Povestea marilor cutremure ce au zguduit spațiul românesc
La mijlocul lunii februarie a acestui an, orașul Târgu Jiu și localitățile învecinate au fost afectate de o serie de cutremure care, deși nu au produs pierderi de vieți omenești sau pagube materiale majore, au stârnit panică în rândul populației, mai ales că nimeni nu-și mai amintea ca prin zonă să se mai fi produs astfel de seisme.
Specialiștii din cadrul Institutului Național de Fizică a Pământului (INFP) au atras însă atenția că, în Gorj, s-au mai produs seisme similare, cele mai puternice și „recente“ având loc în anii 1943 și 1966.
De altfel, primul cutremur major care a lovit România în secolul XX s-a produs tot într-o zonă neobișnuită cu astfel de fenomene. În dimineața de 13/26 ianuarie 1916, la ora 9:38, un seism cu o magnitudine de 6,5 a zguduit zona Munților Făgăraș și împrejurimile. Mișcarea pământului a fost resimțită puternic în județele Vâlcea, Argeș și Muscel. Totuși, ceea ce i-a speriat și mai tare pe locuitorii din județele afectate a fost multitudinea de replici care s-au produs până în luna mai a acelui an.
Însă zona în care au avut loc cele mai devastatoare cutremure care au afectat spațiul românesc de-a lungul timpului este Vrancea.
14 octombrie 1802 va rămâne în istoria românilor drept una dintre cele mai nefaste zile. Chiar în acea zi era sărbătorită Sfânta Paraschiva, iar în cele mai multe dintre biserici slujba religioasă tocmai se încheiase sau era pe punctul de a se încheia, când, la ora 12:55, s-a produs în Vrancea cel mai puternic cutremur care a afectat spațiul românesc.
Cutremurul a avut o magnitudine de 7,9 și o durată de aproximativ două minute. Seismul a fost atât de puternic, încât a fost resimțit de la Moscova și până la Istanbul. Cutremurul a curmat multe vieți omenești și a provocat mari pagube materiale. Întreaga societate a fost șocată de eveniment, tot atunci s-a rupt și unul dintre cele mai vestite monumente din București, Turnul Colței, ansamblu arhitectural emblematic pentru acele vremuri.
Doar 36 de ani mai târziu, la 11/23 ianuarie 1838, un alt cutremur devastator avea să se producă în Vrancea. Consulul francez la București, Chateaugiron, consemna că distrugerile suferite de oraș în urma producerii seismului „sunt imense și nu pot fi evaluate“.
Apoi, vreme de mai bine de un secol, România nu a mai fost lovită de niciun cutremur catastrofal. La 10 noiembrie 1940, un alt seism devastator s-a produs în Vrancea. Specialiștii au comparat acel cutremur cu cel produs în 1802. La ambele mișcări telurice, propagarea energiei seismice a fost spre nord, nord-est, ceea ce arată că adâncimea focală a fost asemănătoare (130-150 km), provocând daune imense, atât în Moldova,cât și în Muntenia.
La 37 de ani de la cutremurul din 1940, România era zguduită din nou de o altă mare mișcare de pământ. Seismul din 4 martie 1977 a fost asemănător cu cel care a avut loc în 1838, ambele producându-se la o adâncime similară (90-110 km), undele seismice migrând către sud-vest.
Dar seisme extrem de puternice au mai fost consemnate de-a lungul veacurilor. Chiar în timpul domniei lui Mircea cel Bătrân în Țara Românească sau alui Ștefan cel Mare în Moldova, cutremurele au provocat mari distrugeri.
Povestea acestor cutremure nefaste, dar și a altor mișcări seismice mai puțin cunoscute este redată în numărul de primăvară al revistei „Historia Special“, disponibil la toate punctele de distribuție a presei, în perioada 29 martie - 25 iunie 2023, și în format digital pe paydemic.com.
