ┼či ale avia┼úiei de v├ón─âtoare rom├óne ┼či germane, impresionanta flotil─â aerian─â american─â a ├«nregistrat pierderi grele:41 de aparate dobor├óte de artileria antiaerian─â ┼či avia┼úia de v├ón─âtoare, opt aparate au aterizat for┼úat ├«n Turcia (neutr─â ├«n acea vreme), alte 23 de aparate au aterizat for┼úat la ┬şbazele din Cipru, Sicilia sau Malta ┼či doar 88 de avioane au reu┼čit s─â revin─â la Benghazi (55 dintre ele fiind destul de grav avariate). Pierderile umane americane s-au ridicat la 627 de ┬şmilitari (310 mor┼úi, 130 de r─âni┼úi, 180 de prizonieri ├«n Rom├ónia ┼či 79 interna┼úi ├«n Turcia).