Oamenii Kremlinului și secretele bombei atomice, în „Historia” de septembrie
Primul test atomic efectuat de URSS în august 1949 punea capăt monopolului nuclear american. Însă, dezvoltarea primei bombe atomice în Uniunea Sovietică nu a fost nici pe departe rezultatul geniului savanţilor locali, ci un triumf incontestabil al spionajului sovietic. Despre acesta povestește dosarul „Historia” la început de toamnă. Începând de mâine, 17 septembrie, revista poate fi găsită la toate punctele de distribuție a presei dar și online, pe platforma paydemic.
Dezvoltarea primei bombe atomice a fost realizată în cadrul Programului Manhattan, care a fost ordonat de președintele Roosevelt în iunie 1942 și la care au participat savanţi americani, britanici și canadieni. Proiectul a costat 2 miliarde de dolari (echivalentul a peste 35 de miliarde în 2025), din cele 300 de miliarde de dolari cheltuite de americani în cel de Al Doilea Război Mondial.
În timpul războiului, Moscova a primit mai multe informaţii din domeniul nuclear de la sursele recrutate în Marea Britanie decât din SUA. În decembrie 1942, staţia NKGB de la Londra primește un ra- port detaliat despre stadiul cercetărilor nucleare din Marea Britanie și SUA de la un cercetător știinţific comunist, denumit codificat „K“. Conform ofiţerilor de legătură, „K“ acţiona cu entuziasm și nu solicita bani în schimbul documentelor pe care le sustrăgea atât din seiful propriu, cât și din cele ale colegilor. În opinia Centrului de la Moscova, cele mai valoroase se refereau la „construirea pilelor de uraniu“. Cel puţin alţi doi cercetători (având denumirea codificată „Moor“ și „Kelly“) vor furniza, de asemenea, informaţii valoroase despre diferitele aspecte ale programului „Tube Alloys“.
Cel mai important spion atomic britanic a fost, fără îndoială, Klaus Fuchs (1911- 1988), un talentat fizician, teoretic comunist, refugiat din Germania, care a fost recrutat în 1941. Un alt agent sovietic, Melita Norwood (1912-2005), a fost, conform arhivei Mitrohin, proba- bil cel mai important agent-femeie din istoria KGB și spionul cu cea mai lungă activitate informativă pe teritoriul britanic. Funcţia sa în cadrul Asociaţiei de Metale Neferoase i-a permis accesul la documente clasificate din domeniul cercetării știinţifice, pe care le-a transmis ofiţerilor de legătură.
Trebuie subliniat că informaţiile provenite de sursele sovietice din Marea Britanie și SUA erau complementare. „Din SUA am obţinut informaţii despre cum se fabrica bomba, iar din Marea Britanie, din ce este fabricată, astfel că împreună (informaţiile din cele două ţări) acopereau în- treaga problematică“, mărturisea un ofiţer sovietic.
Cine au fost ceilalți spioni și cum au atacat sovieticii Programul Manhattan? Aflați din paginile dosarului scris de Carol Sabin Florea.
Acordurile de la Helsinki
Cu 50 de ani în urmă, pe 1 august 1975, 35 de lideri mondiali, între care președintele Statelor Unite, Gerald Ford, și secretarul general al PCUS, Leonid Brejnev, semnau la Helsinki, în Sala Finlandia, Acordurile Finale ale primei Conferinţe pentru Securitate și Cooperare în Europa. Evenimentul a avut consecinţe istorice majore, pe care puţini dintre liderii prezenţi și le-ar fi putut imagina.
Despre moștenirea lăsată de acordurile de la Helsinki puteți citi în interviul realizat de Ion M. Ioniță, redactor-șef „Historia”, cu Michael Cotey Morgan, specialist în istoria modernă şi istorie globală, autorul volumului The Final Act: The Helsinki Accords and the Transformation of the Cold War (care a primit în 2018 premiul Edgar S. Furniss pentru cea mai bună carte în domeniul securităţii internaţionale).
Un studio foto care sfidează timpul
Aveți nevoie de un respiro de la temele grele ale istoriei? Vă invităm în orașul Odorheiu Secuiesc. Știați că aici încă funcţionează singurul studio foto din Europa care ope- rează exclusiv cu lumină naturală și echipamente originale din secolul al XIX-lea?
Pe strada Lajos Kossuth nr. 24A, într-o clădire cu aer de epocă, atelierul foto Kováts își păstrează autenticitatea nealterată din 1876 încoace.
„Când pășești în curtea studioului, te întâmpină o galerie în aer liber cu fotografii alb-negru care surprind momente definitorii din istoria locală: primul automobil din oraș, inaugurarea căii ferate, primul salt la trambulină și scene din viaţa cotidiană a locuitorilor,” notează Ciprian Plăiașu, care s-a documentat pentru acest articol grație proiectului „România Atractivă”.
Hora… baionetelor?
Soldaţii români s-au remarcat în timpul Primului Război Mondial prin dansurile și eficienţa lor în lupta la baionetă. Această abilitate de luptă le-a fost recunoscută și de adversarii lor, dar și de observatorii străini. Există o legătură de cauzalitate între cele două sau avem de-a face cu o simplă corelaţie survenită în urma lecturii jurnalelor de campanie?
Dr. Ion-Ciprian Stoian explorează această legătură într-un articol inedit, cu ilustrații pe măsură.
Ceremonialul întronării unui sultan
Din cele mai vechi timpuri și până astăzi, ceremoniile urcării pe tron au fost adevărate spectacole care i-au fascinat (și continuă să-i fascineze) pe privitori – relativ recenta încoronare a Regelui Charles al III-lea al Marii Britanii dovedește din plin această aserţiune. Nu este deci de mirare că, în vremurile de glorie ale Imperiului Otoman, întronarea unui padișah atrăgea privitori din întreaga lume.
Din fericire pentru pasionaţii de istorie, o astfel de ceremonie a fost imortalizată la sfârșitul secolului al XVIII-lea de către pictorul italo-german Luigi Mayer.
Despre ritualul întronării și felul în care a fost reprezentat scrie Laurențiu Victor Săcui la rubrica „Din arhive”.
Popas în Cuba
La final de revistă vă invităm în Cuba zilelor noastre, unde turistul occidental nu va avea niciodată ocazia să cunoască adevărata viaţă a locuitorului obișnuit.
„Spre surprinderea tuturor, tocmai ghidul turistic din autocarul care ne-a dus înapoi la ae- roport” – notează George Rădulescu – „a dat drumul unui lung șir de mărturisiri tulburătoa- re. Trecând prin sate pline de case fără geamuri la ferestre și cai scheletici prin curţi, am aflat de cozile interminabile pentru o canistră de benzină, de spitalele fără materiale medicale de primă necesitate și de lungile întreruperi zilnice de curent care transformă într-un infern, la propriu, aerul din locuinţele bătute de soare și parcă de Dumnezeu.”
***
Nu ratați recomandările noastre de filme, cărți și expoziții, care vă pot face serile de toamnă mai plăcute.
Lectură cu plăcere și cu folos!
