Pe unde stau ascunse piesele de valoare ale Muzeului de Istorie din Craiova jpeg

Pe unde stau ascunse piesele de valoare ale Muzeului de Istorie din Craiova

Clădirea veche a Muzeului de Istorie Oltenia din Craiova este reabilitată cu şase milioane de euro, conducerea instituţiei spunând că lucrarea era necesară, multe dintre piesele unicat, între care un craniu de femeie al doilea ca vechime din Europa, neputând fi expuse din cauza lipsei de spaţii.

Conducerea Muzeului de Istorie Oltenia din Craiova susţine că lucrările de reabilitare a clădirii vechi a instituţiei "se impuneau" întrucât instituţia deţine peste 160.000 de artefacte de "valoare inestimabilă".

Din cauza lipsei de spaţiu expoziţional, multe dintre piesele muzeului nu au putut fi puse la dispoziţia vizitatorilor. Astfel, în luna iulie 2010, au început lucrările de "consolidare, restaurare şi modernizare" a muzeului, care sunt estimate să dureze 20 de luni.

Fostul director al muzeului Florin Ridiche afirmă că prin lucrările de reabilitare se câştigă mai mult spaţiu expoziţional, astfel că pot fi scoase la lumină piese de valoare care nu au fost expuse sau au fost prea puţin valorificate.

"Cu aceste lucrări de reabilitare a Muzeului de Istorie se suplimentează spaţiile de expoziţie cu 35-40 la sută din ceea ce aveam noi ca spaţiu de expunere. Se câştigă mai mult spaţiu, ceea ce va duce inerent la expunerea mai multor piese de valoare", a declarat muzeograful Florin Ridiche.

El spune că subsolul clădirii, afectat de pânza freatică foarte ridicată, nu a putut fi amenajat ca spaţiu expoziţional, în anii ’70 clădirea adăpostind acolo laboratoare de restaurare şi conservare a artefactelor.

"Piesele erau afectate de umezeală, pentru că pânza freatică este foarte aproape de suprafaţa solului. Practic, acesta este şi scopul pentru care arheologia a fost expusă la parterul clădirii, pentru că este mai rezistentă din punct de vedere al conservării, decât obiectele din piele sau hârtie. Acum, după reabilitarea clădirii, la subsolul muzeului va fi amenajată galeria de artă preistorică", a mai spus Florin Ridiche.

Conducerea Muzeului de Istorie Oltenia din Craiova se mândreşte cu piese de expoziţie importante, între care se află un craniu de femeie, descoperit în Peştera Muierii (judeţul Gorj), ce datează din urmă cu 30.000 ani, al doilea ca vechime din Europa, precum şi un Tetraevangheliar bizantin, redactat pe un pergament în greaca veche, "într-un atelier din Constantinopol", din care se mai găsesc doar două exemplare asemănătoare, la Dresda şi Oxford.

"Cea mai importantă piesă a noastră, pe parte arheologică, este de departe un craniu uman, descoperit în Peştera Muierii (judeţul Gorj). Este vorba de un craniu de «homo sapiens», care datează din urmă cu 30.000 ani şi care este al doilea ca vechime din Europa. În urma unor analize, Erik Trinkaus, de la Universitatea Washington, a stabilit vechimea craniului", explică Florin Ridiche, muzeograf.

Înainte de a scoate craniul uman din "celulele de depozitare" ale muzeului pentru a-l pune la dispoziţia blitzurilor, Florin Ridiche povesteşte că cercetătorul american Erik Trinkaus a stabilit că este vorba de craniul unei femei, care a murit la vârsta de 41 ani.

"Este vorba de o femeie care a fost vânată de un urs de peşteră, specie astăzi dispărută. Corpul femeii a fost dus în peşteră şi devorat, rămânând doar craniul, care a fost descoperit alături de oase de urşi din această specie", spune muzeograful.

La începutul anului viitor, cercetători americani de la Universitatea Washington din Saint-Louis (Missouri) vor face un mulaj al craniului pentru a reconstitui faţa.

"Ulterior, această reconstituire va face obiectul unui documentar de specialitate", mai afirmă Florin Ridiche.

În depozitele muzeului se găsesc piese unicat, care provin din epoca neolitică şi care au o vechime de 8.000 ani.

"Vasul de lemn neolitic, găsit în localitatea Grădinile, din judeţul Olt, este cel mai vechi vas de lemn cunoscut în sud-estul Europei, cu o vechime de aproximativ 8.000 de ani. Lemnul din care este făcut vasul are o vechime de 40.000 ani. Practic, oamenii din vremea respectivă au găsit lemn fosilizat într-o mlaştină din apropriere şi au modelat acest vas", mai explică Florin Ridiche.

De asemenea, între exponatele unicat ale muzeului se mai află o fructieră neolitică, descoperită tot în judeţul Olt, în localitatea Fărcaşele, cu o vechime de 6.000 de ani, o statuetă de lut-"Mama cu copiii în braţe", "datată în neolitic", respectiv cu 6.000 ani în urmă, precum şi un vas antropomorf, reprezentând o femeie gravidă, care-şi ţine mâinile pe pântec.

"Piesa datează de acum 7.000 ani. A fost descoperit la Cârcea (judeţul Dolj), iar în momentul descoperirii vasul se afla pe un bolovan de piatră care avea puternice urme de arsuri. Dovedeşte existenţa unui altar", a spus muzeograful Florin Ridiche.

Cele patru piese arheologice au fost prezentate, în 2009, şi într-o expoziţie la New York.

Ridiche afirmă că în proprietatea Muzeului de Istorie Oltenia se găsesc şi două spade romane, denumite Spatha, caracteristice perioadei târzii a Imperiului Roman (sec. IV), care au fost preluate de romani de la populaţiile germanice.

"Sunt unicat, întrucât ele au fost găsite intacte. În lume au mai fost descoperite spade romane, însă fragmente, şi nu întregi, aşa cum le avem noi", a explicat Florin Ridiche.

Costurile de reabilitare a muzeului, estimate la 23, 8 milioane lei (aproximativ şase milioane euro), sunt susţinute prin intermediul Programului Operaţional Regional.