Indiferent care va fi rezultatul, România a jucat bine în dosarul Schengen

Încăpățânarea nejustificată a Austriei în ceea ce privește admiterea României în spațiul Schengen și atitudinea Vienei, neprietenoasă cel puțin, ar fi fost suficiente, altă dată, pentru a închide discuția la nivel european. Acum nu s-a mai întâmplat așa. România și-a etalat bine cărțile și s-a pregătit pentru confruntarea finală ce va avea loc la Bruxelles, în cadrul Comisiei pentru Justiție și Afaceri Interne.

În alte vremuri, o opoziție a unui stat precum Austria ar fi făcut România să renunțe, să accepte scoaterea de pe ordinea de zi și să aștepte o altă ocazie, indiferent de cât de mult ar fi durat.

România și-a păstrat poziția și a reușit să mențină votul privind Schengen pe agenda reuniunii din 8 decembrie. Dacă ar fi dat înapoi, Bucureștiul ar fi trimis un semnal de nesiguranţă și ar fi pierdut încrederea celorlalți membri UE care, în acest moment, s-au aliniat în susținerea României. O astfel de conjunctură ar fi foarte greu de prins cu o altă ocazie. În al doilea rând, menținerea votului pe ordinea de zi pune Austria în poziția neplăcută de a se vedea izolată, singură împotriva tuturor și fără argumente credibile. O asemenea postură este greu de susținut la nivel european unde funcționează, cu foarte rare excepții, regula compromisului.

Este foarte posibil ca Austria să caute o soluție de a ieși din această fundătură în care s-a băgat singură și să accepte o variantă satisfăcătoare pentru toată lumea.

România a pregătit bine momentul, din timp și nu în ultimele momente. Olanda care era cel mai vizibil obstacol, până la apariția Austriei, a fost convinsă să accepte intrarea României în spațiul Schengen. Nu a fost simplu. România a fost de acord cu o nouă verificare din partea inspectorilor europeni care au dat un raport favorabil, dar a primit și o inspecție separată cerută de olandezi. Rezultatul a fost același, favorabil. Apoi au trebuit înlăturate dubiile Suediei și, probabil, alte semne de întrebare care au fost formulate în spatele ușilor închise.

A fost un tur de forță, dar a meritat. Până la urmă, România a dovedit că își apără cauza, a convins că are dreptate și că îndeplinește toate criteriile pentru a adera la spațiul de liberă circulație.

Austria poate utiliza dreptul de veto, dar ar face-o cu costuri foarte mari. Pentru Uniunea Europeană, cel mai important lucru în acest moment este solidaritatea. În vremuri de război și de criză economică, Uniunea Europeană supraviețuiește prin forța unității. Dacă Austria își păstrează poziția împotriva României, dă dovadă în mod foarte clar că face jocuri împotriva întregii Uniuni Europene. În plus, un vot pentru Croația din partea Austriei și un veto pentru România ar fi total ridicol și de nesusținut din partea Vienei.

În aceste momente dificile, Uniunea Europeană nu poate accepta așa ceva. Parlamentul European și Comisia Europeană și-au exprimat susținerea pentru intrarea în spațiul Schengen a Croației, Bulgariei și României. Iar, ca o dovadă în plus a sprijinului european, liderul grupului PPE din Parlamentul European, germanul Manfred Weber, s-a dus special la Viena pentru a-l convinge pe cancelarul austriac, Karl Nehammer, să-și schimbe poziția.

Se pot întâmpla multe până la votul de la Bruxelles. Dar, de data asta, România are dreptate, iar Austria s-a situat de partea rea a baricadei.

_{Foto sus: Vama Nădlac (© Raimond Spekking / CC BY-SA 4.0, via Wikimedia Commons)}