Redeschiderea expoziţiei permanente “Tezaur Istoric”

Muzeul Naţional de Istorie a României are plăcerea să anunţe redeschiderea expoziţiei permanente “Tezaur Istoric” într-un cadru festiv, miercuri, 11 aprilie 2012, orele 14:30 în prezenţa Domnului Kelemen Hunor, Ministru al Culturii şi Patrimoniului Naţional. Evenimentul este primul dintr-o serie ce marchează aniversarea a 40 de ani de la înfiinţarea Muzeului Naţional de Istorie a României, la 8 mai 1972.

În acelaşi timp, va fi lansat site-ul unui nou proiect al Muzeului Naţional de Istorie a României, "Oameni, locuri şi comori" şi va fi prezentată evoluţia proiectului online Imago Romaniae, la trei luni după lansarea lui.Redeschiderea expoziţiei permanente “Tezaur Istoric”

“Tezaurul Istoric”, cea mai importantă expoziţie a muzeului accesibilă publicului, a fost închisă între 28 februarie şi 11 aprilie 2012 pentru lucrări de refacere şi modernizare. Ca urmare a unei mobilizări excepţionale a personalului muzeului şi firmelor partenere, au fost finalizate în timp record ample lucrări de igienizare a sălii şi a instalaţiilor de climatizare şi iluminat (s-au efectuat ample lucrări de înlocuire a vechii mochete, de refacerea a zugrăvelilor, a instalaţiei de iluminat şi aer condiţionat, precum şi a mobilierului expoziţional).În paralel, a avut loc şi un amplu proces de îmbogăţire şi modernizare a expunerii, pentru a face expoziţia mai accesibilă şi prietenoasă pentru public.În acest sens a fost achiziţionat un număr de vitrine moderne şi expuse o serie de piese de mare valoare istorică şi artistică, unele inaccesibile publicului larg în ultimii 10 ani, sau altele, de o mare valoare, care nu fuseseră expuse niciodată. Astfel, publicul va putea admira superbele tezaure princiare getice de la Agighiol, Peretu, Poroina şi Craiova (sec. IV a. C.), tezaurele dacice de la Sâncrăieni, Surcea, Coada Malului, Herăstrău şi Senereuş (Sec. II-I a. C.) sau tezaurele de la Coşoveni (sec. V-VII p. C.).De asemenea, vor fi expuse câteva capodopere ale artei metalului preţios din epoca modernă, între care o rafinată fructieră, donată de regina Marii Britanii-Victoria-cu ocazia căsătoriei nepoatei ei Maria, cu principele moştenitor al României-Ferdinand, o altă elegantă şi rafinată fructieră realizată pentru Casa Regală a României de către marele bijutier german-Paul Telge, precum şi un set de birou care a aparţinut reginei Maria, precum şi două casete de argint care au aparţinut aceluiaşi personaj istoric.Tot în noua expoziţie a Tezaurului poate fi admirată Coroana de Oţel a regilor României, realizată cu ocazia proclamării Regatului, în 1881, la Arsenalul Armatei din Bucureşti din oţelul unui tun, marca Krupp, capturat de soldaţii români de la armata otomană în 1877, cu ocazia Războiului de Independenţă.Pe lângă aceste noutăţi, expoziţia va fi agrementată de mai multe panouri conţinând informaţii privind vechile tehnicii de prelucrare a metalelor preţioase pe teritoriul României din epoca neolitică (cca. 4500 a. C.), până în secolul al VII-lea p. C., sau date esenţiale privind istoria descoperirii şi recuperării celor mai importante tezaure din colecţia muzeului.Aceste lucrări, realizate în luna martie şi la începutul lunii aprilie, sunt numai o parte a unui proces mai amplu de modernizare a expoziţiilor Muzeului Naţional de Istorie a României, care vor fi extinse şi la prezentarea copiei Columnei lui Traian, care vor fi realizate în cursul acestui an.Lansarea site-ului "Oameni, locuri şi comori"-www.oamenisicomori.ro

Cel de al doilea eveniment din data de 11 aprilie este lansarea site-ului "Oameni, locuri şi comori", într-o prezentare dedicată publicului larg, dar şi specialiştilor. Site-ul prezintă istoria dramatică a marilor tezaure din aur şi argint din colecţiile Muzeului Naţional de Istorie a României. Puţini cunosc prin câte încercări au trecut minunatele opere ale artei metalului, adunate în mari tezaure sau comori şi încredinţate tainiţelor pământului în urmă cu multe secole sau chiar milenii, din momentul descoperirii lor şi până în ziua în care au ajuns în colecţiile publice şi chiar şi după aceea...Pe lângă soarta pieselor din aur şi argint, care alcătuiesc aceste tezaure, site-ul va prezenta şi destinul oamenilor care le-au descoperit, le-au recuperat sau le-au studiat, deoarece pentru cei mai mulţi dintre aceştia, viaţa nu le va mai fi la fel ca înainte, după ce întâmplarea le-a scos în cale aceste obiecte. Nu puţini dintre descoperitori vor avea de înfruntat mari încercări, pierzându-şi, adesea, nu numai averea, libertatea, dar chiar şi viaţa, după scoaterea la lumină a tezaurelor.Datele despre istoria zbuciumată a tezaurelor se bazează pe informaţii inedite oferite de documentele de arhivă, sau recuperate din presa vremii sau din lucrări ştiinţifice, greu accesibile sau uitate.De asemenea, situl va prezenta, pentru prima oară şi locurile unde au fost descoperite marile tezaure păstrate în colecţia muzeului, peisajul în care în urmă cu multe milenii sau secole, posesorii obiectelor de aur şi argint le-au dedicat zeilor, le-au luat cu ei, în drumul spre "lumea de dincolo" sau pur şi simplu, le-au pus la adăpost, în momente de mare restrişte.Imago Romaniae la trei luni-www.imagoromaniae.ro

Cel de al treilea eveniment care va fi celebrat pe 11 aprilie este prezentarea evoluţiei proiectului online Imago Romaniae, la trei luni după lansarea lui, pe 23 decembrie 2011.Lansat la sfârșitul anului 2011, cu o zi înainte de Crăciun, proiectul Imago Romaniae (www.imagoromaniae.ro) s-a dezvoltat într-un ritm intens. Numărul de imagini încărcate pe site s-a dublat față de momentul „debutului”, ajungând acum la peste 1.500. Evident, fiecare imagine este însoțită de fișa aferentă și de alte informații suplimentare. Pe măsură ce numărul imaginilor creștea a crescut și numărul temelor, întrucât varietatea extraordinară a materialului iconografic descoperit a făcut necesar acest lucru. Astfel, cei care vor accesa site-ul vor descoperi teme noi, precum „Expoziții”, „Armata”, „Minorități”, „Portrete” etc.Vizitatorii site-ului vor observa că, alături de imagini din colecția Muzeului Naţional de Istorie a României, pe site au apărut multe altele, din colecții particulare, întrucât unul din scopurile noastre a fost acela de a „lărgi” cât mai mult baza de căutare și „aprovizionare” pentru Imago Romaniae. Până acum au venit alături de noi:Dumitru Grumăzescu, Cristian Scăiceanu, Irina și Ernest Oberländer-Târnoveanu, George Trohani.De asemenea, capitolul de studii şi articole s-a îmbogățit substanțial, cu materiale scrise de specialiștii Muzeului Național de Istorie a României, dar și cu contribuţii publicate de-a lungul vremii de alţi cercetători în anuarul instituției noastre sau în alte periodice și care acum pot fi citite sau descărcate de cei interesați.Însă munca celor implicați în proiect a însemnat mai mult decât atât. S-a urmărit permanent îmbogățirea colecției de imagini astfel că, în acest timp, peste 500 de cărți poștale și fotografii de epocă au intrat în patrimoniul Muzeului Naţional de Istorie a României. S-a desfășurat un proces intens de scanare a tot ceea ce putea însemna „sursă” de imagini, inclusiv albume, cataloage, enciclopedii sau presă. Unele dintre acestea și-au găsit deja (total sau parțial) locul pe site (albumul „România în imagini” de Al. Bădăuță, albumul „Expoziția agrară din 1904”, albumul Bouquet, albumul Preziosi), iar multe altele își așteaptă rândul. Vă invităm, din nou, să intrați în minunata ISTORIE ÎN IMAGINI a spaţiului geografic, istoric şi cultural care se cheamă România, pe care o vom face mai bogată de la o zi la alta.