Primii oameni care au trăit în zonele deșertice

Homo erectus putea deja să supraviețuiască în zonele deșertice în urmă cu peste 1 milion de ani, potrivit unui studiu care pune sub semnul întrebării ideea că această capacitate de adaptare ar fi apărut mult mai târziu, la Homo sapiens.

Momentul în care primii hominizi s-au adaptat la medii extreme, precum deșerturile și pădurile tropicale, marchează „un punct de cotitură în istoria supraviețuirii și expansiunii umane” în afara „leagănului” său african, a declarat Julio Mercader Florin, paleoarheolog la Universitatea Calgary din Canada, coautor al studiului publicat în revista Communications Earth & Environment, informează Agerpres.

Oamenii de știință au considerat multă vreme că doar Homo sapiens - specia noastră, apărută în urmă cu 300.000 de ani - era capabilă să trăiască durabil în astfel de medii, în timp ce hominizii arhaici, primii reprezentanți ai liniei umane, care s-au separat de celelalte maimuțe mari, erau limitați la ecosisteme mai puțin ostile, compuse din păduri, pajiști și zone umede.

De altfel, cercetătorii credeau că într-un astfel de peisaj au evoluat hominizii din Cheile Olduvai, în Tanzania, unul dintre cele mai importante situri preistorice din lume.

Însă acea ravenă cu pereți abrupți, situată în Valea Marelui Rift African, care a jucat un rol-cheie pentru înțelegerea evoluției umane primitive, era, de fapt, o stepă deșertică, potrivit autorilor studiului.

Datele arheologice obținute din situl Engaji Nanyori sugerează că Homo erectus s-a adaptat la acel mediu ostil „concentrându-se în puncte ecologice cheie”, cum ar fi confluența râurilor și în jurul iazurilor, „unde resursele de apă și hrană erau mai previzibile”, a subliniat Julio Mercader Florin. Iar Homo erectus a făcut acest lucru timp de mii de ani.

Uneltele specifice descoperite în sit, mai ales pietre șlefuite pe ambele fețe, dalte, raclete și topoare de piatră, arată totodată că Homo erectus dezvoltase tehnici eficiente pentru a prelucra carcasele animalelor.

Numeroasele oseminte de animale (în principal bovine, dar și hipopotami, crocodili, antilope, ecvidee) purtau urme de tăiere, indicând activități de măcelărie, precum tranșare, jupuire și extragerea măduvei osoase.

_{Foto sus: Homo erectus s-a adaptat la un mediu de viață ostil (foto: x.com / Prof. Julio Mercader Florín)}